Preotul care a publicat o carte plagiind grolosan studiul a două cercetătoare. Furtul, răsplătit generos din bani publici
0O monografie realizată de un preot din judeţul Vaslui, finanţată din fonduri publice, a fost scrisă prin plagierea grosolană a unui studiu realizat de două cercetătoare, prezentat şi publicat în cadrul unui simpozion naţional.
Cu o vechime de peste patru secole, Mănăstirea Floreşti, din judeţul Vaslui este considerată unul dintre cele mai reprezentative lăcaşe de cult din România evidenţiindu-se prin arhitectura neogotică spectaculoasă. Istoria zbuciumată a mănăstirii a reprezentat obiectul a numeroase cercetări ce au stat la baza elaborării unor studii sau cărţi.
Ultima lucrare dedicată Mănăstirii Floreşti este o monografie, realizată în anul trecut sub coordonarea editorială a preotului Geani Mocanu. Paroh în comuna vasluiană Oşeşti, Geani Mocanu este soţul directoarei Muzeului Judeţean ”Ştefan cel Mare” Vaslui. Tot anul trecut, instituţia condusă de Ramona Mocanu a transformat Palatul Egumenic al Mănăstirii Floreşti în aripă exterioară a Muzeului Judeţean Vaslui, intitulată Secţie de Istorie şi Artă Religioasă „Episcop Iacov Antonovici”.
Preotul Geani Mocanu a realizat lucrarea intitulată ”File de istorie. Mănăstirea Floreşti. Album – monografie”, în calitate de editor coordonator, fotografiile şi tehnoredactarea fiind realizate de Liviu Preotu Grigore, un angajat al Muzeului Judeţean Vaslui.
Ramona Mocanu la deschiderea secţiei exterioare a muzeului la Palatul Egumenic de la Mănăstirea Floreşti FOTO Facebook/Muzeul Judeţean Vaslui
Lucrarea, finanţată de Consiliul Judeţean Vaslui prin ”programul pentru finanţarea nerambursabilă a activităţilor nonprofit de interes general pentru anul 2019” cu suma de 25.603 lei, este un plagiat grosolan realizat după un studiu prezentat şi publicat în cadrul celei de-a XV-a ediţii a Simpozionului Naţional Monumentul-Tradiţie şi Viitor, desfăşurat la Iaşi în 2013. Descoperirea furtului intelectual a fost făcută de către profesorul de istorie Costin Clit, un cunoscător al istoriei locale dar şi al Mănăstirii Floreşti, despre care el însuşi a scris o lucrare.
Monografia realizată realizată de preotul Geani Mocanu este o copie fidelă a lucrării ”Contribuţii la istoria Mănăstirii „Sfântul Ilie” de la Floreşti. Catagrafia averii secularizate la 1863”, semnată de Maria Popa şi Doina Rotaru.
”La o primă lectură se impune observaţia lipsei din bibliografia folosită de preotul nostru a studiului evocat mai sus şi semnat de Maria Popa şi regretata Doina Rotaru, deşi autorul reproduce pasaje întregi din el (95%). Astfel, preotul Geani Mocanu se dovedeşte un demn urmaş al egumenului Nil, care în pisaniile pregătite pentru amplasarea în biserică şi palat nu pomenea de vechii ctitori ai mănăstirii Floreşti. Asemeni egumenului grec Nil, care a părăsit Principatele în 1863 cu banii şi documentele lăcaşului monahal secularizat, preotul Geani Mocanu a furat munca cercetătoarelor Maria Popa şi Doina Rotaru. Preotul Geani Mocanu se vrea a fi un expert în arta plagiatului, care din păcate a luat o amploare fără precedent şi este acceptată tacit de specialiştii „tăcuţi”, fără o atitudine tranşantă de condamnare şi dezvăluire publică”, afirmă istoricul Costin Clit.
Plagiat cu tot note de subsol
Preotul Mocanu reproduce aproape integral fragmentele din studiul semnat de Maria Popa şi Doina Rotaru efectuând mici modificări prin eliminarea sau introducerea a două-trei cuvinte din/în text original. Furtul intelectual a culminat, atrage atenţia istoricul Costin Clit, cu copierea inclusiv a notelor de subsol folosite de cele două cercetătoare, completată şi cu erori care demonstrează lipsa unei documentări reale pentru realizarea monografiei.
Monografia semnată de Geani Mocanu copie paragrafe întregi din lucrarea publicată în Monumentul XV (foto Simona Voicu)
”Conţinutul notelor de subsol, pe care nu le mai reproducem, este identic cu cel al studiului plagiat, însă denotă neştiinţa citării de către clericul nostru. Astfel, după ce Maria Popa citează la nota 2 pe Ioan Antonovici şi Dan Ravaru, la nota 3 îl citează pe Iacov Antonovici şi opera sa. Preotul Geani pentru a evita repetiţia foloseşte termenul ibidem, deşi avem doi autori la nota 2. După copierea notelor din studiul semnat de Maria Popa şi Doina Rotaru, preotul Geani Mocanu recurge la completarea notei 1 (de la pagina 9), cu o trimitere la Fondul Mănăstirea Floreşti, „pachetul nr. 5, f. 4”, pe care ar fi preluat-o de la Costică Asvăoaie şi Laurenţiu Chiriac, cei doi citând corect pachetul III (a se vedea Noi date istorico-arheologice privind mănăstirea Floreşti, judeţul Vaslui), în „Acta Moldaviae Meridionalis”, XXI, 1999-2000, p. 66. Îl informăm pe numitul preot că fondul citat, aflat astăzi la Arhivele Naţionale din Iaşi, este alcătuit din patru pachete, ultimul având două documente (IV/1, 2)”, atrage atenţia profesorul Clit.
Şi conţinutul legendelor fotografiilor se dovedeşte a fi unul „după ureche”. La pagina 22 din monografie, este reprodus un fragment dintr-un inventar din 26 iulie 1863 în grafie latină (română) semnat de arhimandritul Natanail, unde vede „semnătura arhimandritului Nil”, în condiţiile în care toate documentele şi însemnările din cărţile vechi este întâlnită semnătura respectivă doar în grafie greacă.
Nepriceperea autorului în elaborarea lucrării, atrage atenţia profesorul Clit, poate fi sesizată la modul în care a fost alcătuită bibliografiei. Preotul Mocanu citează volumul Monumentele religioase medievale din zona Bârladului, de Asăvoiae Costică şi Laurenţiu Chiriac, care, în realitate, este teza de doctorat a lui Laurenţiu Chiriac. De asemenea, tot un reper bibliografic este indicată şi lucrarea ”Familia Costache. Istorie şi genealogie, ”care ar avea ca autori pe Nicolae Stoicescu şi Elena Monu. În realutate este vorba despre teza de doctorat a istoricului Elena Monu
Dintre toate reprele bibliografice indicate de preotul Mocanu la notele de subsol lipseşte tocmai studiul semnat de Maria Popa şi Doina Rotaru, din care a copiat.
Lucrarea originală (foto stânga) şi monografia realizată de preotul Mocanu Foto Simona Voicu
Istoricul Clit: ”Preotul le-a furat munca celor două colaboratoare, fără măcar a le menţiona”
”Prin plagiatul său, autorul albumului aduce în primul rând un afront contribuabilului român, lucrarea fiind finanţată din fonduri publice. În al doilea rând, preotul Geani Mocanu a minţit şi l-a dus în eroare pe ierarhul său, Preasfinţitul Părinte Ignatie, Episcopul Huşilor, care de altfel semnează şi un Cuvânt înainte monografiei. Prin furtul său intelectual autorul poate fi încadrat în galeria „corifeilor” plagiatului vasluian, fiind o ruşine pentru istoriografie. Maria Popa şi regretata Doina Rotaru, prin mijloace financiare proprii şi neglijarea sănătăţii, au cercetat librăriile, bibliotecile şi arhivele pentru elaborarea unui studiu temeinic. Din păcate, Doina Rotaru nu a mai apucat să vadă rezultatul muncii sale, din cauza decesului din 29 decembrie 2005. Maria Popa nu a uitat-o, dar mai ales nu i-a omis numele şi calitatea de coautoare, aşa cum era firesc. În nemernicia sa intelectuală şi cu o lipsă totală de deontologie profesională, preotul Geani Mocanu le-a furat munca celor două colaboratoare, fără măcar a le menţiona şi prin banii statului român şi-a tipărit marea „operă” spoliată”, conchide istoricul Costin Clit. Acesta este de părere că era nevoie de un furt intelectual pentru promovarea Mănăstirii Floreşti, un lăcaş de cult atât de cunoscut.
În opinia istoricului vasluian, este de neînţeles atitudinea arhimandritului Iezechiel Ariton de la Mănăstirea Floreşti, care avea ştiinţă despre studiul semnat de Maria Popa şi Doina Rotaru, pe care îl primise personal de la Maria Popa.
O mănăstire, încărcată de istorie
Situat la 30 de kilometri de Vaslui, ansamblul monahal de la Floreşti este unul dintre cele mai renumite din ţară. Este o construcţie în stil romantic, cu faţade de cărămidă aparentă şi elemente din piatră sculptată. Mănăstirea este renumită pentru o icoană îmbrăcată în argint şi poleită cu aur, care o înfăţişează pe Maica Domnului, ţinându-l pe braţe pe pruncul Iisus. Numită şi „Sfânta de la Floreşti“, icoana a fost realizată în 1749, pe cheltuiala doamnei Ecaterina, cea de-a doua soţie a lui Constantin Mavrocordat, sub supravegherea Mitropolitului Daniil al Sidei, din Asia Mică. Este descrisă în cartea „Sfintele icoane făcătoare de minuni din România“ ca fiind singura icoană făcătoare de minuni din judeţul Vaslui şi Episcopia Huşilor.
Se încarcă comentariile...
