Viitorul Europei se decide, oare, în România? Thierry Wolton: “Mă aştept ca 60 la sută din viitorul Parlament European să fie populist”

Viitorul Europei se decide, oare, în România? Thierry Wolton: “Mă aştept ca 60 la sută din viitorul Parlament European să fie populist”

Noaptea ideilor de la Timişoara FOTO Institutul Francez

Institutul Francez din Timişoara a organizat prima ediţie a dezbateri Noaptea Ideilor, la Universitatea de Vest. Masa rotundă a plecat de la întrebarea “Viitorul Europei se decide, oare, în România”.

Invitatul special al serii a fost Thierry Wolton – jurnalist, istoric şi eseist, autorul monumentalei trilogii „O istorie mondială a comunismului”. 
 
“Dacă ne gândim la Europa, avem tendinţa să ne gândim la instituţii, la organizare, la cei care ne conduc. Dar nu trebuie să uităm că Europa înseamnă poporul european. Toţi suntem un popor, cu diferite culturi. E un continent nu foarte mare. Dacă ne uităm pe hartă şi comparăm cu alte continente, este destul de modest. Ne bucurăm că suntem într-o perioadă de pace şi încercăm să construim împreună. Fără Europa nici nu am exista. Ce înseamnă Franţa, Germania, Anglia, Italia sau România…comparativ cu nişte coloşi cum sunt Statele Unite sau China. Fără Europa, fără a fi împreună, nu am avea şansa să avem un punct de vedere care să fie ascultat. Partea mai puţin bună este faptul că suntem popoare diferite, la nivele diferite, cu o istorie diferită. Aceste diferenţe pe care le avem sunt şi rezultatul istoriei. Prezentul este rezultatul istoriei noastre. Următoarele alegeri europarlamentare vor arăta dificultăţile din acest punct de vedere. Întrebarea pe care trebuie să ne-o punem, care este rolul României în Europa? Întrebare e mai generală, se referă la toate ţările din fostul Bloc comunist. Care este rolul acestor ţări în Europa? Răspunsul meu este că locul lor este în Europa. Pentru aceste ţări, Europa poate să fie o excelentă şcoală a democraţiei. Dar şi dificultăţile de integrare provin tocmai din aceaste carenţe ale democraţiei…Recent, Polonia şi Ungaria au fost puse la colţ de Uniunea Europeană”, a spus Thierry Wolton.
 
 
“Populismul vine dintr-un deficit de democraţie”
 
Thierry Wolton, profesor la École Supérieure de Commerce de Paris, este autorul mai multor cărţi despre relaţiile internaţionale şi, în cea mai mare parte, despre diferite aspecte ale comunismului. 
 
Trilogia sa „O istorie mondială a comunismului.” a fost recompensată cu Premiul Jan Michalski şi Premiul Aujourd’hui.
 
“Suntem în faţa alegerilor europarlamentare. Aşa cum se prezintă lucrurile, mareea această populistă va fi cât se poate de vizbilă. Mă aştept ca 60 la sută din viitorul Parlament European să fie populist. Acest populism nu provine dintr-o anumită parte a Europei. El exista deja în Europa de vest. Dar, în ultimul timp, a fost foarte puternic întărit de populismul fostelor ţări din Blocul comunist. Trebuie să ne punem întrebarea, de ce? Explicaţia mea este că aceasta vine dintr-un deficit de democraţie. Democraţia nu se învaţă uşor. Ea înseamnă o cultură, o muncă, o tradiţie…În proiectul european, un lucru este de bază. Şi anume, că statul de drept este de neocolit. Asta nu se negociază. În anumite ţări, tocmai datorită unui deficit de democraţie, prezenţa acestui stat de drept, impunerea lui, duce la situaţii în care, moştenindu-se vechi obiceiuri, cei care au anumite interse, să nu accepte impunerea statului de drept. De aici apar problemele”, a spus Wolton.
 
 
„Să nu uităm, naţionalismul înseamnă război!”
 
Scriitorul a atins şi problema crizei migranţilor din Europa. “Această criză a migranţilor este o consecinţă a mondializării. Gândiţi-vă la apariţia civilizaţiei americane. Această prezenţă a migranţilor a creat modele diferite în Europa. Au fost probleme, sigur, în multe ţări…Am scris o carte care se numeşte <Sfârşitul naţiunilor>. În concepţia mea de mondialist, constat ceva ce mă surprinde, este chiar invers...este o recrudescenţă a populismului, care este o reacţie la mondializare. Mondializarea înseamnă nu numai schimburi economice...aceste schimburi economice nu se pot face, dacă nu sunt deplasări. Trebuie să fim realişti. Mondializarea înseamnă migraţii de populaţii. Fie că ne place, fie că nu ne place. Închiderea înseamnă moarte. Şi avem exemple din istorie. China, lumea arabă în secolul al 12-lea, când se considera autosuficientă, sunt exemple... Naţionalismul va aduce o sărăcire. Bătălia noastră, a europenilor, constă în a lupta împotriva naţionalismului, care ne trage înapoi. Şi să nu uităm, naţionalismul înseamnă război!”, a mai declarat Thierry Wolton. 
 
 
„Nici măcar viitorul României nu se decide în România”
 
S-au mai alăturat dezbaterii Laurenţiu Ştefan – profesor şi cercetător în Ştiinţe Politice la Universitatea de Vest, Aline Fontaine – jurnalistă, corespondentă La Croix şi TV5 Monde, Mircea Mihăieş – profesor la Universitatea de Vest, scriitor şi eseist. 
 
“Tema aceste dezbateri este <Viitorul Europei se decide, oare, în România?> Eu aş spune că nici măcar viitorul României nu se decide în România. Dar asta nu înseamnă că nu trebuie să medităm asupra acestor lucruri. Noi nu avem o definiţie propriu-zisă a Europei. Geografic o putem identifica foarte uşor, suntem cam 500 de milioane, ceea ce nu e rău, America are în jur de 300 de milioane. Suntem între China şi America, iar asta poate să fie un avantaj, dar şi un mare dezavantaj...Am fost întrebat de multe ori de prietenii străini, care e poziţia României faţă de Europa? România e cu adevărat eurofilă? Evident că e eurofilă. Nu am nicio îndoială de acest lucru. Senzaţia pe care o dăm cu acest antieuropenism e o problemă de politică internă extrem de agresă a unor grupuscule. Nici PSD-ul în totalitatea lui nu este antieuropean.  E problema acelor elite care reuşesc printr-un mesaj agresiv să-şi rezolve problemele personale pe care le au. Ţine în mod evident de termenul binecunoscut în Europa şi se numeşte corupţie!”, a spus Mircea Mihăieş.
 
 
Rolul de moderatior i-a revenit lui Silviu Rogobete – profesor la Facultatea de Ştiinţe Politice a UVT, fost Consul General al României la Cape Town.
 
"Euroscepticismul din România este o creaţie de inventare a duşmanului"

Vasile Popovici, fost ambasador în Maroc şi Portugalia, a spus: „Mai multe voturi împotriva Europei vom avea din Franţa, care este o ţară cu lungă tradiţie democratică, decât de la România. În România, o palmă peste oechi vor lua populiştii. Respectiv partidul domului Dragnea, şi partidul domului Tăriceanu. Pot să pun pariu cu dumneavoastră. Pe ce doriţi. Euroscepticismul din România este o creaţie de inventare a duşmanului. Aceste voci antieuropene în România au apărut odată cu hidoastă construcţie numită USL. În 2012. Acest guvern are motive să-şi creeze duşmanul. Care poate să fie? Bruxelles-ul. Un parlamentar bulgar a avut o idee. Avem o zi a Europei. Haideţi să avem o zi a Non-Europei. Una pe an. Să ne imaginăm. O zi în care să trebuiască să mergem la Bucureşti pentru vizele. Dacă primim, desigur, paşaport. Deshidem valiza la aeroport, ne trebuie permis de lucru să muncim în Franţa, Italia, Spania...Când ajungem la taxiul din Germania, să ne spună şoferul trebuie să vă schimbaţi bani. Şi toate celelalte pe care le puteţi închipui...Aia să fie ziua fără Europa”. 
 
“Noaptea Ideilor” a fost iniţiat în 2016 la Paris. Evenimentul pune în discuţie marile subiecte ale vremurilor în care trăim, în peste 100 de oraşe din lume, în acelaşi timp!  
 
 
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările