VIDEO Imagini din dronă cu şantierul podului peste Dunăre de la Tulcea. În ce stadiu sunt lucrările începute în 2018

VIDEO Imagini din dronă cu şantierul podului peste Dunăre de la Tulcea. În ce stadiu sunt lucrările începute în 2018

Şantierul podului peste Dunăre, de la Smârdan Sursa Youtube filmaridrona.ro

Noi filmări arată stadiul lucrărilor la podul peste Dunăre ce va uni Tulcea de Brăila şi Galaţi. Imaginile captate de la înălţime, cu ajutorul unei drone, dezvăluie şantierul de pe malul tulcean.

Ştiri pe aceeaşi temă

Leopold Balaes, un cunoscut operator de imagine din Tulcea, a realizat noi filmări cu drona în zona podului de la Dunăre, ce va lega Dobrogea de Moldova şi Muntenia pe la Jijila-Smârdan.

Lucrările demarate la sfârşitul anului 2018 au început cu defrişarea locului unde vor fi amplasate picioarele podului de pe malul dobrogean, apoi a venit rândul arheologilor să intre pe teren. 

Aceştia au scos la iveală morminte şi obiecte aparţinând unor culturi străvechi, iar vestigiile vor fi păstrate la Muzeul de Istorie şi Arheologie de la Tulcea. 

GALERIE FOTO CU DESCOPERIRILE ARHEOLOGICE DE LA JIJILA-GARVĂN 

Noul pod proiectat peste Dunăre va uni judeţele Brăila-Galaţi de Tulcea, în zona Jijila, şi ar urma să fie inaugurat în 2021. Proiectul presupune amenajarea, în total, a 23 kilometri, dintre care 17 kilometri vor fi pe teritoriul judeţului Tulcea. 

Deasupra Dunării va fi o porţiune de 2 kilometri de pod. În rest vor fi viaducte, drumuri de legătură, intersecţii giratorii, plus 33 de poduri, podeţe şi pasaje. Pe malul Tulcei va exista şi o staţie automată de taxare. 

Lucrările de pregătire a terenului au început din decembrie 2018. Podul care va lega Moldova şi Muntenia de Dobrogea va costa circa 500 milioane de euro. Contractul de proiectare şi execuţie a fost atribuit asocierii dintre firmele Astaldi SpA (Italia) şi IHI Infrastructure Systems Co. Ltd (Japonia). Va fi cel mai scump pod din istoria României şi al doilea proiect de infrastructură, ca valoare, de pe tot cursul Dunării (după Porţile de Fier). 

Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) SA a transmis recent în teritoriu decizia de expropriere din 8 ianuarie 2019 pentru imobilele proprietate privată aflate pe coridorul lucrării. Un număr de 400 persoane (fizice şi juridice), proprietari de teren intravilan şi extravilan, în special arabil, din localităţile Brăila, Vădeni (judeţul Brăila), Smârdan sau Jijila (judeţul Tulcea), vor fi despăgubite de la bugetul de stat, prin Ministerul Transporturilor, cu suma totală de 10.348.064 lei, pentru o suprafaţă totală de 642.293 mp teren.

Proiectul, detaliat

Lungimea totală a traseului „Podului suspendat peste Dunăre în zona Brăila“, cum este numită lucrarea de utilitate publică de interes naţional, este de 23,413 kilometri. Acesta este împărţit în două secţiuni: drumul principal Brăila-Jijila şi drumul de legătură cu DN22 Smârdan-Măcin. Pe ambele secţiuni de drum, viteza maximă permisă va fi de 80 km/h. 

Drumul principal Brăila-Jijila are o lungime de 19,095 kilometri, cu 4 giratorii şi 1 nod rutier. Până la km 7+940 va avea 2 benzi de circulaţie pe fiecare sens, iar de acolo - câte una pe sens. Drumul de legătură cu DN22 Smârdan-Măcin are o lungime de 4,328 kilometri şi are o bandă de circulaţie pe fiecare sens, cu 2 intersecţii.

Podul suspendat va fi poziţionat pe drumul principal Brăila-Jijila, între km 4+596,10 şi km 6+570,52, respectiv la km 165+800 pe fluviul Dunărea (măsurat de la Sulina). Lungimea sa totală va fi de aproape 2 kilometri, mai exact 1.974,30 metri. Dintre aceştia, 489,65 metri reprezintă deschiderea laterală pe malul dinspre Brăila, iar 364,65 metri - cea de pe malul dinspre Tulcea. De o parte şi de alta vor fi construite două viaducte de acces, fiecare în lungime de 110 metri. Podul suspendat va avea o înălţime de cel puţin 38 metri de la nivelul maxim de inundaţie al Dunării. Lăţimea totală a podului suspendat va fi de 31,70 metri. 

Calea pe pod va avea 22,00 metri, fiind alcătuită din 4 benzi de circulaţie de 3,50 m lăţime fiecare, 4 benzi de încadrare de câte 0,5 m lăţime, două acostamente de 1,50 m lăţime şi o zonă mediană cu lăţimea de 3,00 metri. Acestora li se adaugă, de o parte şi de alta, 2 benzi adiţionale pentru trafic pietonal, biciclete şi întreţinere, trotuarele având lăţimi de câte 2,80 metri fiecare. Blocurile de ancorare sunt integrate în teren şi sunt localizate în afara digurilor Dunării.

Descoperirile arheologilor

„Cele mai vechi vestigii pot fi legate de o necropolă plană de inhumaţie datată probabil în perioada timpurie a epocii bronzului. Defuncţii au fost depuşi în poziţie chircită, deasupra lor fiind presărat din abundenţă ocru“, a descris anterior arheologul Sorin Ailincăi, directorul Institutului de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion“ (ICEM) Tulcea.

Tot din epoca bronzului datează câteva amenajări atribuite culturilor Noua sau Coslogeni (sec. XVI-XI î.Hr.). Cea mai mare parte a vestigiilor descoperite datează însă din perioada romană timpurie (sec. I d.Hr.). „Acestei secvenţe cronologice îi sunt atribuite atât locuinţe de tip bordei, cât şi multe gropi - unele de dimensiuni impresionante (adâncimi de peste 3 m) în care au fost descoperite şi schelete de animale mari (cornute mari, cai) aflate în conexiune anatomică“, explică specialistul tulcean. 

Arheologi tulceni pe şantierul de la Jijila, Tulcea Sursa Facebook Ailincăi Sorin-Cristian

Vestigiile vor fi analizate în colaborare cu experţi (antropologi şi arheozoologi) ai institutelor Academiei Române din Bucureşti. Pentru o încadrare cronologică mai precisă vor fi prelevate eşantioane destinate obţinerii unor datări radiocarbon (14C) la Institutul Naţional de Fizică Atomică „Horia Hulubei“ din Bucureşti.

Directorul ICEM Tulcea a subliniat că arheologii nu stau în calea progresului, chiar dacă săpăturile au scos la iveală vestigii importante. „Deocamdată nu am găsit structuri de piatră, nici alte complexe foarte importante care să oprească investiţia. Oricum, arheologii nu stau în calea progresului şi nu vor opri lucrările la podul peste Dunăre. Acestea sunt, însă, doar informaţii preliminare. Săpăturile vor continua, iar în primăvară vom avea rezultatele finale“, a precizat dr. Sorin Ailincăi. 

Podul peste Dunăre face legătura între Tulcea şi Brăila-Galaţi, unind astfel Dobrogea de Moldova şi Muntenia prin nordul regiunii.

Cercetarea pe malul tulcean a început la 15 octombrie 2018, pe terenul situat la 1,5 kilometri nord de Jijila, acolo unde infrastructura rutieră aferentă podului va fi conectată la drumurile naţionale din Dobrogea. Zona este situată pe o terasă aflată în imediata apropiere a zonei inundabile a Dunării, în locul numit „La grădini“.

Obiectivele arheologice din zona Jijila-Garvăn

Cel mai cunoscut obiectiv arheologic din zonă este cetatea Dinogeţia de la Garvăn, sat aflat în componenţa comunei Jijila. Dar toată aria este presărată de situri arheologice. Deşi în studiul arheologic aferent PUG-Jijila au fost identificate şi conturate peste 80 de situri arheologice, în Repertoriul Arheologic Naţional (RAN) de la Institutul Naţional al Patrimoniului, comuna Jijila (având în componenţă satele Jijila şi Garvăn) din judeţul Tulcea, figurează cu doar 10 situri arheologice. 

Satul Jijila are 3 astfel de situri, cea mai de seamă fiind Aşezarea Gumelniţa numită La Grădini, ce este amplasată pe malul înalt al fostului lac Jijila (redat agriculturii în perioada comunistă), la nord. Satul Garvăn are 7 situri, cele mai vechi datând din perioade preistorice, înainte de Hristos; cel mai însemnat este cetatea Dinogeţia de pe ostrovul Bisericuţa, obiect de studiu pentru şantierele arheologice organizate aici periodic.

Şantierul arheologic de la Jijila Sursa ICEM Tulcea / Autor Colectivul ICEM Tulcea

Jijila aspiră la statutul de suburbie pentru Brăila şi Galaţi

Primarul din Jijila, comuna tulceană unde va ateriza podul suspendat peste Dunăre, speră în dezvoltarea comunei sale odată cu terminarea podului. Comuna Jijila are două sate în componenţă - Jijila şi Garvăn, cu o populaţie totală de 5.600 locuitori. Costică Deacu, inginer silvic de profesie, spune că Jijila este foarte promiţătoare pentru cei care vor să se stabilească aici.

„Zona este pitorească şi deosebit de frumoasă, cu vestigii arheologice şi posibilitatea de a face turism, pescuit şi agricultură. Lângă noi este Parcul Naţional Munţii Măcinului, unde se găsesc cei mai vechi munţi din România - Munţii Hercinici. Pe teritoriul nostru se află cetatea Dinogeţia şi urme ale diferitor civilizaţii antice. Până la Brăila şi Galaţi vom face doar 10-20 minute pe pod, aşa că argumente sunt destule pentru ca orăşenii sătui de aglomeraţie să vrea să se retragă în <suburbie>“, arată primarul Costică Deacu. 

Actualmente, orice drum la Galaţi sau Brăila implică trecerea Dunării cu bacul, ceea ce ridică durata călătoriei la o oră şi jumătate pentru 20 kilometri, dacă eşti norocos. În Jijila şi Garvăn, proprietăţile au încă un preţ scăzut. Loturi de teren de 1.000 metri pătraţi s-au vândut cu 6.000 euro, iar teren mai mult (1.250 mp) cu o casă bătrânească pe el costă cam 17.000 euro. Deocamdată, „suburbia“ Jijila nu are decât gaze şi apă, dar sunt proiecte depuse pentru canalizare şi asfalt în toată comuna.

Smârdanul istoric

Dunărea se îngustează la Smârdan, vecinul Jijilei, unde funcţionează bacul. Acesta va rămâne să deservească locuitorii pentru care podul va fi prea îndepărtat. Smârdan este cunoscut pentru semnificaţia sa istorică: pe aici a intrat Armata Română în Dobrogea, la 14 noiembrie 1878, când a preluat provincia fostă otomană în administrare românească. Smârdan se numea pe atunci Ghecet („vad“, în turcă), iar Carol I a urmărit traversarea privind de pe malul celălalt. Când trupele au ajuns în siguranţă în Dobrogea şi au constatat că populaţia îi aşteaptă cu braţele deschise, suveranul României a trecut şi el Dunărea, păşind la Ghecet. 

14 Noiembrie 1878. Trecerea Dunării spre Ghecet (Smârdanul de azi), în Dobrogea Sursa wikipedia.org

 

 

Pe aceeaşi temă: 

VIDEO Şantierul de la Jijila, redeschis de arheologi. Ce s-a găsit pe terenul viitorului pod peste Dunăre

VIDEO Progresul făcut pe şantierul noului pod peste Dunăre. Acesta va lega nordul Dobrogei de restul ţării

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările