Dosarul „Craiul Codrilor“: şase ani de închisoare pentru zeci de hectare de pădure tăiate ilegal

Dosarul „Craiul Codrilor“: şase ani de închisoare pentru zeci de hectare de pădure tăiate ilegal

Sesizaţi cu privire la tăierile ilegale de pădure, procurorii lugojeni au dispus NUP-uri pe bandă pentru omul de afaceri condamnat în primă instanţă la şase ani de închisoare FOTO Adevărul

Un om de afaceri din domeniul forestier a fost condamnat, în primă instanţă, la şase ani de închisoare pentru că şi-a pus muncitorii să „radă“ zeci de hectare de pădure privată. Judecătoria Lugoj a motivat sentinţa care arată cum au fost măcelărite pădurile oamenilor care nu puteau ajunge să verifice situaţia din teren.

Omul de afaceri Tiberiu Crivineanţu, patron al mai multor firme de exploatare a lemnului, printre care şi SC Craiul Codrilor SRL, a fost condamant de Judecătoria Lugoj la şase ani de închisoare pentru instigare la tăiere fără drept de arbori din fondul forestier şi instigare la furt de arbori din pădurile deţinute de mai multe persoane fizice în zona Jdioara – Criciova. Sentinţa, care nu este definitivă, putând fi contestată, vine după ce, în 2013, afaceristul a fost condamnat cu suspendare, într-un alt dosar, pentru acelaşi gen de infracţiune.

Soluţiile au fost infirmate de două ori de instanţă, ajungându-se în final ca dosarul să fie trimis în judecată prin decizia judecătorului, o practică rar întâlnită în Justiţie.

Cercetarea judecătorească din cazul tăierilor ilegale de pădure de care este acuzat Tiberiu Crivineanţu avea să scoată la iveală că totul a început în 29 martie 2011, când trei localnici din Jdioara au mers în pădure în zona cunoscută sub denumirea populară de „Pleşa”. Aici, localnicii au găsit „defrişări masive pe o suprafaţă întinsă de pădure” şi trei angajaţi ai lui Crivineanţu, doi TAF-işti şi un drujbist, tăind lemn „la ras”. Muncitorii au încercat să plece cu TAF-urile din pădure, dar văzându-i pe localnici au luat-o în sens invers spre vârful muntelui, abandonând utilajele şi drujba în pădure.

Unul dintre localnici a sunat la 112, iar la faţa locului au ajuns doi poliţişti. Aceştia au întocmit un proces – verbal în care au notat seriile utilajelor, constatându-se totodată că s-au tăiat ilegal aproximativ 20 de hectare de pădure. Pentru că nu avea cine să ia TAF-urile din pădure, poliţiştii le-au „confiscat” volanele şi au dispus paza utilajelor rămase în pădure sub paza Poliţiei.

Cum paza se realiza în pădure, la aproximativ 3 km distanţă TAF-uri, când s-a crăpat de ziuă s-a constatat că utilajele erau dispărute din pădure, fără ca Poliţia să poată spune cum s-a produs dispariţia utilajelor. Seriile TAF-urilor, notate cu ocazia procesului verbal de constatare la faţa locului, aveau să demonstreze că utilajele îi aparţin unei firme deţinute de omul de afaceri Tiberiu Crivineanţu, acesta figurând ca delegat pe facturile de achiziţie a TAF-urilor. Judecătorul a considerat că în faţa acestei probe „orice alte susţineri referitoare la înstrăinarea sau casarea TAF-urilor, în lipsa oricăror probe vor fi apreciate neîntemeiate”.

În vara anului 2011, după prinderea muncitorilor care tăiau ilegal din pădurile private, Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare Timişoara a realizat inventarul tăierilor ilegale. Cifrele dezastrului arată că pe o suprafaţă de 79,98 ha au fost tăiaţi ilegal arbori, „la ras” cu un volum total de 4.292,42 mc. şi cu valoare de 630.387 lei.

Judecătorul care a judecat dosarul tăierilor ilegale de pădure a constatat, după două deplasări făcute în teren, că accesul la parcelele din care s-au făcut tăieri ilegale de arbori era foarte dificil, accesul în zonă şi transportul lemnelor neputând fi realizat decât mecanizat, de către cineva care cunoaşte foarte bine zona. „Inculpatul Crivineanţu Tiberiu este o persoană care s-a născut şi a crescut în zona comunei Criciova, cunoscând foarte bine oamenii, locurile, dar mai ales terenurile şi situaţiile juridice ale acestora – zonele în care au fost eliberate titluri de proprietate pentru terenuri forestiere pentru persoanele în vârstă şi /sau din alte localităţi”, se arată în sentinţa Judecătoriei Lugoj.

De altfel, judecătorul care a pronunţat sentinţa a constatat că Tiberiu Crivineanţu a „ras” pădurile unor proprietari despre care avea informaţii că nu pot ajunge în inima pădurii. „Instanţa reţine că persoanele vătămate C. D. A., C. L. E. şi G. L. D. locuiesc în Municipiul Deva- prima şi respectiv în Municipiul Timişoara cele din urmă, situaţii care făceau ca prezenţa acestora în zona respectivă pentru a face constatări cu privire la starea proprietăţilor lor să nu se poată realiza cu uşurinţă, fiind chiar imposibilă în ceea ce le priveşte C. L. E. şi G. L. D. persoane foarte bolnave şi în vârstă de peste 70 de ani”, se arată în sentinţă.

Judecătorul a mai reţinut că, în baza informaţiilor deţinute, Tiberiu Crivineanţu îşi alegea parcelele din care taie ilegal, printre victimele „Craiului Codrilor” fiind şi proprietari care nici nu s-au constituit parte civilă în dosar. De asemenea, sentinţa mai reţine că firmele de exploatare a lemnului deţinute de Tiberiu Crivineanţu „deţineau resursele materiale şi umane necesare pentru a putea desfăşura activităţi de tăieri ilegale şi furt de arbori din zona respectivă, acest mod de a acţiona nefiind străin inculpatului care a mai fost condamnat pentru acelaşi gen de fapte (n.r. E vorba de un dosar în care Crivineanţu a fost condamnat în 2013 cu suspendare)”.

Contractele cu diverşi proprietari de pădure sau cu Ocolul Silvic Ana Lugojana, depuse de Crivineanţu la dosar, au fost luate în considerare de judecător, dar aceste contracte au fost considerate doar pretextul care „să creeze condiţiile necesare prezenţei angajaţilor şi utilajelor aparţinând societăţilor administrate de inculpat în zona respectivă, putând desfăşura astfel şi activităţi ilegale”.

„Cantităţile de lemn pe care inculpatul le putea exploata legal în zona respectivă pe baza acestor contracte erau mult prea mici, fiind doar de ordinul câtorva sute de metri cubi. Nici celelalte contracte de exploatare pe care societăţile administrate de inculpat le aveau încheiate cu Ocolul Silvic Caransebeş nu pot forma convingerea instanţei cu privire la faptul că întreaga activitate de exploatare a materialului lemnos în cadrul societăţilor adminitrate de inculpat se desfăşura doar în condiţii legale”, a arătat judecătorul care a reţinut că în depozitele unor firme administrate de Crivineanţu a fost găsită în 2011 o cantitate de peste 3.000 de metri cubi de lemn provenit din tăieri ilegale de pădure.

Lemnul a fost confiscat de inspectorii silvici, dar Crivineanţu a obţinut o sentinţă prin care a primit lemnul înapoi. Potrivit judecătorului Eugen Parfin, Crivineanţu a câştigat procesul privind confiscarea lemnului din cauza încadrării juridice date de inspectorii ITRSV faptelor de deţinere de material lemnos. „Acest concurs de împrejurări favorabile inculpatului nu schimbă însă caracterul ilegal al modului în care a fost tăiată această cantitate foarte mare de lemn, lemn despre care inspectorii I.T.R.S.V Timişoara, au constatat că nu purta vreo amprentă a vreunui ciocan de marcat prin care să se facă dovada tăierii legale”, a reţinut instanţa.

Potrivit judecătorului care l-a condamnat pe Crivineanţu la şase ani de închisoare, „era foarte puţin probabil ca inculpatul să se aprovizioneze cu o asemenea cantitate de lemn tăiată ilegal din alte locaţii decât Valea Mare, pentru a transporta o asemenea cantitate fiind necesar a fi efectuate sute de transporturi care pe lângă costurile ridicate în funcţie de distanţa de la care aveau a fi transportate presupuneau şi riscurile de a fi depistate în trafic în condiţiile în care deplasările ar fi fost efctuate pe drumul public”.

Toate acestea, în condiţiile în care distanţa de la pădurile în care s-au făcut tăieri ilegale la depozitul în care s-au descoperit lemne tăiate ilegal fiind de maximum cinci km. „Numeroasele transporturi de lemne coborâte de angajaţii inculpatului din Valea Mare au ajuns să fie văzute de locuitorii localităţii Jdioara şi să-i determine pe aceştia, pe de o parte să sesizeze autorităţile, iar pe de altă parte să se deplaseze chiar în zonă pentru a constata starea în care au ajuns pădurile lor”, se mai arată în sentinţă.

Punând cap la cap toate probele strânse pe parcusul procesului, preşedintele Judecătoriei Lugoj a considerat că Tiberiu Crivineanţu se face vinovat de instigarea muncitorilor săi la tăieri ilegale de arbori şi furt de arbori din fondul forestier. Dacă sentinţa Judecătoriei Lugoj, care nu este definitivă, va fi menţinută, Tiberiu Crivineanţu va fi nevoit să ispăşească o pedeapsă de şase ani de închisoare şi să achite daune materiale de aproximativ 75.000 de euro.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările