Severinul şi-a întregit denumirea în urmă cu 45 de ani

Severinul şi-a întregit denumirea în urmă cu 45 de ani

Cetatea Medievală a Severinului FOTO Corina Macavei

În secolul I î.e.n stăpânirea romană se consolidase definitiv în dreapta Dunării. După ce romanii îşi consolidează graniţa pe Dunăre ei vor organiza numeroase expediţii împotriva dacilor ce vor culmina cu cele două războaie din vremea lui Traian -101-102 şi 105-106. Drobeta intră în istorie o dată cu începerea acestor campanii romane conduse de Traian.

Ştiri pe aceeaşi temă

În secolul I î.e.n stăpânirea romană se consolidase definitiv în dreapta Dunării. După ce romanii îşi consolidează graniţa pe Dunăre ei vor organiza numeroase expediţii împotriva dacilor ce vor culmina cu cele două războaie din vremea lui Traian -101-102 şi 105-106. Drobeta intră în istorie o dată cu începerea acestor campanii romane conduse de Traian.

În urma razboiului din 101-102 romanii au anexat sudul Olteniei nereuşind însă să cucerească Dacia. Neîmpăcat cu acest eşec, Traian reia preparativele militare. În acest context s-a construit faimosul pod de peste Dunăre-podul de la Drobeta. Podul s-a construit între Drobeta şi Pontes. Construcţia s-a făcut între 103-105 şi a constituit o mare cucerire a tehnicii antice. În apropierea capătului de pod romanii au construit pe malul dacic un castru denumit Drobeta.
După înfrângerea lui Decebal, Dacia este proclamată provincie romană şi începe colonizarea sa. În Drobeta au fost colonizaţi în primul rând veterani din cele 2 războaie. Cercetările recente au dovedit că Drobeta era aşezată pe o suprafaţă de teren, situată acum între străzile Smârdan şi Călăraşi, iar în Nord până aproape de bulevardul Tudor Vladimirescu. Drobeta romană în evoluţia sa cunoaşte trei mari perioade distincte: cea a Antoninilor, a lui Constantin cel Mare şi a lui Iustinian. La sfârşitul secolului VII Drobeta a suferit de pe urma atacurilor avarilor din aceasta perioadă nemaiexistând prea multe date despre viaţa localnicilor.

Ţinutul Severinului reapare în istorie în contextul presiunii regatului maghiar. Se pare că denumirea de Severin vine de la numele consului Septimius Sever numit şi Severineanul. În 1230 este construită Cetatea Severinului care a avut o importanţă covârşitoare din punct de vedere militar. Începând cu secolul al 13-lea Cetatea Severinului va fi, timp de secole, teatrul unor înfruntări între armatele voievozilor romani şi armatele maghiare şi ulterior cu oştile otomane. Începând cu anul 1336 ţinutul Severinului va fi inclus în Ţara Românească. În anul 1524 cetatea va fi atacată şi distrusă complet de trupele otomane conduse de Balibeg-paşa. După dărâmarea cetăţii Severinului acest nume va fi păstrat de platoul dintre Dunăre, Topolniţa şi dealul Vărănic.

În martie 1833, generalul Kiseleff vizitează ruinele Drobetei şi apoi Cerneţiul care încă nu fusese refăcut după ce fusese ars de turci. Locuitorii veniţi să îl întâmpine pe guvernator i-au solicitat strămutarea oraşului în Câmpia Severinului, în jurul castrului roman, deoarece majoritatea caselor din Cerneţi şi aşa trebuiau refăcute. Întrevăzând viitorul comercial al oraşului, printr-un decret, generalul Pavel Kiseleff la 22 aprilie 1833 solicită înfiinţarea oraşului de negoţ Turnu-Severin. Suprafaţa oraşului urma să fie de 396.000 de stânjeni pătraţi.

La 23 iulie a început distribuirea locurilor de casă în noul oraş. În anul 1838 s-a construit prefectura, iar în 1839 se procedează la o nouă vânzare a locurilor de case. În anul 1841, capitala judeţului se mută de la Cerneţi la Turnu Severin. Cu acest prilej se mută în noua localitate prefectura, tribunalul şi politia. În 1851 a fost ales primul primar al oraşului Turnu-Severin, în persoana lui Pârvu Vercescu. Severinul a fost declarat în anul 1851 municipiu. În anul 1851 a început adevărata dezvoltare economică a Severinului. La 3 iulie 1863 domnitorul Alexandru Ioan Cuza stabilea înfiinţarea a 15 camere de comerţ în Principatele Unite din care prima menţionată era cea de la Turnu-Severin. În anul 1883 Severinul avea 13.000 de locuitori, cuprindea 1651 de case, avea 12 edificii publice, 6 biserici, un spital, arestul preventiv, gara, vama. După anul 1900 oraşul cunoaşte o înviorare economică în contextul în care întreaga economie românească începe să se dezvolte.

În 1968 s-a reînfiinţat judeţul Mehedinţi, iar oraşului i s-a întregit denumirea în Drobeta Turnu-Severin.

Citiţi şi:

Cum s-a transformat numele oraşului: De la Temesvár, trecând prin Demeşvar, Temeswar şi Темишвар, până la Timişoara

FOTO Numele pe care le-a purtat Clujul: de la municipiul roman Napoca, Klausenburg, Kolozsvar la Cluj şi Cluj-Napoca

Piatra-Neamţ, de la străvechea Petrodava, la Piatra lui Crăciun. Cum s-a schimbat denumirea oraşului de la poalele Pietricicăi

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările