Armata Moldovei din veacul al XVI-lea: „Oştenii sunt bravi, meşteri a mânui suliţa şi pavăza, deşi sunt nişte ţărani proşti luaţi de la plug“

Armata Moldovei din
veacul al XVI-lea: „Oştenii sunt bravi, meşteri a mânui suliţa şi pavăza,
deşi sunt nişte ţărani proşti luaţi de la plug“

Armata Moldovei din veacul al XVI-lea. FOTO www.cunoastelumea.ro

Cronicarul polonez Marcin Bielski a descris armata Moldovei din secolul al XVI-lea, arătând că deşi era formată în mare parte din ţărani simpli, era organizată, iar soldaţii erau foarte curajoşi şi pricepuţi.

Ştiri pe aceeaşi temă

În secolul XVI, armata Moldovei era văzută cu ochi buni de către europeni. După moartea lui Ştefan cel Mare, conducerea ţării a fost păstrată ani buni de către urmaşii săi, care au încercat să ducă o politică asemănătoare marelui domnitor.

Bogdan al III-lea, Ştefăniţă Vodă şi Petru Rareş au obţinut la rândul lor victorii importante împotriva turcilor şi polonezilor, curajul moldovenilor impresionându-i până şi pe duşmani. Cronicarul polonez, Marcin Bielski (1495 – 1575), chiar a vorbit despre armata Moldovei, lăudând modul în care răzeşii moldoveni luptă pentru ţara lor.

„Moldovenii sunt bravi, meşteri a mânui suliţa şi pavăza, deşi sunt nişte ţărani proşti luaţi de la plug. Ţara lor e plină de vite. Caii sunt mici, dar iuţi. Mai’nainte ei întrebuinţau un feliu de suliţă cu doă vârfuri, unul drept şi ascuţit ca un stilet, celălalt strâmb ca o coasă; trecând răpede lângă duşmani, cu vârful cel drept străpungeau, iar cu cel strâmb trăgeau de pe cal, şi astfel făceau mari pagube. Armurile sunt puţine; pavezele sunt simple; suliţele fără flamure; în acest mod, armata e întunecoasă la vedere. Afară de curteni, mai toţi ceilalţi sunt ţărani, cu şele neacoperite şi cu scări de stejar, dar voinici în atac cu suliţa. Ordinea lor de atac nu difereşte de acea polonă. Hrană poartă pe lâncul şelei, anume brânză de burduf şi pâne albă, precum văzusem eu însumi în bătălia de la Obertin. Puştile lor sunt bune, dar cam grele”, a arătat cronicarul Marcin Bielski.

Acesta vorbeşte despre bătălia de la Obertyn, care a avut loc în anul 1531. Petru Rareş a vrut să recupereze Pocuţia, însă deşi avea o armată mult mai numeroasă, el a fost învins de polonezii lui Jan Tarnowski.

„În menţionata bătălie ei ne-au fost încongiurat din toate părţile şi putem zice că ne aveau deja în mână, dar Dumnezeu ne scăpă ca prin minune. Ne aflam într-o poziţiune foarte critică, încongiuraţi şi strâmtoraţi în interiorul taberei, încât să fi fost moldovenii mai tari, ne-ar fi putut reduce prin foame, fără a scoate sabia din teacă. Cine vrea să se apere din tabără, trebui să aibe pe afară o altă oaste sau şi două, cari să ameninţe pe duşmani la cas de blocadă. Luărăm atunci de la moldoveni 50 de tunuri mari de spijă şi toate tunurile mici de fier. Aceste ultime erau câte şase sau câte opt la un loc, pe două roticele uşoare, încât nemicul nu poate fi mai trebuincios pentru infanterie, carea le duce după sine oriunde merge, le întoarce cum vrea, şi încungiurându-se cu ele în marş, nu se teme nici de un atac de cavalerie. Tubele sunt astfel, încât se aprinde răpede una de la alta, succesiv. Încărcarea e grabnică. Cartuşele sunt învălite în hârtie. Lungimea tubelor este ceva peste un cot. Gloanţele sunt ordinare, fie de fier, fie de plumb”, a povestit cronicarul polonez.

Marcin Bielski a arătat faptul că moldovenii erau foarte organizaţi, iar în cazul unui atac, ei reuşeau să se strângă rapidă şi să-i învingă pe cotropitori.

„Tătarii năvălesc adesea în Moldova, dar ordinea moldovenilor e atât de bună, încât în clipă se adună şi-i resping. Într-o vreme ei se apărau contra turcilor, ungurilor, polonilor, tătarilor, tuturor vecinilor. Sunt necredincioşi principilor lor, pe cari îi omoară pentru cea mai mică nemulţumire. Din cauza acestei turbulenţe căzură sub jugul păgânilor”, a mai arătat cronicarul Marcin Bielski.

Alte ştiri pe această temă:

Moravurile moldovenilor, descrise de Dimitrie Cantemir: „Plăcerea lor cea mare este să se îndoape cu vin până ce varsă“

Cine a fost Tudora Vrîncioaia, femeia care şi-a încredinţat cei şapte fii domnitorului Ştefan cel Mare

Oamenii din Moldova secolului 18: „Poporul se aruncă cu faţa în noroi de îndată ce vede de departe o blană sau un harnaşament de cai“

citeste totul despre: