Procuratura o acuză pe Maia Sandu de dezinformarea opiniei publice. Ce declaraţii ale preşedintelui au fost calificate „iresponsabile şi manipulatorii”
0
Procuratura Generală o acuză pe Maia Sandu că a dezinformat opinia publică, la întrevederea de la Kiev cu vicepreşedintele executiv al Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, când a declarat că „singura condiţie unde nu avem progres suficient pentru obţinerea tranşei de 50 de milioane de euro din pachetul de asistenţă macrofinanciară este existenţa unei strategii de recuperare a banilor din frauda bancară, ce urma să fie elaborată de Procuratur”.
Pentru corecta informare a publicului, Procuratura punctează următoarele:
1. Obligaţia procurorului de raportare pe marginea procesului de recuperare a banilor nu este inclusă în niciun act normativ şi niciun mecanism al condiţionalităţii pentru asistenţa macro-financiară oferită de UE nu prevede acest lucru.
2. Doar anexa la Memorandumul de asistenţă macro-financiară face referire la implementarea de către autorităţi a strategiei de recuperare a activelor fraudate, fără a indica Procuratura ca instituţie responsabilă, menţionând expres că, autorităţile vor pregăti şi vor transmite Parlamentului un raport privind progresele înregistrate.
3. Până în prezent, niciun reprezentant al forului legislativ nu a intervenit către Procuratură cu vreo propunere sau un plan comun de acţiuni de punere în aplicare a acestui document în partea ce implică atribuţiile Procuraturii, fiind omisă o conlucrare constructivă şi legală în acest sens.
4. Subiectul acţiunilor pe care autorităţile RM trebuie să le întreprindă în contextul realizării prevederilor Memorandumului a fost abordat, în raport cu Procuratura, doar de către Prim-ministrul interimar Aureliu Ciocoi prin adresa din 7 mai 2021, conform căreia, Procuraturii i s-a recomandat ca, în comun cu autorităţile competente, să actualizeze Strategia de recuperare a mijloacelor financiare sustrase din sistemul bancar, accelerarea investigaţiilor penale prin diversificarea cooperării internaţionale şi informarea publică semestrială.
5. Din această perspectivă, Procuratura a elaborat şi, de comun cu Centru Naţional Anticorupţie, Serviciul Fiscal de Stat, Serviciul Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor, la 18 mai 2021 a semnat Ordinul cu privire la aprobarea Mecanismului de recuperare a mijloacelor financiare sustrase din sistemul bancar - act normativ interinstituţional care stabileşte în concret acţiunile şi sub-acţiunile necesare a fi întreprinse, executorii, termenele şi indicatorii de progres, fapt despre care prim-ministrul a fost informat prin adresa din 21 mai 2021.
6. Deşi am informat în repetate rânduri atât societatea, cât şi autorităţile publice despre realizările vizând recuperarea banilor sustraşi în context cu atribuţiile şi competenţele legale ale Procuraturii, reiterăm că, până în prezent, în dosarul frauda bancară, Procuratura, cu suportul Centrului Naţional Anticorupţie, Agenţia de Recuperare a Bunurilor Infracţionale şi Serviciul Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor a identificat şi pus sub sechestru bunuri în valoare de 3,1 miliarde de lei.
7. Valorificarea finală a bunurilor sechestrate prin confiscare specială sau extinsă NU ţine de competenţa Procuraturii, deciziile urmând a fi adoptate de instanţele de judecată care vor examina dosarele în fond.
8. Centrarea atenţiei guvernării doar pe mecanismele penale în procesul de recuperare a banilor fraudaţi reprezintă o abordare greşită. Or, din cauza procedurilor judiciare – acest mecanism este unul complex şi de durată. Procuratura îşi asumă responsabilitatea de a accelera procedurile legale în acest sens în limitele admisibile de lege. Totodată, orientăm ca autorităţile publice competente să ia în calcul şi mecanismele non-penale de restituire a mijloacelor financiare care pot fi mai eficiente şi rapide, cu antrenarea băncilor implicate direct, indirect sau în virtutea răspunderii subsidiare pentru obligaţiunile prevăzute de legislaţie în procesul de devalizare a sistemului bancar. Instituţiile competente (Guvernul, Banca Naţională a Moldovei, Agenţia Proprietăţii Publice etc) urmează să manifeste o poziţie proactivă în această direcţie. Considerăm că elaborarea şi realizarea Strategiei de recuperare a banilor fraudaţi nu trebuie să fie plasată doar pe responsabilitatea Procuraturii şi altor organe de drept. Acest document trebuie să prevadă abordări complexe şi să conţină două componente: penală şi nonpenală, urmând a fi elaborată cel puţin la nivel de Guvern, cu implicarea tuturor autorităţilor competente.
9. Procuratura conştientizează importanţa asistenţei Uniunii Europene pentru statul nostru şi, alături de toate autorităţile implicate, îşi asumă angajamentul să prioritizeze şi să accelereze la maxim activităţile de investigare a fraudei bancare şi, respectiv, de recuperare a mijloacelor financiare sustrase din sistemul bancar, cu informarea semestrială a Parlamentului sau, după caz, a Guvernului, către data ce-i va fi indicată din timp, prin note informative de progres.
Procuratura subliniază că apreciază „declaraţiile conducerii de vârf a statului pe marginea Memorandumului de înţelegere cu UE ca fiind iresponsabile şi manipulatorii, care au drept scop dezinformarea opiniei publice şi transferul către Procuratură a responsabilităţii pentru incapacitatea sau nedorinţa de a îndeplini condiţionalităţile partenerilor de dezvoltare, asumate de Guvern şi Parlament”.
„Deşi este evidentă lipsa din partea actualei guvernări a oricărui interes pentru un dialog instituţional corect, bazat pe respect reciproc şi o relaţie constructivă, Procuratura îşi reiterează disponibilitatea de a se alinia, în realizarea programului de guvernare, alături de toate autorităţile statului, cu condiţia respectării cadrului legal şi a Constituţiei”, se spune într-un comunicat al Procuraturii.
Se încarcă comentariile...
