Tradiţii de Paşte din Bucovina: fetele care vor să fie iubite se spală pe cap cu apă cu busuioc, iar cei care vor să fie sănătoşi se scaldă în Vinerea Mare

Tradiţii de Paşte din Bucovina: fetele care vor să fie iubite se spală pe cap cu apă cu busuioc, iar cei care vor să fie sănătoşi se scaldă în Vinerea Mare

Femeile din Bucovina „închistresc“ ouăle de Paşte cu o măiestrie renumită FOTO Adevărul

Tradiţiile specifice sărbătorilor pascale din judeţul Suceava aveau menirea de a-l pregăti pe credincios pentru a spiritul sărbătorii. Oamenii credeau că dacă respectă tradiţiile moştenite din bătrâni vor fi sănătoşi tot anul şi vor avea recolte îmbelşugate.

„Celebrarea Sărbătorilor Pascale, prin credinţele populare dominate de acte purificatoare, de practici obligatorii sau interdicţii, îl pregăteau pe om pentru spiritul sărbătorii, pentru înnoirea timpului, pentru o existenţă sub auspicii benefice, de sănătate şi belşug“, a explicat Violeta Enea, şefa secţiei de etnografie a Muzeului Bucovinei.

Astfel, Postul Mare, cunoscut în popor ca Păresimile, începea cu „lunea curată” în care se făcea spolocania, ritual de purificare la început de post. Toată familia mânca în această zi doar borş de putină pentru curăţirea trupului, iar toată săptămâna se consumau doar preparate nefierte, fructe uscate, murături.
„Marţea curată” era ziua când se spălau vasele cu leşie, un amestec de cenuşă şi apă fierbinte. Vasele erau astfel pregătite pentru mâncărurile de post.

Până în Săptămâna Patimilor tot spaţiul înconjurător, casa, anexele gospodăreşti, curtea erau curăţate şi primenite.

Fetele se spală pe cap cu apă cu busuioc pentru a fi iubite

Săptămâna Mare începe de la Florii, sărbătoarea creştină a Intrării Domnului în Ierusalim, în amintirea căreia se duc la biserică mâţişori sau crengi de salcie pentru a fi sfinţite.

Fetele se spălau pe cap cu apă fiartă cu busuioc pentru a avea păr frumos şi a fi iubite. Mâţişorii sfinţiţi în ziua de Florii căpătau proprietăţi magice care erau transferate asupra familiei sau animalelor din gospodărie. Copiii erau atinşi cu mâţişorii ca să crească şi să înflorească, vitele se atingeau pentru a fi ferite de boli sau se presărau la stupi şi pe straturile de legume cu credinţa că ajutau la rod bogat. Crenguţele se păstrau la icoane sau deasupra uşii de la intrare, iar peste an se foloseau la tratarea bolilor de gât, se afumau vitele bolnave sau erau aruncate împotriva grindinei.

„În Săptămâna Patimilor, credinţele creştine ale morţii şi învierii lui Iisus s-au suprapus peste practicile ritualice ca aprinderea focurilor sau bătaia de toacă, reminiscenţe ale cultului precreştin. Cultul morţilor şi divinităţile populare se regăsesc în Joia Mare. Atunci se credea că spiritele celor morţi revin pentru a fi alături de cei dragi şi exista obiceiul, păstrat şi astăzi, de a face pomeni de sufletul morţilor, Moşii de Joimari, colaci şi vase de lut umplute cu apă sau vin, cu lumânări aprinse. La biserică se duceau pomi încărcaţi cu fructe, colăcei şi turtă dulce iar după slujbă se făcea praznic cu toţi cei prezenţi. În cultura populară apare în Joia Mare Joimăriţa, divinitate feminină, cu părul lung şi despletit, bătrână care pedepsea prin foc femeile şi fetele leneşe, care nu mai aveau voie să toarcă în această perioadă”, a precizat Violeta Enea.

În Săptămâna Mare se pregătesc bucatele pentru masa de Paşti

În Săptămâna Mare se pregatesc bucatele tradiţionale nelipsite de pe masa de Paşte, se coc păştile, cozonacii, babele, mieii din aluat. Tot acum, se sacrifică mielul, simbol al jertfei, din care se pregatesc drobul, friptura şi borşul de miel. Se înroşesc ouăle care se pun în păscăriţa care se ducea la sfinţit în noaptea de Înviere. Ouăle înroşite sunt apoi ciocnite ritualic în celebrarea Paştelui.

Copturile ritualice specifice Paştelui sunt făcute din cea mai bună făină de grâu. Pasca în Bucovina este şi astăzi făcută din aluat dospit, rotundă, cu împletitură din aluat pe margini, cu umplutură în mijloc din brânză de vaci sărată sau dulce, cu o cruce tot din aluat deasupra. Pe lângă pască se pregatesc şi plăcinte, colaci, cozonaci şi babe, nişte copturi în forme speciale.

În Joia Mare se înroşesc ouăle, simbol al Sărbătorilor de Paşte. Legendele populare leagă originea ouălor roşii de Răstignirea lui Iisus, al cărui sânge s-a scurs pe coşul cu ouă al Maicii Domnului, venită să-şi plângă fiul.
În Bucovina, încondeierea ouălor s-a transformat în artă

„Oul, element primordial, aflat la originea lumii, din care se zice că s-au născut Soarele şi Luna, este întâlnit în toate culturile popoarelor. Era simbolul renaşterii naturii şi era oferit cadou, protejat prin vopsirea sa în roşu, culoarea focului purificator. De-a lungul timpului culorile s-au diversificat şi au fost înnobilate prin motive cu diverse semnificaţii. În Bucovina încondeierea ouălor s-a transformat în artă, care a evoluat de la o singură culoare, roşu, galben, verde, albastru sau negru cu un singur motiv decorativ, la compoziţii cromatice şi motive complexe, combinate cu pricepere şi măiestrie”, a explicat Violeta Enea.

Ouăle tradiţionale erau vopsite în culori vegetale obţinute prin fierberea rădăcinilor, scoarţelor sau frunzelor plantelor.

Astăzi, ouăle încondeiate se lucrează cu aceleaşi instrumente tradiţionale: chişiţa pentru linii şi feleşteul (motocul) pentru puncte care sunt „scrise” cu ceară de albine şi vopsele colorate.
Tehnica de încondeiere este o tehnică „în oglindă”, motivul alb este acoperit cu ceară şi se pune oul în vopsea galbenă, dupa care se acoperă cu ceară motivul galben şi se pune oul în vopsea roşie şi continuă în funcţie de cromatică si ornamentică. Succesiunea de linii şi puncte realizate cu ceară pe fonduri diferite păstrează motivele dorite pe ou. Luciul oului se dădea cu slanină sau ulei, iar astăzi se foloseşte lacul şi ouăle sunt golite de conţinut.

Arta încondeierii ouălor în Bucovina relevă o complexitate de motive tradiţionale, realizate cu îndemânare artistică. Majoritatea acestora sunt cele legate de viaţa cotidiană: furca de tors, grebla, hârleţul, scara, roata carului, brăduţul, frunza stejarului, coarnele berbecului, toiagul ciobanului, fierul plugului, spicul de grâu, patruzeci de clinişori sau cele legate strict de Paşte: crucea Paştelui, crucea rusească, calea rătăcită.
Motivele simple sau combinate sunt în general geometrizate, împărţite în registre care împart suprafaţa oului în două sau mai multe planuri. Astăzi pe lângă ouale vopsite se lucrează şi ouă cu ceară simplă sau colorată, care nu se mai şterge şi care pastrează motivele în relief.
Cine se scaldă în Vinerea Mare va fi sănătos tot anul

Vinerea Mare sau Vinerea Seacă, ziua în care a fost răstignit Hristos, este o zi sfântă, de post negru în amintirea morţii lui Iisus. Era interzisă orice activitate lucrativă pe lângă casă, iar dacă în acestă zi plouă însemna ca anul va fi mănos.

Scăldatul era un ritual de purificare şi de profilaxie, în credinţa ca cel ce se scalda în Vinerea Seacă înainte de răsăritul Soarelui avea să fie sănătos tot anul, iar dacă avea bube acestea aveau să sece.
În Vinerea Mare se scoate Aerul sau Epitaful din altar până în ziua de Paşti. Credinţa populară spune că este bine să treci pe sub Aer căci vei fi ferit de dureri de cap şi de spate. Este bine să mergi acasă cu lumânarea aprinsă de la biserică, să înconjori casa de trei ori apoi să faci o cruce pe pereţi, în cele patru colţuri ale casei pentru a o feri de foc, trăsnete sau de boli.

Cămăşile noi pentru noaptea de Înviere erau cusute în secret ca să nu fie furat modelul

Dacă în trecut fiecare membru al familiei trebuia sa aibă pentru Paşte cel puţin o piesă de îmbrăcăminte, de obicei cămăşile erau cele mai elaborate şi se lucrau pe ascuns pentru a nu fi furat modelul, şi astăzi s-a pastrat obiceiul de a purta ceva nou în noaptea de Înviere.

Spre miezul nopţii, întreaga comunitate, familiile îmbracate în haine de sărbătoare merg la biserică cu păscăriţele, coşuri cu cercuri de lemn decorate cu motive pirogravate, sau coşurile din nuiele împletite încărcate cu bucatele care trebuiau sfinţite pentru masa de Paşti: pasca, ouă roşii, miel, cozonac, cârnaţi, slănină, husca de sare, busuioc, hrean, unt acoperite cu cel mai frumos ştergar. În coş se pune şi cârpa folosită la vopsitul ouălor care se păstrează pentru leacuri de boală.

Credincioşii din Bucovina se spală pe faţă cu apă în care se pune un ou roşu şi un bănuţ

Înainte de plecare avea loc spălarea ritualică pe faţă cu apa în care era puse un ou roşu şi un bănuţ, pentru a fi sănătoşi şi tari ca metalul şi roşii în obraji ca oul.

În curtea bisericilor se aprind focuri de veghe şi toţi participă la slujba de Înviere. După slujba de Înviere fiecare se întoarce acasă cu lumânarea aprinsă pe care o stinge de grinda casei făcând semnul crucii .

Înainte de răsăritul Soarelui, gospodarii se aşează în jurul intrării în biserică pentru sfinţirea coşurilor după care se îndreaptă spre case unde are loc masa de Paşte.

Sunetul de toacă alungă norii de grindină şi vârcolacii

Toaca, instrument din lemn, simbol al civilizaţiei lemnului, reproduce prin bătutul ritualic zgomote specifice care chemau spiritele morţilor în noaptea de Joimari sau de Paşti să participe la sărbătorile de reînnoire a timpului alături de cei vii.

Toaca bătută în Postul Paştelui alungă spriritele rele din gospodării, iar la Joimari se bătea în cimitir de către copii care erau răsplătiţi cu ouă roşii. Sunetul de toacă îndepărta norii de grindină şi alunga „vârcolacii” care mâncau Soarele sau Luna în timpul eclipselor.

Toaca de lemn a fost preluată de biserica creştină pentru chemarea credincioşilor la slujbe sau pentru anunţarea liturghiei şi a vecerniei.

În zilele de Paşte, tinerii satelor, băieţi şi fete se adunau în curţile bisericilor pentru a trage clopotele şi a bate toaca, pentru a ciocni ouă roşii şi a vesti Învierea Domnului.

Fetele băteau toaca în speranţa că le va creşte cânepa şi inul, astfel că timp de trei zile în satele Bucovinei se aude sunetul de toacă, obicei păstrat şi astăzi, mai ales că sunetul clopotului se opreşte din Vinerea Mare până la Înviere.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: