Înţepătura de căpuşe, pericolul care pândeşte în iarbă. Cum trebuie acţionat şi ce este total contraindicat

Înţepătura de căpuşe, pericolul care pândeşte în iarbă. Cum trebuie acţionat şi ce este total contraindicat

Muşcătura de căpuşe poate produce o serie de boli grave Foto: Spitalul Judeţean Tg. Jiu

Medicii se confruntă frecvent în această perioadă cu pacienţii care sunt înţepaţi (muşcaţi) de căpuşe. Medicul Cristina Cornoiu, de la Spitalul Judeţean de Urgenţă Târgu Jiu, explică modul în care trebuie intervenit într-o situaţie de acest fel.

Înţepătura (sau muşcătura) de căpuşe poate transmite boli deosebit de grave la om, precum babesioza, boala Lyme şi encefalita de căpuşă. Căpuşele sunt paraziţi externi ce se hrănesc cu sânge şi trăiesc în apropierea solului, în ierburi înalte, în grămezi de frunze şi în zone cu verdeaţă. Există mai multe specii de căpuşe. Nu toate muşcăturile de căpuşe sunt periculoase; multe căpuşe nu transmit nicio boală.
 
„Dacă nu sunt depistate, pot să reziste până la câteva zile pe corpul gazdă. Ajunse pe corpul gazdă, căpuşele preferă să migreze spre zona axilară, inghinală sau la nivelul scalpului. Prin muşcătură, acestea îşi introduc capul sub piele şi încep să se hrănească. Mărimea lor creşte pe măsură ce se hrănesc cu mai mult sânge. Căpuşele nu zboară şi nu sar.
Gazda principală sunt rozătoarele mici, dar accidental şi omul. Infecţiile la om apar în perioada când căpuşele sunt foarte active (aprilie - noiembrie), direct prin înţepătură (muşcătură) sau indirect prin consumul de produse lactate nepasteurizate de la capre, oi, vaci (toxina se secretă în lapte)“, explică medicul Cristina Cornoiu de la Spitalul Judeţean de Urgenţă Târgu Jiu. 
 

Cum se recunoaşte muşcătura de căpuşe

Înţepătura sau muşcătura de căpuşă este uşor de recunoscut, pentru că în cele mai multe dintre cazuri este vizibilă. 

„Totuşi, există riscul ca cele de foarte mici dimensiuni să nu poată fi observate. De aceea, după revenirea dintr-o ieşire în natură, este important ca fiecare persoană să se verifice foarte bine, din cap până-n picioare. Muşcătura sau înţepătura de căpuşă poate să nu producă niciun simptom. În schimb, persoanele alergice pot sa resimtă durere la locul muşcăturii, tumefacţie, senzaţie de arsură în locul afectat şi chiar dificultăţi respiratorii“, transmite medicul.
 

Cum se scoate căpuşa

 
Se recomandă scoaterea căpuşei într-un cabinet medical. „Cel mai important lucru pe care-l are de făcut o persoană după ce a constatat prezenţa căpuşei este să meargă la un medic, la o cameră de gardă a unui spital, fie el de copii sau de adulţi. Îndepărtarea căpuşei este o intervenţie nu foarte facilă, pentru ca este esenţial să fie smuls şi capul. În cabinetele medicale există instrumente speciale pentru aceasta intervenţie“, spune medicul. 

Pentru a preveni apariţia simptomelor ulterioare se poate prescrie administrarea unui antibiotic.
    
In cazuri în care pacientul nu poate ajunge în timp foarte scurt la medic, căpuşa se îndepărtează imediat cu penseta. „Nu se întoarce şi nu se roteşte căpuşa într-o parte sau alta. Pensa se va aplica cât mai aproape de piele pentru a nu lăsa bucăţi din gura căpuşei în piele. Nu se va zdrobi corpul căpuşei. Mâinile se protejează cu mănuşi sau tifon. După scoaterea căpuşei, zona se spală cu apă şi săpun şi se dezinfectează cu un dezinfectant incolor. Zona va fi observată 30-40 zile, iar daca apare o pustulă sau alt semn la locul muşcăturii se va consulta imediat medicul infecţionist“, recomandă medicul Cristina Cornoiu. 

Aceasta nu recomandă să se folosească alte modalităţi pentru a scoate căpuşa, cum ar fi căldura sau alte substanţe: „Prin aceste metode nu numai că nu se reuşeşte scoaterea căpuşei, dar se poate ca insecta să se adâncească şi să elibereze mai multă salivă (care creşte riscul de transmitere a bolii)“.
 

Bolile transmise de căpuşe

 
Căpuşele, prin muşcătura lor, sunt factori de risc în transmiterea unor boli. Boala Lyme este una dintre cele mai întâlnite afecţiuni în urma muşcîăturii de căpuşe. Cele mai importante simptome sunt febra, durerile de cap, erupţie la nivelul pielii, care se răspândeşte în decurs de câteva zile. „Se tratează cu antibiotice; nu există vaccin împotriva acesteia“, informează medicul. 

Encefalita de căpuşă este o altă afecţiune care poate fi transmisă. Simptomele acesteia sunt febra, durerile de cap, ameţelile, dureri ale articulaţiilor, dar şi simptome neurologice. 

De asemenea, persoanele muşcate se pot îmbolnăvi de Babesioza, care are simptome asemănătoare răcelii: febră, dureri musculare, senzaţie de oboseală. Se tratează cu antibiotice, însă nu există vaccin împotriva bolii.
 
Vă recomandăm să citiţi şi
 

 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările