Ce controverse aduce „legea antilegionară“. Petre Ţuţea, părintele Iustin Pârvu şi Radu Gyr, în pericol să dispară din memoria naţională

0
Publicat:
Ultima actualizare:

O stradă din Timişoara a primit numele Petre Ţuţea în 2014. Noua lege „antilegionară“ îi pune în încurcătură pe reprezentanţii Primăriei, care s-ar putea să fie nevoiţi să modifice denumirea. Şi în alte oraşe din ţară e întâlnită aceeaşi situaţie.

În 2014, în urma propunerii liberalului Dan Diaconu, viceprimar al Timişoarei, Consiliul Local a votat pentru denumirea unei străzi din centrul oraşului cu numele Petre Ţuţea. În 2015, un grup de trei parlamentari liberali au propus modificări ale Ordonanţei de Urgenţă 35 din 2002, astfel că noua lege 217/2015, promulgată de preşedintele Klaus Iohannis, interzice, printre altele, promovarea unor simboluri, concepţii şi doctrine legionare. Ca atare, Primăria Timişoara ar putea fi pusă în faţa faptului de a schimba denumirea străzii.

Ţuţea a făcut parte din Guvernul naţional-legionar instaurat după 6 Septembrie 1940, a îndeplinit funcţia de Şef de Serviciu şi apoi Director în Ministerul Economiei. Eseistul şi filosoful Petre Ţuţea şi-a exprimat convingerile sale legionare până în ultimele clipe ale vieţii.

“Un Român absolut trebuie să fie legionar…Legionarismul a fost o revoluţie pentru că a însufleţit o generaţie, construind ordinea de stat pe substanţa istorică a poporului roman”, spunea Ţuţea.

Protestul din 2014

Cunoscută în Timişoara ca „Strada fără nume“, aleea care face legătura între străzile Eugeniu de Savoya şi Proclamaţia de la Timişoara a primit, în 2014, numele de Petru Ţuţea. Şi atunci au existat discuţii, ba mai mult a fost şi un protest iniţiat de un grup de profesori de la Universitatea de Vest din Timişoara care au transmis o scrisoare către municipalitate.

„PetreŢuţea a fost, în tinereţe, membru al nomenclaturii legionare, având poziţii de decizie în guvernarea legionară, a fost unul dintre autorii Manifestului Revoluţiei Naţionale şi a publicat articole de presă propagând ideile legionare, motiv pentru care considerăm că este o personalitate controversată şi neconsonantă cu spiritului civic şi cultural al Timişoarei. Simbolul PetreŢuţea este legat de o configuraţie ideologică de extremă dreapta străină de identitatea oraşului nostru pe care ne-o dorim legată de valori ale libertăţii, democraţiei, toleranţei şi progresului“, se arăta în scrisoarea din 2014. Scrisoarea, neluată în seamă, a fost semnată de Robert D. Reisz, Constantin Pârvulescu şi Claudiu Mesaros, profesori la Facultatea de Ştiinţe Politice, Filozofie şi Ştiinţe ale Comunicării, dar şi de Ciprian Pânzaru, de la Facultatea de Sociologie şi Psihologie a Universităţii de Vest.

Consiliul Local poate schimba numele

Viceprimarul Dan Diaconu susţine că nu a avut până acum nicio solicitare pentru înlocuirea străzii, iar dacă acest lucru va veni, trebuie supus votului Consiliului Local. „Nu există o corespondenţă cu cei de la institutul «Elie Wiesel» şi nici cu alte organe ale statului pe tema străzii Petre Ţuţea. Procedural, denumirea unei străzi se face prin hotărâre de Consiliu Local, la fel şi renunţarea la o anumită denumire. Din punctul meu de vedere, analizând şi «legea antilegionari», Petre Ţuţea nu se încadrează, nici pe departe acolo“, a declarat viceprimarul Diaconu.
 

image

„Nu a avut legătură cu Timişoara”

Ioan Haţegan, unul din cei mai cunoscuţi istorici timişoreni, are o altă problemă legată de strada Petre Ţuţea. „Eu fac parte din Comisia de atribuire sau schimbare de denumiri de străzi din cadrul Prefecturii. Această comisie nu şi-a dat acordul pentru strada Petre Ţuţea. Au pus-o fără să fim întrebaţi. Eu pe Ţuţea l-am cunoscut ca pe un bătrân care dădea sfaturi. Vorbea despre legionarism din nostalgia tinerţii sale. Trebuie înţeles. Noii legionari sunt păsări călătoare şi nostalgicii nu au prea mult succes. Dar nu pentru că era un susţinător al legionarismului nu trebuie să aibă o stradă în Timişoara, ci pentru că el nu a avut nicio legătură cu Timişoara. Dorinţa noastră este să fie date nume de străzi, măcar în plin centrul oraşului, unor personalităţi locale care au contribuit la dezvoltarea zonei. Nu contează că sunt români, germani, maghiari, evrei sau ţigani. Ţuţea nu a avut nimic cu Timişoara şi nici nu ştia spiritul Timişoarei“, a declarat Ioan Haţegan.

image

Omul cu statuia lui Ţuţea

O stradă cu numele lui Petru Ţuţea există de aproape cinci ani şi în comuna Dumbrăviţa, de lângă Timişoara. „Nu am primit nicio directivă din partea Prefecturii pentru a renunţa la această denumire. Dar nu este nicio problemă, dacă ni se impune acest lucru, se va vota în Consiliul Local, şi se poate schimba”, a spus Victor Malac, primarul din Dumbrăviţa.

Chiar pe strada Petru Ţuţea nr.1 locuieşte revoluţionarul Ioan Chiş, unul din primii oameni care au urcat în balconul Operei din Timişoara, în data de 20 decembrie 1989 şi unul din artizanii Frontului Democrat Român, care s-a născut în ilegalitate în foaierul Teatrului Naţional din Timişoara. Pentru că este un mare fan al lui Petre Ţuţea, acesta a montat în curtea casei sale un bust al filosofului, la 20 de ani de la moartea acestuia.

„Trebuie să fi nebun să schimbi denumirea străzii Petre Ţuţea. Înseamnă că tot ce e românesc trebuie să dispară, indiferent că a fost bun sau rău. Cine sunt ei să condamne legionarismul? Bine că se trezesc mari justiţiari. Petre Ţuţea a fost un român adevărat. E adevărat că legionarismul a mers la extrem, iar tot ce e extremă nu e bun. Dar legionarismul a existat, la fel şi comunismul. Dacă o asemenea lege se aplică, atunci România devine din nou paşalâc, e o stare de demenţă“, a declarat Ioan Chiş.
 


Statuia lui Petre Ţuţea în curtea lui Ioan Chiş

Statuia lui Petre Țuțea

Legea „antilegionară“ , în Bacău

Aplicarea legii 217/2015 dă fiori oamenilor de cultură, dar şi aleşilor locali băcăuani. Spre exemplu, Mircea Cancicov (1884-1959), membru marcant liberal, economist, avocat, dar şi Ministru de Finanţe în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, a fost condamnat în „lotul Antonescu“ pentru crime de război. În Bacău, poartă numele Cancicov mai multe instituţii şi un parc: „Şcoala Generală Georgeta Mircea Cancicov“ din nordul municipiului, fostul Parc al Libertăţii, Centrul de Afaceri şi Expoziţii (construit în vestul oraşului, cu fonduri europene), casa în care a locuit fostul ministru, numită şi „Casa Liberalilor Băcăuani“, dar şi o fundaţie culturală.

Ar mai putea fi afectat de această lege monumentul dedicat eroilor anticomunişti ucişi în închisori. În listă se regăsesc şi simpatizanţi ai mişcării legionare. Monumentul se află amplasat în Parcul Cancicov, este sub forma unei troiţe stilizate, cu simboluri legionare, iar pe una din feţe se află inscripţionate câteva versuri de Radu Gyr, considerat şi poet al Mişcării Legionare.

Casa în care a stat Antonescu

Tot în municipiul Bacău se găseşte şi casa Anania, pe strada George Bacovia 49, în care, în Primul Război Mondial, a stat Ion Antonescu. Din această locaţie au fost conduse principalele operaţiuni militare, care au adus victoriile de la Mărăşeşti, Mărăşti şi Oituz. „Această lege conţine multe aberaţii. Nu ştiu cum se va aplica. Spre exemplu, Mircea Cancicov nu a fost simpatizant legionar, dar a fost condamnat în lotul Antonescu, pentru crime de război, deşi nu a ucis pe nimeni. Ar trebui reabilitaţi, în Justiţie, cei care au fost condamnaţi abuziv de alte regimuri extremiste“, a precizat poetul Victor Munteanu, preşedintele Fundaţiei Culturale „Mircea Cancicov“, specialist la Direcţia de Patrimoniu Bacău.

 „Eu sper ca normele metodologice să nu fie aşa drastice. Cancicov a fost o mare personalitate iar condamnarea lui s-a făcut nedrept. Şi se va întâmpla cu casa în care a stat Antonescu în Primul Război Mondial? Ne vor pune să o demolăm“, a spus şi consilierul local Ilie Bîrzu.

Soarta străzii Petre Ţuţea din Iaşi

Strada Petre Ţuţea din Iaşi este situată în cartierul Nicolina. Denumirea i-a fost dată după 1990, în perioada fostului primar Constantin Simirad. „Nu am primit nicio solicitare oficială sau verbală de a modifica denumirea străzii Petre Ţuţea, ca urmare a intrării în vigoare a noii legi“, a precizat Gabriel Andronache, purtător de cuvânt al Primăriei Iaşi. „Ţuţea nu intră în categoria persoanelor care au fost condamnate pentru crime de război, împotriva umanităţii şi genocid. Dacă el este promovat public ca susţinător al legionarismului, fascismului, antisemitismului atunci actul de promovare intră sub incidenţa legii. Mai este o discuţie de oportunitate şi etică, în oricare din situaţie. Când o autoritate publică valorizează pe cineva trebuie să ţină cont de valoarea respectivului, ce valori a promovat, ce valori afectează“, a declarat istoricul ieşean Adrian Cioflâncă, membru al Comisiei Internaţionale pentru Studierea Holocaustului în România „Elie Wiesel“.

Strada Rady Gyr din Cluj-Napoca

Clujenii au, din anul 2008, strada Radu Gyr (poet şi membru al Mişcării Legionare). „Teoretic, legea e lege şi trebuie respectată“, este de părere liderul comunităţii evreieşti din Cluj, Robert Schwartz. De asemenea, Gyr a făcut închisoare în timpul lui Carol al II-lea, al Mareşalului Antonescu şi în timpul comuniştilor. „Comisia de cultură şi învăţământ a Consiliului Local Cluj, la sesizarea cetăţenilor sau autosesizându-se în privinţa străzilor care poartă nume de legionary, va cere o opinie de specialitate din partea istoricilor şi, în funcţie de ce zic aceştia, comisia va lua o decizie“, afirmă viceprimarul Clujului Anna Horvath, care este şi preşedintele comisie de cultură din cadrul administraţiei locale.

Iustin Pârvu, simpatizat al legionarilor

Legea Antonescu ar putea prezenta un potenţial risc în Neamţ în cazul duhovnicului Iustin Pârvu, simpatizant al legionarilor şi martir în temniţele comuniste pentru că nu s-a dezis de dreapta credinţă. „Legea antilegionari nu va avea efect asupra părintelui Iustin Pârvu“, este convins Petru Bîia, primarul comunei Poiana Teiului, din Neamţ. Acesta spune că părintele era naţionalist, iar simpatiile sale legionare trebuie clar delimitate de conţinutul legii.

La Poiana Teiului, comună din care face parte şi localitatea Petru Vodă, părintele Iustin este cetăţean de onoare, are un bust ridicat în curtea primăriei, iar o şcoală îi poartă numele. „Părintele Iustin nu a fost legionar, nu a activat în Mişcarea Legionară, nu a făcut crime. El era naţionalist, ceea ce e cu totul altceva. Acele episoade când i se cânta de ziua lui Sfânta tinereţe legionară nu îl pot incrimina în niciun fel. Nu mi-e teamă şi nici nu cred că va trebui să-i retragem titlul de cetăţean de onoare sau altceva de genul acesta“, mai spune primarul Bîia.

Legea 217/2015

Legea 217 din 2015 aduce completări Ordonanţei de Urgenţă nr. 31/ 2002 privind interzicerea negării Holocaustului în spaţiul public, cultului persoanelor condamnate definitiv pentru genocid, crime împotriva umanităţii sau crime de război, precum şi promovara pe spaţiul public a simbolurilor fasciste, xenofobe, rasiste, anti-semite. „După zece ani de funcţionare a Ordonanţei, în baza unor analize, un grup de parlamentari liberali a propus un proiect de modificare, în sensul de a completa, de a contextualiza ceea ce a însemnat holocaustul pentru România, ce a fost şi a funcţionat ca fascist pe teritorul românesc. De câte ori au existat sesizări, ca în cadrul unei manifestări, nu a existat o începere urmării penale. Legea nu a funcţionat, nu a produs niciun efect. Cea de a doua modificare a fost şi încadrarea mişcării legionare ca fiind o mişcare de tip fascist“, a declarat Alexandru Florian, directorul Institutului „Elie Wiesel“.

La realizarea acestui material au participat şi Florina Pop, Cezar Pădurariu, Florin Jbanca.

Timişoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite