Dominic Fritz, mesaj de Ziua Timişoarei: Acum 100 de ani, timişorenii aveau în faţă o nouă provocare: să construiască o ţară
0
Ziua Timişoarei, 3 August, a devenit ziua oraşului prin Horărârea de Consiliu Local nr. 217 din 1999. Prin această hotărâre, se marchează ca zi a oraşului, momentul intrării trupelor româneşti în Timişoara, la 3 august 1919, şi instaurarea administraţiei româneşti.
Sfârşitul primului Război Mondial a însemnat prăbuşirea Imperiului Austro-Ungar, una dintre Puterile Centrale pierzătoare. Conferinţa de Pace de la Paris, din 18 ianuarie 1919, urma să aducă lumii o nouă configuraţie politică, economică şi teritorială.
În decembrie 1918, în Timişoara au intrat primele unităţi militare franceze. Erau unităţile coloniale din Maroc şi Algeria, care înlocuiau unităţile sârbe.
În cadrul Conferinţei de Pace de la Paris, în 22 iunie 1919, Consiliul Suprem decide divizarea Banatului.
Conform dispoziţiilor Consiliului Dirigent, în dimineaţa zilei de 2 august 1919, de la Arad au sosit, cu un tren special, 480 de jandarmi români. A urmat încă un detaşament de jandrami de la Lugoj.
În 3 august au sosit ostaşii primelor unităţi operative ale Armatei regale române. La ora 8.30, ostaşii români, conduşi de câteva sute de călăreţi îmbrăcaţi în haine de sărbătoare, au fost întâmpinaţi de un public numeros. Aceştia s-au oprit în Piaţa Domului, care de atunci se numeşte Piaţa Unirii. Primarul Geml şi subprefectul Ferenczi i-au primit pe militar, conform tradiţiei, cu pâine şi sare. La ora 17 avea să sosească la Timişoara şi Ion I.C.Brăteanu, care deţinea funcţia de premier al României.
În dimineaţa zilei de 12 august 1919, generalul de Tournadre, însoţit de ultimii militari francezi, a părăsit Timişoara, încetând astfel prezenţa trupelor franceze în Banat...
Ziua Timişoarei, 3 August, a devenit ziua oraşului prin Horărârea de Consiliu Local nr. 217 din 1999. Prin această hotărâre, se marchează ca zi a oraşului, momentul intrării trupelor româneşti în Timişoara, la 3 august 1919, şi instaurarea administraţiei româneşti.
Dominic Fritz, primarul Timişoarei, a transmis un mesaj emoţionat de ziua oraşului.
„În 3 august 1919 începea istoria contemporană a Timişoarei, care intra în graniţele României Mari. Acum 100 de ani, timişorenii aveau în faţă o nouă provocare: să construiască o ţară.
Timişoara a fost, pe rând, teren mlăştinos, cetate, câmp de bătălie, reşedinţă de paşalâc otoman, capitală de regat, primul oraş liber de comunism.
Astăzi este acasă pentru 45% din populaţia judeţului, un creuzet cu 21 etnii şi 16 culte religioase diferite. Oferă 95% din locurile de muncă din Polul de Creştere şi atrage 80% din cifra de afaceri a judeţului. Mediul public şi cel privat derulează investiţii de circa 4 miliarde de lei din fonduri europene. E oraş-magnet pentru investiţii în domeniul cercetării şi al producţiei în electromobilitate.
Provocarea din faţa noastră este să realizăm o schimbare sistemică a administraţiei care să atragă fonduri europene, investiţii majore în toate domeniile, să genereze bunăstare pentru timişoreni. Să aducem din nou, în fiecare din noi, sentimentul de mândrie.
Timişoara se pregăteşte şi pentru cea mai mare provocare a sa, din ultimele decenii. Cea de Capitală Culturală Europeană, o oportunitate istorică să promovăm valorile noastre, care sunt şi cele europene, şi, împreună cu ele, imaginea României în lume.
Care este fundamentul pe care construim încrederea că vom face faţă acestor provocări?
Există un fir roşu care traversează fiecare din aceste perioade: o civilizaţie bănăţeană. Aici au trăit împreună, în toleranţă şi cooperare, au prosperat, au visat şi au inovat oameni din cele mai diverse etnii, români, maghiari, germani, sârbi, slovaci, evrei, romi, bulgari, ucraineni şi mulţi, mulţi alţii. Această civilizaţie a diversităţii, bazată pe respect reciproc, a fost mereu un motor al transformării.
Acum 102 ani Aurel Cosma, deputat in Marea Adunare Naţională şi primul prefect al judeţului, scria, vorbind despre spiritul tolerant al Timişoarei: ”aştept de la poporul românesc să respecte fără nicio rezervă drepturile celorlalte popoare, ca în schimb şi ale sale să fie respectate, şi să trăiască în armonie frăţească cu toţi conlocuitorii acestor ţinuturi”.
Unii şi-ar fi dorit atunci o altă cale pentru Banat, pentru unii a rămas o zi dureroasă. Dar dincolo de aceste diferenţe, tranziţia a fost una paşnică, şi orientată pe construcţie, pe viitor, pe comunitate.
Lecţiile pe care oamenii politici din acea vreme ni le-au lăsat sunt bune ocazii de reflecţie.
Indiferent de etnia sau confesiunea noastră, opiniile politice, de confruntările noastre ideologice, ţelul nostru suprem, ultim, de oameni politici, trebuie să fie bunăstarea oraşului. Să construim, nu să dezbinăm. Să continuăm tradiţia înaintaşilor noştri care, prin inteligenţă şi cultură politică, au fost capabili să unească comunitatea, singura forţă capabilă de schimbare, şi să stimuleze energia ei”, a transmis Dominic Fritz.
Astăzi, municipalitatea a decis să acorde titlul de cetăţeni de onoare unor timişoreni, exemple ale acestui spirit, care au marcat istoria Timişoarei: jurnalistul Oscar Berger (post mortem), medicul stomatolog Dorin Bratu (post mortem), omul de radio Nicolae Secoşan şi profesorul universitar şi scriitoarea Smarandei Vultur.
„La fel ca în 1919, şi acum, administraţia şi comunitatea vor fi împreună pentru schimbările ce vor urma.
Vă invit să fiţi parte la călătoria pe care am început-o. Trăiască Timişoara! La mulţi ani, dragi timişoreni!”, a mai transmis Dominic Fritz.
Vă mai recomandăm:
Se încarcă comentariile...
