Cum sărbătoresc ucrainienii din Banat Crăciunul după calendarul vechi

Cum sărbătoresc ucrainienii din Banat Crăciunul după calendarul vechi

Ucrainienii reprezintă una din comunităţile etnice importante din Banat

Ucrainienii din Banat, aproximativ 15.000 de persoane, petrec Crăciunul în rit vechi, după calendarul iulian, la fel ca sârbii, lipovenii sau armenii din România.

Ucrainenii din Banat păstreaze tradiţii vechi de sute de ani. Strămoşii lor au venit din Ucraina subcarpatică, Maramureşul istoric şi Bucovina, unii de pe timpul Imperiului Austro-Ungar, alţii fugind de Revoluţia bolşevică din 1917, alţii după al doilea Război Mondial. Un mare val de ucrainieni s-a aşezat în judeţul Timiş în urmă cu câteva decenii. 
 
În Ajunul Crăciunui, ucrainienii nu aprind „badjnakul” (stejarul), cum fac sârbii, dar au şi ei câteva lucruri specific.
 
“În ziua de Ajun, toate gospodinele fac o pâine, acasă. În mijlocul pâinii se pun toate boabele de cereale care vin în anul respectiv plantate în pământ. Se pune şi o ramură de brad. Se coace pâinea în cuptor.
 
Această pâinică trebuie să fie pe masă, obligatoriu. La fel şi mâncarea de post: fasole bătută, ciuperci, varză acră, sarmare de post cu mălai, fructe şi altele.  
 
Sub masă trebuie să se pună paie, ceea ce reprezintă ieslea în care s-a născut Isus. Apoi, după slujba de la biserică, toată lumea merge la colidat”, a declarat Gheorghe Hleba, preşedintele Uniunii Ucrainienilor din Banat.
 
În ziua de Crăciun, toată lumea merge la biserică. Apoi, la revenirea acasă, familia se pune la masă. 
 
“Înaite să se pună la masă, gospodarul, pune într-un recipient cărbune şi tămâie. Tămâiază apoi toată casa, toate animalele din grajd, apoi merge în casă şi pune recipientul sub masă, în acel loc presărat cu paie”, a povestit Hleba.

 
Se pregătesc de Anul Nou după calendarul vechi
 
Săptămâna viitoare este Anul Nou după calendarul vechi. Pe vremuri, în noaptea de Revelion se trăgea cu puşca, acum însă s-a renunţat la această tradiţie. 
 
“Se ştie că înaintaşii nioştri erau cazacii zaporojeni. Ei, în fiecare sfârşit de an, trăgeau cu puşca, să alunge spiritele rele. În zilele noastre nu mai avem aşa ceva. După revoluţie a fost moda cu petardele, dar acum nu mai facem nici acest lucru. Ştim cât sunt de nocive”, a mai spus Hleba.

Tradiţie ucraineană 

Ucrainienii pregătesc un tort care se numeşte Vaselena, pentru Sf. Vasile, în care se pun câteva monede.
 
“Se spune că fetele care nimeresc bănuţul se vor mărita, iar băieţii se vor căsătorii”, adaugă Gheorghe Hleba. 
 
Au construit o biserică în Timişoara
 
Ucrainenii din Timişoara au construit, pe strada Mareşal Averescu, lângă Casa de Cultură a Ucrainenilor şi grădăniţa ucraineană, o frumoasă biserică. Biserica ortodoxă ucraineană nu va fi deschisă acum.
 
Preşedintele Uniunii Ucrainienilor din Banat speră ca lăcaşul de cult să fie sfiinţită undeva în luna mai, de sărbătoarea Sfântului Gheorghe.
 
“Este prima biserică de acest gen în Timişoara, sperăm noi să dăinue peste veacuri. Banii au fost de la oameni cu suflet, bun ucrainieni, cu iniţiativă, patroni, oameni simpl, dar şi de la Ministerul Culturii şi Cultelor, Primăria Timişoara sau Consiliul Judeţean Timiş. Zece ani au durat lucările”, a mai declarat Gheorghe Hleba. 

Gheorghe Hleba (primul din stânga) aşteaptă sfinţirea bisericii ucrainiene de la Timişoara
 
În Timişoara trăiesc în jur de o mie de ucraineni, însă în judelul Timiş sunt în jur de 10.000. 
Remetea Mică, Pogăneşti, Soca, Dragomireşti, Pietroasa mare sau Ştiuca sunt sate relative noi pentru ucrainieni. 
 
Cea mai mare comunitate timişeană de ucrainienii este în localitatea Ştiuca, la 20 de kilometri de Lugoj, unde peste 90 la sută din locuitori se declară ucrainieni. Adică în jur de 1.300 de persoane.  

Biserica ortodoxă ucraineană de la Ştiuca
 
Fotbalistul Romario Benzar, mândria ucrainienilor din Timiş
 
Ştiuca a fost un sat şvăbesc, însă în perioada comunismului aceştia au emigrat în Germania. În casele lor s-au mutat ucrainienii veniţi din zona Maramureş. 
 
“De peste 60 de ani sunt stabiliţi ucrainienii în Ştiuca. Au venit atunci primii, apoi, rând pe rând, şi-au adus unii pe alţii, neamuri, vecini. Acum doi ani am dezvelit placheta care atestă documentar venirea primilor ucranieni în Ştiuca. Unul dintre ei este bunicul fotbalistului timişorean Romario Benzar (n.r. fost jucător la LPS Banatul, Viitorul Constanţa, Steaua, iar acum legitimate în Italia, la Lecce) de care suntem foarte mândri”, a mai spus Hleba. 

Interna'ionalul Romario Benzar FOTO Gsp.ro
 
Comunitatea ucrainienilor din Caraş-Severin
 
În judeţul Caraş-Severin mai sunt în jur de 4.000 de ucrainieni. Majoritatea sunt în comunele Copăcele, Cornuţe şi Zorile.
 
Acolo unde locuiesc în comunităţi compacte, ucrainienii au grădiniţe şi şcoli în limba lor. La Lugoj, unde sunt în jur de 800 de ucrainieni, există clase de liceu cu predare în limba ucraineană. Protopopiatul ucrainean din Banat este la Lugoj.


Gheorghe Hleba la una din sărbătorile ucrainienilor din Timişoara
 
Cum sunt relaţiile cu ţara mamă? “Sunt foarte bune. Acum câţiva ani mm înfrăţit oraşul Timişoara cu Cernăuţi. Financiar nu ne-au sprijinit, ci doar logistic. Ne-am trimis şi aparatură electronică, ne trimit formaţii artistice de dansuri muzicale, avem relaţii cu şcolile, cu bisericile…Ne-au trimis cărţi pentru copiii care învaţă limba ucraineană. Avem deseori oaspeţi din Ucraina, personalităţi, artişti, profesori, a fost la noi recent şi mitropolitul Cernăuţiului, Danilo”, a mai declarat Gheorghe Hleba, preşedintele Uniunii Ucrainienilor din Banat.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: