Cazul Ţundrea, cea mai mare greşeală făcută de oamenii legii din România: 12 ani de puşcărie pentru o crimă necomisă

Peste 6300 de infracţiuni petrecute în judeţul Gorj au rămas până în prezent cu autori necunoscuţi. Dintre acestea, în opt cazuri neelucidate au fost comise cele mai grave fapte: infracţiunea de crimă. O astfel de faptă abominabilă a avut loc în vara anului 1992. Amatorismul unui procuror a dus la comiterea celei mai mari erori judiciari din istoria justiţiei, pentru că un om nevinovat a stat 12 ani în închisoare.

Cazul Ţundrea reprezintă cea mai mare eroare a justiţiei din România. Un om nevinovat a stat 12 ani în închisoare, pentru o crimă pe care nu comisese. Până la urmă, un procuror a descoperit adevărul, iar Ţundrea a fost eliberat din penitenciar. 

În data de 16 iunie 1992, Mioara Gherasie, o fată în vârstă de 13 ani, din localitatea gorjeană Pojogeni, a fost găsită moartă pe malul unui pârâu din localitate. Minora avea capul spart cu o piatră, iar medicii legişti au constatat că fusese violată. Marcel Ţundrea, vecinul victimei, a fost arestat şi, ulterior, trimis în judecată, în urma anchetei care a fost condusă de procurorul Ion Diaconescu, de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj. Şi instanţele de judecată l-au găsit vinovat, iar Ţundrea a fost condamnat la 24 de ani de închisoare pentru această faptă oribilă.

După 12 ani 

Ţundrea nu s-a dat bătut şi a continuat să trimită, din spatele gratiilor, numeroase memorii şi cereri de revizuire a dosarului său. 12 ani mai târziu, procurorul Emil Moţa află versiunea lui Ţundrea cu privire la crima de care a fost acuzat şi a dat curs uneia dintre cererile lui Ţundrea, prin care cerea să se efectueze testul ADN. De menţionat este că în România, testul ADN s-a putut efectua în mod oficial după anul 2002. Procurorul a dispus deschiderea dosarului şi administrarea acestei probe. Astfel, în dosarul crimei se găseau anumite probe, printre care şi un tampon cu secreţii vaginale recoltate din trupul victimei în momentul efectuării necropsiei. Acestea au fost trimise la Institutulde Medicină Legală „Mina Minovici“ din Bucureşti, care a constatat prezenţa a două tipuri de ADN, cel al minorei şi cel al violatorului. Anchetatorul a dispus deshumarea cadavrului pentru a se lua probe în vederea stabilirii cu exactitate a ADN-ului victimei. Celălalt tip de ADN descoperit nu a corespuns cu cel al lui Marcel Ţundrea şi, astfel, a fost descoperită una din cele mai mari erori judiciare din România. Ţundrea a fost eliberat din închisoare în anul 2004, dar după trei ani a murit în urma unei afecţiuni pulmonare pe care ar fi căpătat-o în spatele gratiilor. 

Adevăratul criminal, condamnat după 20 de ani

Oamenii legii au extins investigaţiile şi au constatat că ADN-ul îi aparţine lui Gheorghe Avram, cel care fusese ultimul om care văzuse victima în viaţă şi se afla şi el în cercul de suspecţi din momentul comiterii crimei. Cercetările în cazul crimei din anul 1992 au fost reluate, dar dosarul a fost preluat de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Gheorghe Avram a fost trimis în judecată în anul 2011, după aproape 20 de ani de la comiterea crimei. După un an, acesta a fost condamnat la 25 de ani din închisoare. 

O nouă crimă comisă de criminalul lăsat liber

Incompetenţa procurorului Ion Diaconescu care a investigat crima din anul 1992 avea să coste încă o viaţă suprimată de criminalul Gheorghe Avram, care ar fi trebuit să se afle în spatele gratiilor. În lun a ianuarie 1995 a avut loc o altă crimă în Pojogeni. Mircea Călescu lucra la Bârseşti şi abia ce-şi luase salariul şi mai primise o sumă pentru a le-o da unor colege de serviciu. Gheorghe Avram a observat că acesta a . Nu a trecut mult timp şi Avram l-a aşteptat pe Mircea Călescu acasă şi l-a lovit cu parul în cap atât de puternic încât i-a storcit capul. Ucigaşul a fost dat de gol de o bancnotă de 10 lei pe care a fost identificată o serie care coincidea cu cea de pe banii furaţi. Avram a fost eliberat în anul 2009, deşi mai avea un rest de executat din pedeapsă de 1835 de zile. 

În prezent, procurorul Ion Diaconescu se află la pensie şi are un venit lunar asigurat de stat de peste 10.000 de lei

Mii de hoţi şi criminali, în libertate

În evidenţele Inspectoratului de Poliţie Judeţean Gorj figurează în prezent 6318 dosare penale cu autori necunoscuţi în care sunt cercetate infracţiuni contra persoanei, contra patrimoniului, contra siguranţei publice şi infracţiuni de fals. Cel mai vechi dosar cu autori necunoscuţi este din anul 1998 şi vizează infracţiunea de tâlhărie. 

În cea mai mare parte din dosarele cu autor necunoscut, 4853 de cauze, sunt vizate infracţiuni de furt. În evidenţele Poliţie Gorj mai sunt 29 de dosare cu autori necunoscuţi, în care sunt cercetate infracţiuni de tâlhărie, cel mai vechi dosar fiind din anul 2005, şi 162 de dosare cu autori necunoscuţi pentru înşelăciune, cel mai vechi fiind din anul 2006. Metoda cea mai des întâlnită în aceste dosare este cea cunoscută sub denumirea de „metoda accidentul”, ale cărei victime sunt în general persoanele vârstnice.

Şapte cazuri de omor nerezolvate

La Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj se află înregistrate şapte dosare în care s-au produs crime, dar autorii nu au fost prinşi, şi un dosar care are ca obiect infracţiunea de lipsire de libertate, urmată de moartea victimei. Cel mai vechi dosar datează din anul 1993. Atunci, o bătrână din comuna Pojogeni a fost ucisă cu sânge rece. Aceasta a fost lovită cu corpuri contondente, iar cadavrul şi locuinţa au fost incendiate. Interesant este că fapta s-a petrecut în satul lui Ţundrea, dar după trimiterea acestuia la închisoare, iar adevăratul criminal era liber.