Dâmboviţa, tărâmul celor trei rute turistice şi culturale. Obiectivele care nu trebuie ratate

FOTO: Sfinxul din Bucegi. Sursa: Pinterest

În primăvara acestui an, Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului a recunoscut trei rute turistice naţionale, care pun în valoare potenţialul cultural şi natural din zona judeţului Dâmboviţa.

Cele trei rute cultural-turistice, realizate de către Consiliul Judeţean Dâmboviţa, sunt de interes naţional şi poartă nume sugestive: „Din inima Bucureştiului spre munţii Bucegi”, „Curţi domneşti şi boiereşti munteneşti” şi „Drumul Brâncoveanului de la Bucureşti la Sâmbăta de Sus şi Făgăraş“. 

Toate au fost au fost recunoscute ca urmare a analizei efectuate de specialiştii în domeniul turismului din cadrul Ministerului Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului. Aceste rute nu doar că vor să atragă turiştii prin valoarea istorică şi frumuseţea peisajelor, dar pot contribui decisiv şi la atragerea de fonduri europene pentru dezvoltarea locurilor şi a infrastructurii.

DIN INIMA BUCUREŞTIULUI SPRE MUNŢII BUCEGI

Prima rută cuprinde obiective turistice din judeţele Ilfov, Dâmboviţa, Prahova şi din Municipiul Bucureşti: porneşte din centrul Capitalei, de la Palatul Cotroceni şi Grădina Botanică, şi ajunge la Potlogi, Nucet, Târgovişte, Sinaia şi se încheie cu Vârful Omu. 

Turismul montan – în special prin sporturi de iarnă – şi turismul balnear se prefigurează a fi principalele produse de sejur îndelungat. Cel cultural, al cărui obiectiv de bază este Curtea Domnească din Târgovişte, la care se adaugă foarte multe alte atracţii de patrimoniu, îmbogăţeşte experienţa celor aflaţi în vacanţă, însă poate constitui şi un punct de atracţie pentru turismul de tranzit sau cel de weekend. 

FOTO: Palatul Potlogi - CJ Dâmboviţa

„Dâmboviţa constituie un teren propice pentru crearea unei diversităţi foarte mari de servicii turistice suplimentare, ca activităţi generatoare de venit şi susţinere a satisfacţiei şi gradului de revenire al turiştilor. Se pot menţiona aici, drept exemplu, organizarea de trasee tematice (traseu cultural iluminist cuprinzând palatele şi bisericile brâncoveneşti precum cele din Târgovişte, Potlogi, Doiceşti; trasee ale aşezămintelor religioase – Bisericile din lemn sau mănăstirile din jurul Târgoviştei, circuitul capitalelor Ţării Româneşti, cuprinzând Târgovişte, Curtea de Argeş, Câmpulung şi Bucureşti), pachete de vânătoare sau pescuit sportiv, exploatarea brandului Dracula, trasee şi alte sporturi montane, sau turism bazat pe evenimente culturale“, se arată în Strategia de Dezvoltare Durabilă 2021-2020 a Consiliului Judeţean Dâmboviţa (CJD).

Pentru primul traseu realizat de CJD, „Din inima Bucureştiului spre munţii Bucegi“, autorităţile propun câteva piese extrem de promiţătoare: Palatul Brâncovenesc de la Potlogi, Mănăstirea Nucet şi zona muntoasă, cu trasee de vis, către Vârful Omu.

MOŞTENIREA BRÂNCOVENEASCĂ

Palatul de la Potlogi a fost construit de Constantin Brâncoveanu între 1698 şi 1699, fiind un produs strălucit al creativităţii efervescente a acelei perioade din Ţara Românească. Edificiul a fost distrus de armata otomană la numai o decadă şi jumătate de la construirea sa, în 1714, ca parte a represaliilor padişahului pentru presupusa colaborare a voievodului cu Petru cel Mare al Rusei, care avansase în zonă prin trădarea lui Dimitrie Cantemir. Pentru următoarele două secole şi jumătate, palatul nu a mai fost refăcut, având destinaţii de circumstanţă, fiind ulterior lăsat pradă ruinei. 

FOTO: Palatul Potlogi - CJ Dâmboviţa

Lucrările de refacere – practic din temelii – au fost începute în 1955, în timpul regimului comunist, urmând îndeaproape modelele brâncoveneşti, dezvoltate în cursul restaurării Palatului Mogoşoaia, un alt important edificiu al acelei perioade –  restaurat, la rândul său, în anii 1920, de către marele arhitect George Matei Cantacuzino. 

O MĂNĂSTIRE CU IZVOR FĂCĂTOR DE MINUNI

Despre Mănăstirea Nucet se ştie că este al doilea ca importanţă din spaţiul dâmboviţean, după mănăstirea Dealu, dar şi că a fost parte integrantă a centurii de aşezăminte monastice ce constituia, în Evul Mediu, fortificaţia de apărare a Cetăţii de Scaun a Ţării Româneşti, Târgovişte. 

Prima informaţie directă despre acest edificiu monahal este furnizată de documentul emis la 15 decembrie 1501 de Cancelaria domnitorului Radu cel Mare, prin care sfântul lăcaş este înzestrat cu mai multe sate de ţigani de către Gherghina Mare Pârcălab, care-l ridicase din temelii. 

FOTO: Manastirea_Nucet - Arhiepiscopia Targovistei

La sfârşitul secolului al XVIII-lea, Mănăstirea Nucet ajunsese un puternic stăpân feudal, pe domeniile sale, slujbaşilor domneşti fiindu-le interzis să încaseze dări, să întocmească acte de natură judiciară sau administrativă. De-a lungul timpului, lăcaşul a trecut prin multe renovări şi îmbunătăţiri. Avariat grav la cutremurul din 1940 şi părăsit de monahi, a devenit biserică de mir, folosită de enoriaşii comunei.

Mănăstirea mai este cunoscută în ţară şi pentru izvorul „izbăvitor de boli sufleteşti şi trupeşti“, situat în pădurea din apropiere. În secolul al XIV-lea, acesta era străjuit de „stejarul crucii“, numit aşa pentru că pe scoarţa lui fuseseră scrijelite o mulţime de cruci. Fântâna şi foişorul construite peste ani la Nucet atrag mii de credincioşi, în special în ziua când se sărbătoreşte Izvorul 

Tămăduirii.

VÂRFUL OMU, UN LOC PENTRU TOATĂ LUMEA

Turiştii care se încumetă să ajungă la Vârful Omu pot trece mai întâi pe la monumentele naturale Babele şi Sfinxul, aflate pe raza teritorială a judeţului Dâmboviţa, în comuna Moroieni. Oferta turistică actuală a zonei montane aferentă Staţiunii Padina este bogată şi se adresează unor grupuri de turişti cu diferite pasiuni. Iubitorii de drumeţii au la dispoziţie 34 de trasee de diferite grade de dificultate, toate încadrate în peisaje care îţi pot fura privirea. 

Nici cei pasionaţi de plimbări cu bicicleta nu sunt uitaţi – peste 60 de kilometri de drumuri le stau la dispoziţie. În mod evident, amatorii de înălţime sunt aşteptaţi de măreţul munte. Pe de o parte, alpiniştii, începători sau nu, se pot bucura de unii dintre cei mai impunători pereţi din ţară – Peretele Coştilei şi Peretele Văii Albe –, iar pe de altă parte, cei care vor doar să se bucure de privelişti au la dispoziţie telecabina de la Buşteni şi de la Sinaia, care face legătura cu platoul Bucegilor, la Peştera.

În apropiere de Babele sunt amenajate şi omologate trei pârtii de schi, aşa că iubitorii sporturilor de iarnă au un loc special în tot acest traseu. Pescarii amatori şi profesionişti pot pescui – cu autorizaţie, bineînţeles – pe Lacul de acumulare Bolboci. În fine, orice iubitor al naturii trebuie să îşi treacă pe lista priorităţilor şi o vizită în Parcul Natural Bucegi, adăpost pentru peste 3.500 de specii de floră existente, multe dintre ele ocrotite de lege.

CURTEA DOMNEASCĂ DE LA TÂRGOVIŞTE, RECONDIŢIONATĂ

Cea de-a doua rută privilegiază conacele boiereşti şi curţile domneşti, începând cu cea mai veche, Câmpulung, continuând cu cea de la Curtea de Argeş, cu Conacul Goleşti şi cel al Brătienilor, ajungând la Târgovişte, la Curtea Domnească, şi în împrejurimi, pentru a continua în Prahova, la Filipeştii de Târg, Bucov, Urlaţi şi Brebu. 

Curtea Domnească de la Târgovişte, cu Turnul Chindiei în prim-plan, este unul dintre monumentele mai norocoase de la noi, fiind restaurată în proporţie de peste 60%, lucrările aflându-se şi astăzi în desfăşurare. Complexul Naţional Muzeal Curtea Domnească se află într-un vast proces de reabiliatre şi conservare graţie unui proiect implementat de CJ Dâmboviţa din fonduri europene, prin Programul Operaţional Regional 2014 – 2020, Prioritatea de investiţii 5.1 – Conservarea, protejarea şi dezvoltarea patrimoniului natural şi cultural, Axa prioritară 5 – Îmbunătăţirea mediului urban şi conservarea, protecţia şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural.

FOTO: Lucrări la Curtea Domnească - Turnul Chindiei

Proiectul „Impulsionarea dezvoltării judeţului Dâmboviţa şi păstrarea identităţii culturale a fostei capitale a Ţării Româneşti prin conservarea, protejarea, dezvoltarea şi valorificarea Ansamblului Monumental Curtea Domnească din Târgovişte“ urmăreşte valorificarea durabilă, prin conservare şi protejare, a celor patru obiective istorice: ruinele Bisericii Paraclis, Turnul Chindiei, Biserica Domnească Mică „Sfânta Vineri“ şi Biserica Domnească „Adormirea Maicii Domnului“ din cadrul complexului.

„Prin acest proiect se vor reabilita ruinele Bisericii-Paraclis, Biserica Mare Adormirea Maicii Domnului, Biserica Sfânta Vineri şi, nu în ultimul rând, Turnul Chindiei, un monument şi obiectiv cultural, turistic, la nivel naţional, nu doar pentru judeţul Dâmboviţa. Sunt convins că proiectul se va finaliza înaintea termenului prevăzut, conform contractului, de 24 luni. Anul trecut, când a fost vârful pandemiei, am avut un număr semnificativ de vizitatori la Curtea Domnească. Sperăm ca, prin reabilitarea obiectivelor pe care le-am amintit, să avem o creştere a numărului de turişti şi să promovăm patrimoniul cultural din judeţul Dâmboviţa“, spune preşedintele CJ Dâmboviţa, Corneliu Ştefan. 

Valoarea acestui proiect, cu termenul de finalizare iulie 2022, este de aproximativ 20 de milioane de lei, din fonduri europene, iar cofinanţarea CJ Dâmboviţa este de 550.000 de lei. 

Până în prezent, la Turnul Chindiei a fost decopertată tencuiala interioară, iar în continuare se execută traseele pentru supraveghere video, urmând a fi executate şi cele electrice. Părţii superioare i s-au curăţat crenelurile, pentru a se vedea care sunt problemele şi pentru a fi refăcute zonele afectate. 

La Biserica Paraclis, se reface zidăria pe partea exterioară după ce, în prealabil, au fost desfăcute porţiunile macerate, grav afectate de umezeală, urmând a se lucra la coronamentul de piatră pentru partajarea lor.

În ceea ce priveşte lucrările realizate la Biserica Sfânta Vineri, în scurt timp se va termina de bătut şiţa; s-au desfăcut şi s-au curăţat zonele de zidărie deteriorate şi se vor reface zonele cu integrare cromatică, biocidare şi consolidare. La Biserica Domnească se lucrează la ultimele prinderi de şorţuri de la învelitoare, la integrarea cromatică pe zonele de zidărie unde s-a intervenit, iar în etapa următoare se va desface schela şi se vor reface trotuarele.

DRUMUL LUI BRÂNCOVEANU

Ultima rută urmăreşte drumul lui Constantin Brâncoveanu, domnul Ţării Româneşti între 1688 şi 1714, de la Curtea Domnească de la Bucureşti spre celelalte conace şi curţi domneşti –  Mogoşoaia, Potlogi, Târgovişte, Doiceşti – continuând peste munţi, la Sâmbăta de Sus şi Făgăraş. Pe această rută, turistul găseşte ansamblul curţii brâncoveneşti de la Sâmbăta de Sus – moştenirea dinastiei de la marele vornic Preda Brâncoveanu, bunicul domnitorului. În 1708, acesta din urmăţ ridică un palat asemănător cu cel de la Potlogi şi Mogoşoaia, însă la finalul secolului al XVIII-lea, clădirea este dărâmată de guvernatorul Transilvaniei, din ea rămânând, până astăzi, doar pivniţele. Cei care vin pe moşia brâcovenească pot vizita noul palat, ridicat în secolul XIX de către Grigore Brâncoveanu. 

Turismul cultural, o prioritate

Punctul central al acestor rute este municipiul Târgovişte, care are deja numeroase obiective culturale ce atrag, ca un magnet, turiştii. Cei care vizitează fosta capitală medievală pot merge la Grădina Zoologică, deschisă în apropierea locului unde a funcţionat prima grădina de animale din România. Apoi, numeroasele instituţii dedicate istoriei locale şi naţionale: Muzeul Scriitorilor Dâmboviţeni, Muzeul Tiparului şi al Cărţii Româneşti, Muzeul Naţional al Poliţiei Române, Muzeul de Istorie, Muzeul Evoluţiei, respective Muzeul Comunismului – unde au fost împuşcaţi soţii Ceauşescu. 

Judeţul Dâmboviţa are un potenţial turistic imens, ce trebuie valorificat, crede preşedintele consiliului judeţean care, pe lângă obiectivele amintite, încearcă dezvoltarea altor proiecte ambiţioase. 

„Mi-am propus demararea unor proiecte extrem de importante pentru creşterea numărului de turişti în Dâmboviţa şi în municipiul Târgovişte. Aceste proiecte, unele în premieră, sunt: telegondola urbană Curtea Domnească-Mănăstirea Dealu – pentru că peste 220.000 de turişti au vizitat Vechea Cetatea de Scaun în 2019, iar o telegondolă, cu siguranţă, va creşte gradul de atractivitate al municipiului Târgovişte –, reabilitarea Fostei Şcoli de Cavalerie, una dintre clădirile emblematice ale Târgoviştei şi ale judeţului Dâmboviţa, şi continuarea lucrărilor de reabilitare şi protejare a monumentelor istorice din Curtea Domnească din Târgovişte“, a mai precizat preşedintele consiliului, Corneliu Ştefan.

VĂ MAI RECOMANDĂM ŞI:

În ce judeţ se află Sfinxul şi Babele? 20 de ani de luptă juridică între Dâmboviţa şi Prahova. Cui dă dreptate cea mai recentă decizie judecătorească

Cine sunt străjerii care au defilat la Palatul Brâncovenesc Potlogi, de Ziua Europei