INVESTIGAŢII Culisele celei mai mari afaceri cu păduri din Banat: "E uşor să spui că judecătorii au fost corupţi"

Pădurea de 11.000 de hectare de la Nădrag este disputată tot mai puternic după ce instanța a dat câștig de cauză foștilor proprietari. Miza în acest caz este enormă, fiind vorba de masă lemnoasă de aproximativ 30 de milioane de euro. Acuzele aduse de o parte şi de alta sunt pe măsură, iar DNA este pe fir, existând o plângere penală în acest caz. 

Răboiul birocratic pentru pădurea de la Nădrag a început în 2005, în momentul în care s-a înfiinţat Asociaţia Societatea Anonimă Forestieră Nădrag, condusă de omul de afaceri Florin Măran. Asociaţia, ca şi reprezentantă a foştilor proprietari a revendicat pădurea de 11.000 de hectare, dar Direcţia Silvică s-a opus, invocând mai multe nereguli. S-a ajuns în instanţă, iar Asociaţia Societatea Forestieră Nădrag a primit câştig de cauză. Pentru a-şi susţine însă punctul de vede, surse din cadrul Direcţiei Silvice Timiş spun că totul a început de la doi oameni: Florin Măran, care avea informaţii din Primăria Nădrag şi Francisc Toth, fost director tehnic al Direcţiei Silvice, în prezent angajat al firmei Tehnocer, deţinută de omul de afaceri din Nădrag. „Firma lui Măran a lucrat la drumuri forestiere, iar aici s-a făcut legătura între cei doi”, a declarat o sursă din cadrul Direcției Silvice. Aceeaşi sursă a mărturisit că acesta a fost momentul în care cei doi au făcut o „călătorie în timp” pentru a vedea trecutul pădurii.

Înfiinţarea firmei anonime

Documentele arată că pădurea de la Nădrag a aparţinut până în 1924 unui nobil maghiar. În acelaşi an s-a înfiinţat societatea pe acţiuni Societatea Anonimă Forestieră din Nădrag, care avea ca obiect de activitate cumpărarea, exploatarea sau vânzarea lemnului. Tot în 1924, firma a cumpărat pădurea şi a exploatat-o până în 1947, când a avut loc ultima Adunare Generală a Acţionarilor. La acel moment, 88 la sută din acţiuni erau deţinute de Trustul Nădrag Călan (la care acționar era Max Ausnit), 12 la sută din acțiuni erau deținute de alte persoane, iar 300 de acţiuni erau nenominalizate. 

Detalii istorice

În 2005, după înființarea Asociației Societatea Forestieră Anonimă Nădrag, preşedintele Florin Măran a depus un tabel cu persoanele care „au deţinut terenuri” în patrimoniul fostei societăţi, susţinând că e vorba de cele 300 de acţiuni nenominalizate. Reprezentanţii Romsilva susţin însă că registrul respectiv este de fapt un tabel cu persoanele care au primit teren în 1937 prin Reforma Agrară după ce Societatea Anonimă Forestieră Nădrag a fost expropriată. „Dovadă este şi modul în care este conceput şi redactat Registrul, coloanele fiind denumite: numărul nou topometric al parcelei şi numele prenumele îndreptăţitului”, susţine şeful Serviciului Control Tehnic şi Economico-Financiar de la Regia Naţională a Pădurilor, Valeriu Georgescu. 

Pădurarii, eşec după eşec

În ciuda neregulilor invocate de cei de la Direcţia Silvică, noua asociaţie a primit o sentinţă judecătorească care o face urmaşa foştilor proprietari. „Noii asociaţi ai societăţii reclamante sunt moştenitorii deţinătorilor anteriori ai parcelelor înscrise în Registrul alfabetic a parcelelor moşiei fostei Societăţi Anonime Forestiere Nădrag”, arată sentinţa Judecătoriei Lugoj. Cu sentinţa în mână, reprezentanţii Asociaţiei Anonime au început recuperarea pădurii pe cale administrativă, iar primul hop a fost Comisia Locală de Fond Funciar, care şi-a dat avizul, urmând etapa de la Comisia Judeţeană de Fond Funciar de la Prefectura Timiş. 

Cheia afacerii, urmaşul lui Ausnit

Specialiştii de la Romsilva au mai susţinut că membrii Asociaţiei care revendică pădurea nu sunt urmaşii foştilor proprietari, dar şi în cazul în care au această calitate, pădurea nu poate fi restituită în natură pentru că fostul proprietar era o societate comercială. „Societatea Forestieră Anonimă Nădrag a fost o societate comercială pe acţiuni şi nu o formă asociativă de proprietari, astfel că acesteia nu îi sunt aplicabile legile fondului funciar”, a mai spus reprezentantul Romsilva, Valeriu Georgescu. Mai mult decât atât acesta susţine că urmaşii fostului industriaş, Max Ausnit au cerut despăgubiri la AVAS, dar cererea le-a fost respinsă deoarece bătrânul Ausnit nu era acţionar în nume propriu, ci prin Trustul Nădrag Călan, iar pădurea nu a fost naţionalizată, ci trecută în proprietatea statului în contul unei datorii. 

Cerere respinsă la milimetru

În 2008, în Asociaţia Societatea Forestieră înfiinţată de Florin Măran intră şi urmaşii lui Max Ausnit, cerând împreună pădurea de peste 11.000 de hecare. Ajunşi cu problema la Comisia Judeţeană de Fond Funciar, membrii Asociaţiei au obţinut aviz favorabil. Reprezentantul Direcţiei Silvice a votat împotrivă şi au mai fost două abţineri. Prefect atunci era Ovidiu Drăgănescu, care a respins cererea înainte să fie schimbat din funcţie. „În momentul în care să dăm am aflat că Ausnit își ceruse la AVAS toată averea. Ne-au spus să nu cumva să dăm. Am zis că până la clarificarea situației nu putem da. Am dat aviz negativ pentru că așa ne-au spus cei de la AVAS”, a explicat Drăgănescu (foto sus). 

 Alt prefect, altă viziune

După debarcarea lui Drăgănescu, prefect a venit Mircea Băcală. Comisia Judeţeană a anulat decizia lui Drăgănescu şi a validat propunerea Comisiei Locale de Fond Funciar de reconstituire a dreptului de proprietate. Reprezentanţii Romsilva susţin că aici s-au comis o serie de ilegalităţi, una din ele fiind anularea unei decizii pe cale administrativă, când ar fi trebuit să se facă prin instanţă. Aceasta a fost însă doar una din observaţii. „Comisia Judeţeană Timiş a validat Anexa numărul 39 (n.r. prin care se face punerea în posesie), fără ca aceasta să fie însoţită de planul de delimitare şi parcelare, încălcând astfel legea”, a mai spus şeful Serviciului Control Tehnic şi Economico-Financiar de la Regia Naţională a Pădurilor. 

Sentinţă. Punct şi de la capăt

În toată această luptă între Romsilva, prin Direcţia Silvică Timiş şi Asociaţia Societatea Forestieră Anonimă Nădrag s-a ajuns la mai multe procese în instanţă. Cel mai important a fost însă procesul prin care decizia de reconstituire a dreptului de  proprietate emisă de Comisia Judeţeană de Fond Funciar a fost atacată la Judecătoria Lugoj de Direcţia Silvică. La recursul de la Tribunalul Timiş, s-a stabilit definitiv şi irevocabil că Direcţia Silvică nu are calitate procesuală, iar Asociaţia Societatea Forestieră Anonimă Nădrag, înfiinţată în 2005 şi condusă de Florin Măran, este îndreptăţită să primească pădurea. Disputa este departe însă de a se finaliza pentru că înainte de ultimul termen, Direcţia Silvică a cerut strămutarea. 

Blocaj în virgule

Având o sentinţă definitivă şi irevocabilă, Florin Măran a început demersurile de obţinere efectivă a pădurii. Pentru asta trebuie ca Ocolul Silvic „Ana Lugojana” să pună la dispoziţia Comisiei Locale de Fondu Funciar Nădrag suprafeţele de pădure ce trebuie restituite, iar în urmă cu două zile a avut loc o întâlnire în acest sens. Pentru că a considerat că este pus în faţa unor ilegalităţi, fostul şef de ocol a refuzat să semneze documentele şi şi-a dat demisia, iar în locul său a fost instalat Adrian Berzescu (foto). Nici acesta nu vrea însă să semneze punerea la dispoziţie a suprafeţelor, invocând mai multe ilegalităţi. „Când au întocmit anexa după care se face punerea în posesie au scris greșit niște cifre”, a explicat Berzescu. Acesta a invocat și alte nereguli pentru care nu se poate face punerea în posesie. Una dintre acestea ar fi referitoare la drumurile forestiere. Documentele actuale cuprind și drumurile forestiere, dar legea prevede că acestea rămân Direcției Silvice. În aceste condiţii, împroprietărirea lui Măran este încă departe de a se fi realizat. 

Florin Măran: „Au tăiat abuziv. Le e frică de nereguli”

Preşedintele Asociaţiei Anonime Nădrag, omul de afaceri, Florin Măran (foto stânga), susţine că toate demersurile sale au fost legale şi are documente în acest sens. Mai mult decât atât, Măran este „blindat” cu sentinţe judecătoreşti prin care dreptatea este de partea sa. Acesta pune reacţiile potrivnice pe seama intereslor meschine. „Potrivit sentinței, trebuia să pună suprafețele la dispoziție. Invocă tot felul de tertipuri. Au mai deschis vreo trei procese care nu au nicio legătură. Au două motive pentru care nu vor să o predea. În primul rând au tăiat abuziv și le e teamă că o să aibă probleme la predare și de asta vor să amâne cât mai mult. În al doilea rând exploatează mii de metri cubi în fiecare an. Fac în așa fel încât să nu fie profit pentru că potrivit legii profitul trebuia să ni-l dea nouă”, a explicat Măran.

Acesta a răspuns şi acuzelor potrivit cărora sentinţele favorabile lui au fost emise cu încălcarea legii. „Am trecut prin zeci de instanțe. Ne-am judecat până la Înalta Curte de Casație și Justiție. Am avut 30 de procese, dacă era ceva nu ne dădea nimeni dreptate. Sunt tot felul de povești pe care le invocă. Eu am și documente care să arate că avem dreptate. CF-ul este liber de sarcini, noi ne-am dovedit dreptul de proprietate printr-o decizie judecătorească, iar când vorbești pe lângă o sentință ai interese meschine”, a punctat Florin Măran. 

„E simplu să spui că judecătorii sunt corupţi”

Omul de afaceri merge mai departe de atât, confirmă ancheta DNA, dar spune că nu are nicio emoţie. „E simplu să spui că au fost corupți judecătorii. Au făcut reclamații la DNA, nu știu ce s-a întâmplat. Pe mine unde m-au chemat am fost.  Ce vorbesc  ei e o tâmpenie. Când pierzi un proces pe care nu aveai calitate să-l faci e simplu să spui că judecătorii sunt corupți. Toate retrocedările mari sunt atacate de ei pentru că au interes să exploateze pădurea abuziv. Ei spun că o exploatează în regim silvic, dar e posibil să faci asta și să ai un profit de 100.000 de lei pe an!?”, a mai spus Măran, care a fixat şi un ultimatum. „Dacă vineri (n.r. poimâine) nu ne pun în posesie o să le facem plângere penală pentru abuz în serviciu la toți”, a mai adăugat preşedintele Asociaţiei Anonime Npdrag. Florin Măran a spus că după ce va fi pus în posesie va înfiinţa un ocol privat, iar pădurea va fi exploatată în regim silvic. Măran a dat asigurări că nu vinde pădurea, cu atât mai mult cu cât legea nu permite acest lucru.  

Măran, salvatorul Nădragului

Preşedintele Comisiei Locale de Fondu Funciar din Nădrag, primarul Liviu Muntean îl susţine pe Măran în recuperarea pădurii, văzând în omul de afaceri local o adevărată „vacă de muls”. „Nouă ne-ar veni nişte taxe şi impozite la primărie, dar la ora actuală nu încasăm nimic, în afară de drumuri stricate. Se exploatează grupa mare, pe maşinile cu care exploatează pun cantităţi mai mari, iar drumurile se distrug. Noi numai dezavantaje avem”, a spus primarul, potrivit căruia, pădurea în proprietatea lui Măran ar aduce la bugetul local trei miliarde de lei vechi pe an, ceea ce ar dubla practic veniturile localităţii. „Se tot tergiversează. Când îţi vine cu un extras de carte funciară trebuie să pui în discuţie”, a spus şi viceprimarul Vasile Minea (foto sus).  

„Omul lui Măran” de la Direcţia Silvică

De la începutul discuţiilor de retrocedare a pădurii de la Nădrag, atât reprezentanţii Direcţiei Silvice, cât şi superiorii lor de la Regia Naţională a Pădurilor s-au opus punerii în posesie a Societăţii Forestiere Anonime. În urmă cu un an, la Direcţia Silvică a ajuns director, Ioan Palconi, despre care s-a spus că a fost instalat cu dedicaţie, fiind din zona Făget şi apropiat al lui Florin Măran. Palconi este singurul din Direcţia Silvică Timiş care susţine ideea de  renunţare la pădure în favoarea Asociaţiei Anonime Nădrag. „Ce lipseşte aici este comunicarea. Nu există comunicare între părţi, să se pună la masă şi să discute. Adevărul este numai unul singur. Să existe comunicare şi să se găsească soluţionare. Oricum pădurea nu pleacă de acolo. Indiferent de proprietar va fi exploatată în regim silvic. Are mai puţină importanţă dacă proprietar este unul sau altul”, a spus Palconi.

De altfel relaţia dintre Florin Măran şi Ioan Palconi estea de notorietate. Cei doi chiar au  încheiat, prin firma Tehnocer, deţinută de Măran, un contract de asociere pentru administrarea pădurilor pe care Palconi şi omul de afaceri din Nădrag le deţin în zona Făget. Chiar dacă a iniţial a negat că are vreo relaţie de afaceri cu Măran, pus în faţa faptului împlinit, Palconi a recunoscut. „Asocierea este o întâmplare. Eu am moştenit 8,9 hectare lângă o suprafaţă pe care dumnealui a cumpărat-o. Pentru a putea face lucrări în această suprafaţă am făcut o asociere în vederea administrării pădurii. Nu e vorba de altceva”, a mai spua Ioan Palconi. 

Indiferent de deciziile care se iau la nivel local, miza enormă a pădurii este enormă, iar războiul de duce de la Bucureşti, o sesizare din partea Romsilva ajungând chiar ieri pe masa Comisiei pentru Abuzuri din Camera Deputaţilor. O decizie referitoare la acţiunile ce vor urma se va lua în perioada următoare.