Sfârşitul nepotului lui Ştefan cel Mare: asasinat de boieri în foişorul său de la Suceava

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Ştefan Lăcustă (1538 - 1540), nepotul lui Ştefan cel Mare. FOTO www.wikipedia.org
Ştefan Lăcustă (1538 - 1540), nepotul lui Ştefan cel Mare. FOTO www.wikipedia.org

Ştefan Lăcustă a domnit în Moldova între 1538 şi 1540. Acesta a fost nepotul lui Ştefan cel Mare. Lăcustă a fost omorât în somn, în foişorul palatului său de la Suceava, de către boierii moldoveni, nemulţumiţi de cruzimea domnitorului.

Ştefan Lăcustă (1508 – 1540) a fost domnitorul Moldovei între 1538 şi 1540. Nepotul lui Ştefan cel Mare a fost primul voievod moldovean numit de turci şi nu de ţară, sultanul Soliman punându-l în fruntea statului moldovean după ce a reuşit să-l alunge pe Petru Rareş, fiul nelegitim al lui Ştefan cel Mare.

„Boierii veniră şi se aruncară la picioarele sultanului, care îi primi şi îi ertâ ca pe nişte robi. Şi le au pus domn pre Stefan Vodă feciorul lui Alexandru Vodă”, a arătat cronicarul Grigore Ureche.

Acest Ştefan a fost poreclit de popor „Lăcustă”, deoarece în perioada în care a urcat pe tronul Moldovei, în ţară a avut loc o invazie de lăcuste ce au distrus culturile oamenilor şi aşa sărăciţi după prăpădut făcut de turcii veniţi să-l alunge din fruntea Moldovei pe Petru Rareş.

Imediat după ce a fost numit domn al ţării, Ştefan Lăcustă a dat ordin ca Petru Rareş să fie prins şi adus în faţa sa, viu sau mort. Fiul lui Ştefan cel Mare se afla la Ciceu, unde mai mulţi boieri, vrând să se dea bine pe lângă noul voievod al Moldovei plănuiesc să-l captureze pe Petru Rareş.

„Mai intăi insuş parcalabul acelei cetăţi moldoveneşti, rînduit de mai inainte acolo de Petru Vodă, un boier numit Simion şi un episcop Anastasie, care nu ştim cu ce imprejurare se afla lîngă domn in Ciceu, concep idea de a’l da pe Petru Vodă, viu sau mort, pe mînile lui Stefan Lăcustă. Petru insă aflând de viclenia lor, îi inşală şi-i scoate afară din Ciceu, inchizînd porţile după ei”, a precizat istoricul român Alexandru D. Xenopol în „Istoria Românilor”.

După ce a scăpat de boierii trădători, Cetatea Ciceului în care se adăpostise Petru Rareş este atacată de voievodul transilvănean Ioan Zapolya, cel ce îşi dorea ca pe tronul Moldovei să rămână Ştefan Lăcustă, supusul turcilor, şi nu Petru Rareş, un apropiat al germanilor. După un asediu ce a durat patru zile, fiul nelegitim al lui Ştefan cel Mare capitulează şi i se supune lui Zapolya, care îi permite să locuiască în continuare în Cetatea Ciceului.

Petru Rareş este iertat de sultanul Soliman

Între timp, Ştefan Lăcustă făcea presiuni asupra sultanului turc pentru ca acesta să-i ordone voievodului Transilvaniei să i-l predea pe Petru Rareş, pentru ca el să poată domni liniştit în Moldova. Văzând că nu are şanse mari de scăpare dacă nu reuşeşte să obţină o întrevedere cu sultanul Soliman, Petru Rareş îi scrie acestuia o scrisoare prin care îi cere iertare şi o întâlnire la Constantinopol.

La începutul anului 1540, Petru Rareş a pornit spre Constantinopol, unde avea să se întâlnească cu sultanul Soliman, fără să ştie gândurile turcului. Fostul domnitorul al Moldovei a luat cu el toate bogăţiile sale, încercând astfel să obţină îndurare din partea Porţii Otomane. Petru Rareş a obţinut iertarea sultanului Soliman, care i-a permis să rămână în mahalaua genoveză a Constantinopolului.

„In timp ce Rareş îşi dregea astfeliu trebile la Constantinopole, Moldovenii nemulţămiţi cu domnia lui Stefan Lăcustă, se răsculase in contra lui, sub conducerea a doi boieri, Mihul hatmanul şi Trotuşan logofătul, ajutaţi de familiile boiereşti a le Găneştilor şi Arbureştilor, care năvăliră cu parte oameni de rînd in foişorul din Suceava, unde odihnea Stefan vodă, şi’l străpunseră fără apărare. Boierii insă, cu toate că ucisese pe Stefan vodă, nu vroiau cu nici un chip să revină la Petru Rareş”, a mai arătat Alexandru Xenopol.

Boierii moldoveni l-au pus la cârma ţării pe hatmanul Alexandru Cornea, fără a-l anunţa şi pe sultanul turc. Acesta a fost şi pretextul perfect pentru care Poarta Otomană îl trimite pe Petru Rareş în Moldova pentru a recupera tronul ţării. Acesta îl execută la Galaţi pe Alexandru Cornea, în timp ce boierii ce l-au trădat în 1538 – Crasnăş, Cozma, Mihu şi Trotuşanu – au fost asasinaţi în Cetatea Romanului, în primăvara anului 1541. Petru Rareş a rămas pe tronul Moldovei până în toamna anului 1546, când a decedat.

Alte ştiri pe această temă:

Ştefan cel Mare cel crud şi religios. De ce şi-a omorât domnitorul moldovean toţi boierii cu doar două zile înainte de a muri

Victoria impresionantă a lui Ştefan cel Mare în urma căreia a primit titlul de „principe al creştinătăţii”

Viaţa privată a domnitorului Ştefan cel Mare. Câte neveste şi câţi copii a avut voievodul moldovean

Suceava



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite