"Ce înseamnă să fii om". Instrumentul educaţional digital prin care elevii din Sălaj vor învăţa despre Holocaust

Platforma pentru Transilvania de Nord FOTO captură http://what-is-a-human-being.skma.se/ro

Graţie unui proiect Erasmus+ al Comisiei Suedeze de Luptă împotriva Antisemitismului, câteva sute de elevi sălăjeni din clasele VI-XII vor avea ocazia de a învăţa la clasă pe tema Holocaustului.

Ştiri pe aceeaşi temă

"Ce înseamnă să fii om" presupune crearea, în decurs a trei ani, a unei platforme online de predare şi studiere a problematicii Holocaustului în mai multe ţări partenere, România fiind reprezentată de Muzeul Memorial al Holocaustului din Transilvania de Nord, de la Şimleu Silvaniei. României şi Suediei li s-au alăturat Lituania, Polonia, Ungaria şi Austria.

"Intenţia noastră este de a crea o platformă online de studiu, pe care profesorii să o poată folosi în clase pentru a le facilita elevilor accesul la interviuri şi la contactul direct cu supravieţuitori ai Holocaustului. Bazându-ne pe interviurile cu cei care au supravieţuit Holocaustului, vor putea face din platformă un instrument educaţional, care să conţină exerciţii pe această tematică, o cronologie a evenimentelor care s-au produs în Europa acelor vremuri şi alte suprize", explică Daniel Stejeran (foto jos), coordonatorul echipei de proiect din România şi director al Muzeului Holocaustului din Transilvania.

Informaţii veridice despre Holocaust

Dacă într-o primă fază s-au arătat dispuse să se implice în proiect patru unităţi de învăţământ din judeţul Sălaj - Şcoala Gimnazială "Mihai Eminescu" Zalău, Şcoala Gimnazială "Traian Creţu" din Năpradea, Colegiul Naţional "Simion Bărnuţiu" şi Şcoala Gimnazială "Silvania" Şimleu Silvaniei - pe viitor, platforma ar putea fi folosită în şcoli şi licee din toată ţara. Diseminarea informaţiilor către cât mai mulţi beneficiari este, de altfel, unul dintre obiectivele principale ale proiectului. Alături de asta, transmiterea mărturiilor şi înregistrărilor către generaţiile viitoare, combaterea antisemitismului, xenofobiei şi extremismului, precum şi evidenţierea pericolelor pe care le presupune încălcarea drepturilor omului şi subminarea democraţiei.

"În cadrul opţionalelor, în timpul Şcolii Altfel ori, de ce nu, în timpul orelor de program, profesori de istorie, limba şi literatura română, religie ori ştiinţe sociale pot folosi această aplicaţie pentru a vorbi elevilor despre ce a însemnat programul de exterminare a evreilor", explică sursa citată.

Platforma poate fi accesată gratuit, după crearea unui cont, de orice persoană care doreşte să afle informaţii veridice şi relevante pe tema Holocaustului, fiind tradusă în şapte limbi, inclusiv în română. În plus, ea constituie şi un îndemn la reflecţie pe tema alegerilor personale, a democraţiei la nivel local şi a drepturilor omului.

Pe pagina dedicată Transilvaniei de Nord, utilizatorii au la dispoziţie o serie de informaţii despre Holocaust, despre lagărele de concentrare de la Auschwitz, despre viaţa evreilor din această zonă ori despre personalităţile marcante, printre care Adolf Hitler, Joseph Goebbels, ministru al Propagandei în Germania Nazistă ori Dr. Alexandru Safran, rabin şef al României.

Mărturii ale supravieţuitorilor

"Vorbim despre o platformă interactivă, unde elevii pot fi urmări etapele trăite de câţiva supravieţuitori ai Holocaustului: Jakob Ringart (Polonia), Susanna Christensen (Ungaria), Klara Tixell (Danemarca) şi Livia Frankel (Transilvania de Nord)", susţine Daniel Stejeran. În baza mărturiilor lor, elevii îşi fac o imagine cu privire la ce însemna să fii un tânăr evreu în Europa înainte, în timpul şi după Holocaust", mai spune Daniel Stejeran.

Livia Frankel, supravieţuitoare a Holocaustului, avea 16 ani când a fost nevoită să-şi părăsească oraşul natal Sighet, din nordul Transilvaniei şi dusă, împreună cu familia ei, la Auschwitz-Birkenau. În mai multe înregistrări video, completate de relatări scrise, ea îşi prezintă viaţa şi chinul prin care a trecut în acea perioadă. Livia Frankel vorbeşte despre copilăria ei, schimbările produse de începerea celui de-Al Doilea Război Mondial, suferinţele evreilor după ce Transilvania a fost cedată Ungariei, mutarea în ghetouri, deportarea în lagăr, viaţa petrecută acolo şi, mai apoi, despre eliberare.

Coordonatorii proiectului au în plan completarea materialului de studiu disponibil pe site cu un nou interviu luat unui supravieţuitor al Holocaustului: Vasile Nussbaum, din Cluj-Napoca, deportat la Auschwitz-Birkenau, împreună cu familia lui, pe când avea doar 15 ani. A supravieţuit doar el, mama, tatăl şi fratele său mai mic găsindu-şi sfârşitul în lagărul de exterminare.

"Să fim mai umani şi să nu repetăm greşelile"

"Bazându-ne pe poveştile de viaţă ale Liviei Frankel şi Vasile Nussbaum, vom reuşi să ne facem mai înţeleşi, pentru ca Holocaustulul este un subiect complicat, dar încă de actualitate. Este important pentru că o astfel de educaţie ne învaţă să fim mai umani, mai buni şi trage un semna de alarmă cu privire la greşelile săvârşite în trecut, pentru a nu fi repetate. Prin această platformă reuşim să transmitem mult mai uşor informaţiile referitoare la tragedia Holocaustului, la tragedia celui de-Al Doilea Război Mondial", subliniază Stejeran.

Acest proiect va avea ca rezultat o reţea mai strânsă de organizaţii educaţionale, va fi difuzată direct la 700 de cadre didactice şi va oferi sute de şcoli cu un instrument educaţional digital interactiv modern pentru a preda Holocaustul, genocidul romilor şi alte grupuri persecutate de regimul nazist.

Vă mai recomandăm:

Omagiu pentru 546 de copii fără morminte. „Credeau că merg să facă duş. N-a fost apă, ci gaz“

Blestemul nepăsării. Cum s-au transformat nişte monumente cu mare valoare istorică, în mormane de ruine

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările