Un sfert de secol de jazz la poalele Semenicului. Marius Giura: „Publicul de la Gărâna e deja vaccinat”

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Poiana Lupului, locul unde se desfîşoară festivalul de jazz FOTO arhivă Marius Giura
Poiana Lupului, locul unde se desfîşoară festivalul de jazz FOTO arhivă Marius Giura

Ediţia a 25-a a festivalului de jazz de la Gărâna, se va desfăşura între 7 şi 11 iulie, la poalele Semenicului. Până acum, organizatorii au pus în vânzare doar 450 de bilete, însă până la ora festivalului, lucrurile se vor mai schimba. Marius Giura, directorul artistic al festivalului de jazz de la Gărâna, vorbeşte pentru "Adevărul" despre evenimentul din acest an.

Organizatorii festivalului Gărâna Jazz au pus în vânzare 450 de bilete sub formă de abonament pentru evenimentul din acest an, care va avea loc între 7 şi 11 iulie. Toate aceste abonamente s-au epuizat într-o zi, mai exact într-o singură oră. Acum cu toţii aşteaptă să vadă noile legi care urmează să apară, pentru a şti câte bilete vor mai putea pune în vânzare. Am stat de vorbă cu Marius Giura, directorul festivalului despre cum va arăta Gărâna Jazz în acest an, o ediţie care încă stă sub semnul pandemiei de coronavirus, însă iubitorii de jazz şi fenomenul Gărâna speră în revenirea la condiţiile normale. 

„Weekend Adevărul“: Primele biletele pentru Gărâna Jazz 2021 s-au vândut ca pâinea caldă. V-aţi aşteptat la asta? 

Marius Giura: Era de aşteptat să se vândă. Noi sperăm să mai scoatem bilete la vânzare, dar totul ţine de legislaţia care se va adopta. Sunt semne că lucrurile se vor aranja până la urmă. Sunt mai multe variante – se vorbeşte de 30%, se vorbeşte de 50%. E greu de estimat care dintre ele va fi aleasă. Sperăm să nu rămânem la 500 de locuri, să fie cât mai multă lume. 

Anul trecut aţi ţinut festivalul cu 500 de spectatori. Cum a fost să aveţi atât de puţini oameni? 

Scenariul de acum, cu aceste 500 de locuri, l-am avut şi anul  trecut. N-a fost deloc o ediţie rea din punct de vedere al muzicienilor, dar era important să nu te uiţi la public. Arăta destul de dezolant, destul de ciuntit. Am încercat să dregem lucrurile cumva, am transmis tot festivalul online – pentru că nu voiam în niciun chip să-l anulăm, să avem o sincopă de un an într-un festival care e de tradiţie. Dacă tot s-a putut ţine, s-a ţinut. 

Bănuiesc că la acelaşi lucru v-aţi gândit şi anul acesta, când aţi ales line-up-ul. 

Eu tot timpul în acest an am fost încrezător că lucrurile se vor schimba. Şi uite că sunt semne că se schimbă. Nici nu vreau să mă gândesc că rămânem cu acest scenariu. Eu cred că o să se rezolve treaba. 

Marius Giura

Marius Giura organizează de 20 de ani festivalul de la Gărâna
 

MAI MULTE SOLUŢII PENTRU PARTICIPARE

Credeţi că e o soluţie ca doar cei vaccinaţi să fie lăsaţi la eveniment? 

Şi asta e o variantă la care se gândesc decidenţii de la nivel naţional, ca publicul să poată reveni la evenimente prin prezentarea unui certificat de vaccinare. Eu cred însă că publicul de Gărâna, aşa cum îl cunosc eu, s-a gândit foarte bine şi şi-a făcut vaccinurile. Majoritatea celor care vor să vină sunt deja vaccinaţi. Ştiu, pentru că am stat de vorbă cu mulţi dintre ei. Nu vreau să sune ca un îndemn pentru vaccinare, e posibil să fie şi alte variante de intrare. Nu ţin neapărat partea celor care se vaccinează. Adică, se poate face test rapid, test PCR cu 24 de ore înainte sau cine ştie ce alte variante mai sunt. E greu de spus acum cum se va intra, dar de intrat se va intra până la urmă. Încă nu ştim exact care vor fi cerinţele.  

Gărâna Jazz se desfăşoară într-un spaţiu pitoresc, în Munţii Banatului. E mai mult decât un festival. De ce credeţi că sunt oamenii atât de atraşi de acest eveniment? 

Atrage şi muntele, dar în principal valoarea şi notorietatea sunt date de artiştii care au fost prezenţi. Prin asta e recunoscut şi afară, în lumea muzicienilor. Este un festival la care cam oricine şi-ar dori să vină. Asta e cheia succesului, ca să se adune din ţară şi din străinătate, spectatorii trebuie să aibă şi o motivaţie. Iar principala motivaţie a fost line-up-ul, care a fost de fiecare dată bun. Altfel, peisaje frumoase şi zone superbe în care poţi să-ţi faci concediul sunt multe.

Garana


Poiana Lupului văzută din cimitirul din Gărâna
 

EDIŢII CU PESTE 10.000 DE SPECTATORI

Care a fost ediţia sau concertul cu cei mai mulţi spectatori? 

La prima venire al lui Jan Garbarek (n.r. – saxofonist norvegian) a fost cel mai numeros public. Asta s-a întâmplat în 2008. În opinia mea – deşi era foarte greu să numeri pe atunci – au fost cel puţin 12.000 de spectatori. Cine a venit în prima zi, nu a plecat în doua. Mai cu seamă, concertul a fost joi, în prima zi de festival. Ca atare, oamenii au rămas şi în weekend. Apoi, o ediţie foarte reuşită a fost cea din 2011, cu Avishai Cohen (n.r. – cântăreţ israelian de jazz) şi pianista japoneză Hiromi Uehara. Atunci cred că au fost în jur de 10.000 de spectatori.  

Este a 20-a ediţie în care sunteţi directorul festivalului. Bănuiesc că toate au fost importante pentru dumneavoastră... 

Fiecare ediţie a fost ca un copil pentru mine. Şi să ştiţi că au fost ediţii mult mai valoroase ca program decât cele în care a fost publicul cel mai numeros. Dar mi-e greu să spun care dintre ediţii a fost mai valoroasă.  

NU DOAR MUZICĂ, CI ŞI ALTE ACTIVITĂŢI CULTURALE

Trebuie spus că acest festival nu presupune numai concerte. Ce altceva se mai întâmplă la Gărâna? 

Sunt foarte multe activităţi culturale. Se lansează cărţi – nu neapărat pe tematică de jazz – albume de artă, sunt expoziţii de pictură şi de fotografie, avem tabere de sculptură şi am avut şi spectacole de teatru. De câţiva ani funcţionează târgul colecţionarilor de discuri, care are o dimensiune naţională şi ea – vin din mai multe locuri ale ţării colecţionari care vând, cumpără şi fac schimburi. Se şi lansează discuri ale artiştilor prezenţi. Şi anul acesta vom lansa un dublu vinil editat de noi, Fundaţia Jazz Banat, realizat de Petrică Ionuţescu şi Daniel Dorobanţiu. Vom lansa şi CD-ul grupului Vandercris. De asemenea, vom lansa şi o carte-album cu personalităţile de la Gărâna. Sunt 40 de interviuri cu artişti care au fost la festival de-a lungul anilor. 

Marius Giura

Butucii de lemn în loc de scaune
 

Iubitorii festivalului sunt obişnuiţi cu vremea capricioasă din Munţii Banatului. Ce informaţii aveţi, se anunţă ploi între 7 şi 11 iulie? 

În general au fost două perioade de desfăşurare a festivalului, tocmai pentru a scăpa de vremea ploioasă. O perioadă, festivalul a fost în luna august, în diverse date şi, e adevărat, am nimerit vreme urâtă, a plouat, au fost şi furtuni. După care l-am mutat în luna iulie şi se pare că a fost o alegere fericită. Cam de atunci ploile au fost doar întâmplătoare. Anul trecut am mutat Gărâna Jazz din nou în luna august, pentru că am fost forţaţi de împrejurări. Însă atunci s-a organizat aşa din cauza pandemiei. Dar şi anul trecut a fost vreme destul de frumoasă. Am revenit acum în luna iulie şi sperăm să nu fie probleme. Pe de altă parte, cei care vin la Gărâna sunt obişnuiţi cu vremea de munte. Noi am semnalat întotdeauna pe site-ul festivalului acest aspect şi lumea vine pregătită. Nu e o problemă mare ploaia, e ceva cu care publicul s-a obişnuit de-a lungul anilor.  

Apropo de cei care şi-au făcut un obicei din a veni la festival, unii dintre ei erau copii când veneau la Gărâna, în urmă cu 20-25 de ani, alţii au îmbătrânit sau chiar nu mai sunt... 

E un fenomen la Gărâna. De multe ori, cei care erau copii atunci, aduşi de părinţi, acum vin cu copiii lor. Festivalul e dus mai departe de generaţii, e unul unde lumea vine cu familia. Această pasiune pentru jazz se perpetuează. 

Un line-up generos pentru toate gusturile

Şi anul acesta aveţi un program cu nume importante ale jazz-ului mondial. La ce să se aştepte spectatorii? 

Fiind cea de-a 25-a ediţie, am pregătit ceva deosebit. E o ediţie care va ţine cinci zile, care aşa cum e gândită şi concepută, se va desfăşura pe cel puţin trei scene. Dar şi această decizie va fi luată în funcţie de condiţiile pe care le va impune legea. Pentru că una dintre scene e în spaţiu închis – dacă am voie doar 30 la sută din capacitate, e un concert anost. Mă refer la concertul din Biserica romano-catolică de la Văliug. Iar celălalt spaţiu este o curte exterioară –  e greu de ştiu ce măsuri vor exista şi pentru acel spaţiu. 

Garana

Publicul de la Gărâna
 

Line-up-ul este deja stabilit pentru ediţia din acest an. Mai pot apărea schimbări? 

Există o singură întrebare, cu privire la renumita artistă indiană Mohini, care urmează să vină în Banat cu grupul ei din India. Momentan sunt blocaţi în ţara lor, de acolo nu zboară încă niciun avion din cauza situaţiei cumplite a noii tulpini de coronavirus. Nimeni nu poate spune în cât timp se vor rezolva lucrurile. În plus, nu ştiu exact care vor fi atunci condiţiile de intrare în Europa ale unui cetăţean indian. Grupul e format în totalitate din indieni. Mohini e o basistă absolut fenomenală, e un talent debordant, de la 15 ani cânta deja cu mari muzicieni, inclusiv cu Steve Vai, Chick Corea şi mulţi, mulţi alţii. Şcoala indiană e un izvor nesecat de mari talente. Am dorit foarte mult să o aduc la Gărâna. 

AVISHAI COHEN, „UN MARE BASIST AL LUMII“

Să discutăm puţin despre trupele care vor fi pe scenă. Cine e cel mai aşteptat artist din acest an? 

Trebuie să încep cu Avishai Cohen, care revine după opt ani la Gărâna. A fost cel mai mare succes atât al lui, cât şi al festivalului din câte ediţii au fost vreodată. În urmă cu opt ani, bisurile lui au depăşit durata concertului. E un mare basist al lumii, e un muzician care s-a lansat cu Chick Corea (n.r. – muzician american care a câştigat în numeroase rânduri premiul Grammy la secţiunile pianist şi compozitor de jazz), iar după aceea, a luat-o pe cont propriu la un nivel foarte ridicat. De fiecare dată, formula cu care vine este una deosebită. El s-a ocupt câţiva ani buni şi de cel mai mare festival de jazz din Israel, cel de la Tel Aviv. Datorită turneelor lungi şi grele pe care le-a avut, a renunţat de vreo doi ani să mai fie directorul festivalului. El va veni cu un proiect nou, care a apărut de curând. Sunt convins că va fi un mare succes de public, pentru că e un muzician foarte aşteptat. 

Ce alte nume mai sunt pe afişul Gărâna 2021? 

Alt cap de afiş este Dhafer Youssef, un muzician din Tunisia care cântă la oud, dar şi la instrumente electronice. Va veni cu o formulă cvasieuropeană, toţi muzicienii din trupa lui sunt din Europa – toţi, mari vedete. Îi mai avem şi pe cei doi muzicieni din Franţa, Vincent Peirani şi Émile Parisien, un duo mult premiat în anii din urmă. Va mai fi un grup din Italia, Francesco Bearzatti cu un proiect care se numeşte „Zorro“. Apoi, un cvartet în care fiecare muzician este un lider: Shri şi Bugge Quartet. Shri este un muzician indian stabilit la Londra, iar partenerul său, Bugge Wesseltoft, este copilul teribil al Norvegiei, un pianist deosebit, care are şi festivalul său propriu. Mai e şi cvartetul lui Nils Petter Molvaer, care va veni la rândul său cu un proiect nou. După aceea aveam un trio european de mare calibru, e vorba de David Helbock, Arne Jansen şi Sebastian Studnicky. Apoi, trupa norvegiană Jagga Jazzist, cu un jazz foarte modern şi de mare succes în lume. În ultima zi va cânta Eric Truffaz cu cvartetul său. Festivalul se va încheia cu proiectul „Liberetto“ al lui Lars Danielsson, care va fi unul din marile concerte ale acestei ediţii. 
 

Marius Giura

Marius Giura
 

CINE SUNT ARTIŞTII ROMÂNI DIN FESTIVAL

Vor veni, ca de obicei, şi artişti din România? 

Desigur, muzicienii români în frunte cu grupul Vandercris care vor lansa la Gărâna primul lor CD. Vor fi Petrică Ionuţescu şi Daniel Dorobanţu, care vor lansa vinulul dublu scos de ei în Germania, care se numeşte „Live at Gărâna 2019“. E înregistrarea concertului memorabil de acum doi ani. Şi vor mai fi şi alţi muzicieni români, printre care Mircea Tiberian, Petrică Andrei, Raul Kuşak şi Luiza Zan – vor fi în funcţie de cum se va putea cânta în interior şi în curte. 

Dar cu locurile de cazare cum staţi în acest an? 

Sunt pensiunile care se cunosc şi cred că sunt şi câteva noi. Nu ştiu dacă problema e rezolvată în totalitate, depinde dacă vor exista restricţii la numărul de persoane. Cert este că au apărut pensiuni noi şi în localităţile de lângă Gărâna, la Brebu şi la Văliug. Cred că lucrurile merg spre bine.  

Gărâna, satul întemeieat de pemi 

Satul Gârâna din Munţii Semenicului, aflat la 35 de kilometri de Reşiţa, întemeiat de coloniştii pemni (populaţie germană din zona Boemiei) la sfârşitul secolului al XIX-lea, este cunoscut astăzi în special datorită festivalului internaţional de jazz care are are loc în fiecare vară, de 25 de ani încoace. Cele două sate, Brebu Nou şi Gărâna, s-au transformat în sate de vacanţă după plecarea în masă a populaţiei germane, la începutul anilor 90. Casele pemilor au fost cumpărate de timişoreni şi cărăşeni, pentru a avea un loc de vacanţă pitoresc.

garana


S-a întâmplat apoi un fenomen inedit. Aproximativ 50% din casele din Gârâna şi 30% din Brebu Nou au fost răscumpărate de etnici germani, din dorinţa de a avea o casă de vacanţă în România. Încet, încet, turismul a explodat în „Ţinutul pemilor”. Au răsărit pensiuni, restaurante, iar mulţi proprietari de case aveau camere de închiriat. 


Vă mai recomandăm:

Biletele pentru Gărâna Jazz Festival 2021 s-au epuizat într-o singură oră de la punerea lor în vânzare

Se pregăteşte Gărâna Jazz Festival 2021. Un sfert de secol de jazz la poalele Semenicului

FOTO VIDEO Satul Gărâna, pus pe harta turismului de iarnă. Pârtia Wolfsberg Ski aşteaptă să fie descoperită de pasionaţii de sport
 

FOTO Unul dintre primele locuri în care s-a făcut agroturism în ţara noastră. În perioada interbelică mii de orăşeni vizitau Gărâna, „Ţinutul pemilor“

Timişoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite