Topul ruşinii în justiţia din România. Câţi magistraţi au primit condamnări definitive pentru corupţie în doar doi ani

Corupţia în sistemul judiciar a fost un subiect tabu, până la începutul anilor 2000. Deşi existau suspiciuni rezonabile în privinţa modului în care unii magistraţi împărţeau dreptatea, dezbaterile publice pe această temă au fost mereu un subiect delicat. 

Prima voce publică care recunoştea că în sistemul judiciar există corupţie a fost cea a judecătorului Cristi Danileţ, care în anul 2007 ridica problema integrităţii în sistemul judiciar. 

Curajul judecătorului avea să stârnească oprobiul colegilor din breaslă, mai mulţi magistraţi şi grefieri sesizând atunci Consiliul Superior al Magistraturii, invocând că magistratul ar fi avut o conduită contrară deontologiei. Acţiunea îndreptată împotriva judecătorului Danileţ a fost respinsă, însă demersul său a deschis Cutia Pandorei. 

Un an mai târziu, însăşi CSM-ul recunoştea că există corupţie în sistemul judiciar, iar în 2010 peste 400 de magistraţi din întreaga Românie semnau un document intitulat ”Integritate ăi demnitate”, prin care se delimitau de judecătorii şi procurorii corupţi. În 2011, CSM a adoptat pentru prima dată în istoria sa o strategie şi un plan de acţiune prin care să întărească integritatea sistemului judiciar.

Deşi erau considerate excepţii şi cazuri sporadice, numărul judecătorilor şi procurorilor corupţi, care şi-au vândut demnitatea şi au împărţit dreptatea în funcţie de sumele primite de la părţile din dosare a crescut uluitor în ultimii ani. O analiză a documentelor publicate de CSM de-a lungul anilor, arată cum au evoluat în România condamnările definitive în cazul magistraţilor judecaţi pentru fapte de corupţie. Astfel, 

2006 - 3 magistraţi condamnaţi definitiv 

2007 - 4 magistraţi condamnaţi definitiv 

2008 - 2 magistraţi condamnaţi definitiv 

2009 - 6 magistraţi condamnaţi definitiv 

2010 - 2 magistraţi condamnaţi definitiv 

2011- 4 magistraţi condamnaţi definitiv    

2012 - 5 magistraţi condamnaţi definitiv

2013 - 10 magistraţi condamnaţi definitiv 

2014  - 20 magistraţi condamnaţi definitiv 

2015 - 16 magistraţi condamnaţi definitiv 

Practic, în perioada 2014 - 2015, în România au fost condamnaţi definitiv judecători şi procurori cât în ultimii opt ani la un loc. 

Topul numelor grele din justiţia românească ajunse după gratii

Mircea Moldovan, cea mai mare pedeapsă 22 de ani

Judecătorul Mircea Moldovan, de la Tribunalul Bucureşti, a primit în 2015 cea mai mare pedeapsă aplicată vreodată unui magistrat pentru fapte de coruptie:  22 de ani de închisoare cu executare. În motivarea hotărârii, judecătorii Curţii de Apel Bucureşti au dat un semnal dur celor care aduc atingere sistemului judiciar, considerând că magistratul Moldovan transformase funcţia de judecător într-un mijloc de înavuţire. 

Judecătorul Mircea Moldovan FOTO stiriletvr.ro

”Mircea Moldovan a contribuit la consolidarea curentului  de  opinie  cristalizat  deja  la  nivelul  societăţii  româneşti  că,  pentru persoanele care au bani şi un sistem relaţional, justiţia funcţionează pe alte criterii decât cele prevăzute în Constituţie şi legi, aspect de natură să genereze o stare de neîncredere în actul de înfăptuire a justiţiei în rândul opiniei publice, având în vedere şi amploarea îngrijorătoare a faptelor de acest fel cu consecinţe deosebite asupra încrederii în corectitudinea instituţiilor judiciare şi impactul negativ al faptelor de corupţie în rândul cetăţenilor”, se arată în motivarea judecătorilor Curţii de Apel Bucureşti.

Stan Mustaţă, ”judecătorul lui Voiculescu”

Judecătorul Stan Mustaţă, de la Curtea de Apel Bucureşti, acuzat că a primit mită pentru a da soluţii favorabile în dosare pe care le judeca, a fost condamnat, la zece ani şi opt luni de închisoare
Judecat pentru luare de mită şi trafic de influenţă, pe parcursul procesului, Stan Mustaţă le-a spus judecătorilor de la Curtea de Apel Bucureşti că este "băutor de vin" şi că, dacă nu ar fi consumat alcool, ar fi conştientizat "pericolul" şi nu ar mai fi ajuns în boxa acuzaţilor. Cunoscut opiniei publice drept ”judecătorul lui Voiculescu”, Mustaţă a susţinut în faţa instanţei că dosarul său a fost "fabricat artificial", pornind de la bănuiala că el ar fi încercat să tergiverseze dosarul ICA.

"A spus-o şi procurorul şef al DNA. Din comportamentul meu nu rezultă aşa ceva. Boraciu (intermediar al mitei, potrivit anchetatorilor - n.r.) a zis că aş tergiversa dosarul, nu eu. Nu l-am sprijinit pe Voiculescu, nu l-am favorizat. Nu am fost nici pro, nici împotriva lui", afirma Mustaţă.
Surse judiciare declarau, pentru Mediafax că la nivelul fostului Parchet Naţional Anticorupţie se ştia încă din 2005 că judecătorul Stan Mustaţă cerea între 5.000 şi 7.000 de euro de la persoane vizate în dosarele penale pe care le judeca, iar în 2008 o colegă a magistratului s-a plâns de atitudinea lui.

Sentinţa în cazul lui Stan Mustaţă nu este definitivă, dosarul aflându-se în calea de atac la Instanţa Supremă.

Georgeta Buliga, judecătoarea cu şpaga în sertarul cu chiloţi

Fost preşedinte al Curţii de Apel Iaşi, judecătoarea Georgeta Buliga era, la momentul în care a fost arestată de către Direcţia Naţională Anticorupţie, spre finalul carierei. În primăvara anului 2010, Buliga făcea o înţelegere cu un nepot de al său, promiţându-i acestuia că îl va ajuta într-un dosar de divorţ aflat în recurs. Câteva luni mai târziu, Buliga a primit, în două zile consecutive, 4.000 de euro de la nepotul său pentru a pronunţa o soluţie favorabilă lui la partaj. Procurorii au găsit plicul cu banii primiţi mită în sertarul cu chiloţi.

Fosta şefă a Curţii de Apel Iaşi a fost condamnată definitiv la 4 ani şi şase luni închisoare în regim de detenţie.

 Florin Costiniu şi dosarul ”Cătălin Voicu”

Judecătorul Florin Costiniu, fost preşedinte al Secţiei Civile al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a fost condamnat definitiv la patru ani de închisoare cu suspendare fiind găsit vinovat pentru complicitate la trafic de influenţă. Procurorii l-au acuzat pe Florin Costiniu că, împreună cu fostul senator PSD Cătălin Voicu, a fost de acord să facă trafic de influenţa pentru a interveni într-un litigiu între compania lui Costel Căşuneanu şi Compania Naţională de Autostrăzi.

În schimbul acestei intervenţii, Voicu ar fi primit de la Căşuneanu 200.000 euro. Miza procesului care era judecat la secţia condusă de Costiniu era de 30 milioane euro. Condamnat la patru ani de închisoare cu suspendare, fostul magistrat are un termen de încercare de 9 ani.

Maria David şi şpaga de 200.000 de euro

Un alt judecător al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, condamnat pentru fapte de corupţie a fost Maria David. Aceasta a fost condamnată la patru ani cu executare pentru două fapte de corupţie imputate de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), una în noiembrie 2009 şi alta în  februarie 2012, când a fost prinsă în flagrant luând mnită în schimbul promisiunii de rezolva dosare.Judecătorii au obligat-o să îi restituie cei 200.000 de euro omului de afaceri Petru Blanda, denunţătorul care îi oferise mită.

Potrivit procurorilor anticorupţie, în perioada noiembrie-decembrie 2009 ar fi pretins şi primit de la omul de afaceri Petru Blanda 200.000 de euro, promiţându-i, în schimb, că va interveni pe lângă magistraţi din cadrul Curţii de Apel Ploieşti învestiţi cu soluţionarea unei acţiuni de contestaţie în anulare şi îi va determina să adopte o soluţie favorabilă.

Geanina Terceanu şi ”plăcerea reciprocă” cu Borcea

Judecătoarea Geanina Terceanu, deşi nu este condamnată definitiv, fiind abia trimisă în judecată, este un caz rarisim pentru justiţia românească. Acuzată că a primit şpagă pentru a da soluţia de achitare  în dosarul „Transferurilor din fotbal”, judecătoarea Terceanu şi-a recunoscut faptele, povestind în amănunt cum s-a întâmplat totul. Ea a recunoscut nonşalant şi că s-a plăcut reciproc cu Cristi Borcea.

Magistratul este acuzat că a primit şpagă suma de 195.000 de euro: 185.000 de euro de la fraţii Giovani (63 de ani) şi Victor Becali (55 de ani) şi 10.000 de euro de la Cristi Borcea (46 de ani). Trei dintre acuzaţii din acest dosar, Terceanu şi fraţii Becali, şi-au recunoscut faptele

Veronica Cîrstoiu şi şpaga de 1 milion de euro

 

Judecătoarea Veronica Cirstoiu, de la Curtea de Apel Bucureşti şi fiul său Florin Cergan au fost arestaţi preventiv în ugust 2013, fiind acuzaţi de luare de mită şi complicitate la trafic de influenţa pentru soluţii favorabile în mai multe dosare, printre care şi cel al lui Dinel Staicu. Procurorii DNA susţin că Veronica Cîrstoiu a primit peste 1.000.000 euro pentru obţinerea unor soluţii favorabile în cauze penale. Scopul mitei, spun surse judiciare citate de Mediafax, ar fi fost anularea condamnării la 7 ani de închisoare a lui Dinel Staicu, decizie care chiar s-a luat în februarie 2012, în dosarul fraudării Băncii Religiilor.

Veronica Cîrstoiu, judecător la Curtea de Apel Bucureşti - Secţia I penală, a fost  acuzată de luare de mită, trafic de influenţă, complicitate la trafic de influenţă, instigare la spălare a banilor, comisă în legătură directă cu infracţiunea de luare de mită, înşelăciune în formă continuată (65 acte materiale) şi fals în înscrisuri sub semnătură privată (65 de acte materiale).

Judecătorii din Dolj, cu şpaga la saltea

Foşti judecători ai Tribunalului Dolj, Laurenţiu Anghel şi Bogdan Diaconescu au fost condamnaţi la câte patru ani şi jumătate de închisoare pentru luare de mită şi trafic de influenţă. Cei doi magistraţi au fost acuzaţi că au luat mită de la trei persoane arestate pentru a dispune eliberarea acestora şi pentru a da o sentinţă mai blândă. Foştii judecători din cadrul Tribunalului Dolj au fost arestaţi pentru luare de mită şi traffic de infulenţă, ia ianuarie 2014 au fost condamnaţi la câte patru ani şi şase luni de închisoare cu executare. 

În acelaşi dosar au mai fost condamnaţi la închisoare şi doi avocaţi din Craiova. Octaviam Ciucă a fost primit 2 ani de închisoare cu executare, iar Ion Militaru a fost condamnat la 2 ani şi 6 luni de închisoare cu executare.

Bogdan Diaconescu este acuzat că a luat suma de 15.000 de euro pentru a dispune ca trei persoane arestate, să fie eliberate sub control judiciar. Judecătorul trebuie să dea o sentinţă mai blândă în schimbul banilor. Laurenţiu Anghel a fost cel care a jucat rolul intermediarului dintre avocaţii celor trei arestaţi care au plătit suma de 45,000 de euro şi judecătorul Diaconescu.

Procurorii DNA au găsit găsit ascunşi la saltea suma de 20.000 de euro în locuinţa judecătorului Laurenţiu Anghel.

Judecătorul Cătălin Şerban şi şpaga pentru Moldomin

Cel mai răsunător scandal de corupţie din justiţia timişoreană a avut loc în 2012. Atunci, vicepreşedintele Curţii de Apel Timişoara, judecătorul Cătălin Şerban fost arestat preventiv fiind acuzat că primit 50.000 de euro pentru a interveni pe lângă trei colegi pentru o soluţie favorabilă în dosarul Moldomin. Mai exact, banii aveau rolul de a da undă verde vânzării minei de cupru Moldomin Moldova Nouă.  Aflată în insolvenţă, societatea minieră a fost scoasă la vânzare, iar câştigătorul licitaţiei a fost Mineco AG, firmă elveţiană controlată de nişte cetăţeni sârbi. Creditorul majoritar, ANAF, a deschis însă, două acţiuni în instanţă, cerând anularea procedurilor de vânzare şi înlocuirea lichidatorului judiciar, pe motiv că a fost modificat caietul de sarcini.

Suma de 50.000 de euro a fost găsită pe 15 martie 2012, în urma efectuării percheziţiei domiciliare la cabinetul notarial al soţiei sale.

Considerat drept unul dintre cei mai controversaţi magistraţi bihoreni, a fost acuzat că a primit 20.000 de euro mită pentru a interveni în vederea soluţionării favorabile a unui dosar.Judecătorul bihorean Mircea Puşcaş se poate cu mai multe procese penale pe rolul instanţelor, dintre care două pentru acuzaţii de corupţie. Pentru acestea el a fost suspendat din activitate.

Magistratul nu se sfia să se afişeze public cu interlopi dar şi cu personajele din dosarele penale pe care le avea în lucru.

Judecătorului  i s-a imputat că a purtat discuţii cu milionarul clujean Liviu Florian, judecat pentru corupţie în dosarul mitei din Vama Halmeu, dar şi cu Valentin Muntean, un afacerist orădean judecat chiar de el într-un dosar de corupţie. Totodată, i s-a reproşat că a încercat să intervină pentru un alt prieten al său, Nelu Tomşe, după ce acesta a fost arestat pentru un accident cu fugă de la locul faptei, dar şi că a apelat la cunoştinţele sale din lumea interlopă, să-i aplice o corecţie unui ţigan cu care a avut o altercaţie verbală într-un magazin.