VIDEO Părintele Constantin Necula în faţa moaştelor primilor martiri creştini de pe teritoriul României: „Aici sunt strămoşii noştri după duh“
0O mănăstire din Dobrogea, pământ unde se află rămăşiţele primilor martiri creştini de pe teritoriul României, a fost prezentată de părintele Constantin Necula în emisiunea „Universul Credinţei“.
Mănăstirile din judeţul Tulcea sunt prezentate, pe rând, în emisiunea de spiritualitate de la TVR, „Universul Credinţei“.
Ultima ediţie, difuzată duminică, 16 decembrie, a prezentat mănăstirea de la Niculiţel, unde se află moaştele primilor martiri creştini de pe teritoriul României.
„Aici sunt strămoşii noştri după duh“, a remarcat părintele Constantin Necula, ghid în periplul bisericesc.
Dobrogea este pământul în care se odihnesc cei dintâi martiri creştini de pe teritoriul României. Ţinutul este presărat de morminte, unele încă nedescoperite, ce păstrează jertfa celor care au crezut primii în învăţătura lui Iisus Hristos.
Căutând să ducă mai departe Cuvântul adus nouă de Întâiul Apostol Andrei, adepţii creştinismului, oameni ai acestor meleaguri sau purtaţi de misia lor, au trăit aici un timp care le-a fost scurtat de conducătorii vremii ce prigoneau această religie.
Astfel că Dobrogea este un muzeu în aer liber al martirajului creştin, ce trebuie parcurs într-un pelerinaj la reperele sfinte.
Doar trei dintre ele poartă, însă, racle cu moaştele martirilor. Restul sunt, încă, nedescoperite sau pe veci pierdute. Unele au fost distruse de invadatori sau stăpânitori; altele au fost bine ascunse de localnici pentru a nu fi luate de cotropitori. Ele se află tot în pământul Dobrogei şi numai timpul sau natura le va aduce în prezent.
Martiri scoşi de potopul din 1971
Cel mai bine conservat mormânt al martirilor creştini se află la Niculiţel, judeţul Tulcea, în nordul Dobrogei, la 142 de kilometri de Constanţa. La inundaţiile din septembrie 1971, apele au spălat pământul scoţând la lumină cripta cu oseminte.
Pe peretele interior al criptei scria în limba greacă: „Martyres tou Hristou“ - Martiri lui Hristos. Pe peretele opus era scrijelit numele martirilor: Zotikos, Attalos, Kamasis şi Filippos - adică Zotic, Atal, Camasie şi Filip. Cei patru martiri erau ostaşi romani de pe vremea lui Diocleţian, împăratul roman în a cărui domnie din anii 284-305 persecuţia creştinilor a atins apogeul.
Monumentul paleocreştin de la Niculiţel, Tulcea Foto Sînziana Ionescu
Diocleţian (244-311) era născut în Dalmaţia, la Marea Adriatică, pe teritoriul actualei Croaţii, lângă Split, oraş unde şi-a trăit după abdicare ultimii ani ai vieţii. Soţia sa Prisca şi fiica sa Valeria erau creştine, dar ginerele Galerius, ridicat în rang de adjunct, a fost cel care a inoculat ura împotriva acestei religii. Galerius era speriat de răspândirea creştinismului, care ameninţa dărâmarea cultului zeilor Jupiter şi Hercule, precum şi a idolilor falşi, printre care se numărau şi liderii romani, care doreau să fie văzuţi ca nişte zeităţi. Diocleţian a emis patru edicte succesive prin care înăsprea restricţiile practicării religiei creştine, silindu-i pe credincioşi la ritualuri barbare, în caz contrar aceştia urmând să-şi piardă proprietăţile, drepturile şi chiar viaţa. Administrativ, împăratul Diocleţian sporise stabilitatea Imperiului Roman împărţindu-l în 90 provincii, ce erau arondate celor 12 dioceze conduse de episcopi. Una dintre aceste provincii era Scythia (Minor), Dobrogea de astăzi, înfiinţată prin separarea de regiunea Moesia Inferior ce se întindea la sud de Dunăre. Scythia avea capitala la Tomis (actuala Constanţa), aparţinea diocezei Traciei, iar garnizoana se găsea la Noviodonum (azi Isaccea), la 11 kilometri de Niculiţel. Aici au fost judecaţi, condamnaţi şi executaţi cei patru soldaţi creştini Zotic, Atal, Camasie şi Filip. Analele religioase din secolul al III-lea îi pomenesc pe cei patru martiri de la Noviodonum.
Bazilica din piatră de la Niculiţel a fost ridicată în secolul al V-lea, iar la temelia sa a fost pusă cripta celor patru martiri. Sub aceasta a mai fost găsit un mormânt martiric, mai vechi, cu resturi de oase care aparţineau altor doi mucenici. „Scheletele celor patru martiri se aflau într-un sicriu colectiv, în conexiune anatomică, evidenţiind o înmormântare primară. Inscripţiile sunt făcute în tencuiala crudă a pereţilor criptei. Numele şi vechimea celorlalţi doi martiri rămân necunoscute, singura menţiune asupra lor fiind făcută de inscripţia care bloca accesul în zona inferioară a criptei: ‘Aici şi dincolo (se află) sângele martirilor’“, specifică specialiştii de la Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion“ din Tulcea.
În vechime, mormintele martirilor erau, de regulă, folosite ca fundament pentru ridicarea unor lăcaşuri de cult, fiind considerate obiecte sfinte. „Moaştele erau protejate de localnici, mai ceva decât tezaurele, astfel că atunci când năvăleau cotropitorii, odoarele erau ascunse de creştini pentru a nu cădea în mâinile jefuitorilor. Acesta este motivul pentru care unele morminte sunt goale, dar la Halmyris, Niculiţel şi Adamclisi, moaştele au fost găsite în locaşurile lor“, arată preotul Ionuţ Holubeanu de la Biserica Sfântul Spiridon din Constanţa, lector univ.dr. la Facultatea de Teologie de la Universitatea Ovidius din Constanţa.
Moaştele celor patru martiri Zotic, Atal, Camasie şi Filip se află spre închinare la Mănăstirea Cocoşu din apropierea Niculiţelului (foto sus). În calendarul Bisericii Ortodoxe Române, mucenicii sunt prăznuiţi la 4 iunie, ziua în care au fost omorâţi.
Monumentul paleocreştin de la Niculiţel este o bijuterie arheologică transformată într-una arhitectonică printr-un proiect al autorităţilor judeţene care au obţinut 11 milioane lei de la Uniunea Europeană. Obiectivul turistic este situat în sat, pe strada Muzeului nr.1, şi poate fi vizitat în orice zi, cu excepţia zilei de luni.
Epictet şi Astion, primii martiri creştini
În ziua de Sfântă Marie din vara lui 2001 au ieşit la iveală pe şantierul arheologic de la Halmyris, cetatea antică de lângă Murighiol (144 de kilometri de Constanţa), judeţul Tulcea, rămăşiţele preotului Epictet şi ale monahului Astion, cei mai vechi martiri creştini de pe teritoriul României. „Situl arheologic este situat la 2,5 km est de satul Murighiol (spre Dunavăţ - n.r), fiind vestigiul unei mari cetăţi romane şi romano-bizantine, sediu al unor unităţi militare şi staţie a flotei dunărene Classis Flavia Moesica. Aici au fost dezvelite monumente de arhitectură militară, civilă şi religioasă, între acestea numărându-se bazilica episcopală cu cripta primilor martiri dobrogeni: Epictet şi Astion“, specifică arheologii tulceni.
Pe aceeaşi temă:
Se încarcă comentariile...
