Arhitectul care a schimbat faţa Europei despre Pasajul Basarab: „Aţi făcut pod în oraş? Felicitări, veţi avea mai mult trafic!”

 Jan Gehl, arhitectul danez care a influenţat cel mai mult schimbările urbane ale ultimei decade, critică investiţiile primăriilor în pasaje rutiere şi parcări. Specialistul în planificare urbană a venit ieri la Bucureşti pentru lansarea cărţii sale, „Viaţa între clădiri”, tipărită cu sprijinul Ordinul Arhitecţilor din România.


Citește și:  Cum văd Bucureștiul doi tineri arhitecți români care au remodelat Parisul

Bucureştiul nu face parte din portofoliul Gehl Architects, unde sunt bifate metropole precum New York, Londra sau Melbourne. Capitala noastră a fost văzută însă, pentru câteva ore, de şeful acestui birou de arhitectură, celebrul Jan Gehl (75 de ani). Suficient ca să ajungă la concluzii de genul “Bucureştiul este ca Bogota din Columbia, înainte de a fi redat locuitorilor săi”.

De asemenea, vestea că zilele acestea vom inaugura Pasajul Basarab, cel mai lat pod din interiorul unui oraş din Europa, l-a amuzat pe Gehl. În cadrul prezentării sale de aseară, el a explicat de ce primarii trebuie să ţină cont de oameni şi nu de maşini, adică să gândească proiecte legate de spaţiul pietonal şi nu de cel pentru automobile.

Bucureştiul, contra valului


“Să fie clar pentru oricine: mai multe străzi, mai mult trafic! Mai multe parking-uri, mai atractivă e invitaţia la trafic! Aţi făcut un nou pod în oraş? Felicitări, veţi avea cel mai mult trafic!”, a spus arhitectul din Danemarca.
Acest contrast între ceea ce este bine pentru locuitorii unui oraş şi ceea ce cred primarii că trebuie făcut l-a determinat pe Jan Gehl să devină unul dintre pionierii planificării urbane de calitate din lume. “Nimănui nu-i mai păsa de nevoia oamenilor de a merge pe jos, de a sta cu plăcere pe o bancă sau de a observa şi admira oraşul! Nici măcar arhitecţilor! Toţi erau interesaţi de clădiri cât mai înalte, de străzi cât mai late”, a explicat specialistul.

Curăţarea oraşului aduce bani


Beneficiile financiare sunt primele consecinţe vizibile într-un oraş în care se produce schimbarea dintr-un spaţiu dedicate maşinilor într-unul pietonal. “Curăţarea oraşului de autoturisme aduce bani! Pe spaţiile eliberate se extind comercianţii, cafenelele, restaurantele, oamenii au posibilitatea să vadă vitrinele magazinelor”, a precizat Gehl.
Cunoscând temerea primarilor de a nu supăra şoferii cu măsuri legate de reducerea spaţiului pentru maşini, arhitectul le transmite un singur mesaj: “Faceţi schimbarea brusc! Puneţi taxă de acces în centru, iar şoferii se vor adapta şi vor găsi alternative în cel mult trei luni de zile”. Experienţele altor edili ale metropolelor europene arată că măsurile fără deranj sunt fără rezultat. De exemplu, cei care au încercat să reducă până la enervare culoarea verde a semafoarelor pentru şoferi sau cei care au redus şoseaua cu câţiva centimetri pe an nu au reuşit decât bulverseze.

Educarea locuitorilor, cu mesaje pozitive

La Melbourne, transformarea oraşului într-unul verde a fost anunţată prin panouri imense cu mesaje pozitive, pentru ca toţi locuitorii să înţeleagă beneficiile schimbării.
La rândul lor, bucureştenii ar trebui, în opinia lui Jan Gehl, să se impună în faţa autorităţilor locale şi să spună “Gata! Aşa nu se mai poate!”, pentru că “oraşul nu trebuie să umilească oamenii, punându-i să facă slalom printre maşini”.

Cea mai tristă veste pentru bucureşteni este aceea că nu doar ceea ce avem este dăunător, ci şi ceea ce plănuiesc primarii pentru următorii ani este în detrimentul oamenilor. În timp ce în San Francisco se demolează autostrăzile suspendate, noi visăm la “suspendata lui Oprescu” ca la o salvare, iar, în vreme ce provocarea secolului XXI pentru toate capitalele civilizate este eliminarea “clădirilor căzute din avion” şi dezvoltarea la maximum a spaţiilor pietonale şi cele dedicate bicicliştilor, în capitala României asistăm la ridicarea blocurile-turn din maşinile blocate în traficul de pe bulevarde.
În tot acest timp, la Copenhaga, edilii au decis ca nu pietonii să fie aceia care trebuie să traverseze strada, ci maşinile să fie cele care trebuie să treacă trotuarul. “Aşa se acordă cu adevărat prioritate pietonilor şi aşa se va înfiinţa, probabil, şi departamentul pietonilor în primării, că de cel al traficului nu duce lipsă nimeni!”, a conchis arhitectul danez.

Maşina, mai tare decât pietonul

Astfel, timp de 40 de ani, studiile şi schimările pe care le-a adus Jan Gehl în marile oraşe ale lumii au constituit material pentru reeditarea cărţii “Viaţa între clădiri”. În acest volum tradus pentru prima dată în limba română, la editura Igloo Media, detaliile legate de eliberarea de traficul rutier a marilor oraşe ne duc, inevitabil, cu gândul la aberaţiile din spaţiul public românesc şi la măsurile “antioameni” pe care primarii din Bucureşti le iau constant.

Află pe forbes.ro cum văd Bucureștiul doi tineri arhitecți români care au remodelat Parisul