A ridicat Ştefan cel Mare câte o biserică după fiecare luptă câştigată? Lista lăcaşurilor de cult ctitorite de domnitor

A ridicat Ştefan cel Mare câte o biserică după fiecare luptă câştigată? Lista lăcaşurilor de cult ctitorite de domnitor

Mănăstirea Putna, prima şi cea mai importantă ctitorie a lui Ştefan cel Mare. FOTO Adevărul

Chiar dacă legenda spune că Ştefan cel Mare a ridicat o biserică după fiecare bătălie purtată, doar pe pisaniile a 19 de lăcaşuri de cult domnitorul moldovean este pomenit ca şi ctitor. Cea mai mare parte a bisericilor şi mănăstirilor construite de Ştefan cel Mare sunt în judeţul Suceava, mănăstirile Putna şi Voroneţ fiind cunoscute în întreaga ţară.

Ştiri pe aceeaşi temă

Ştefan cel Mare (1457-1504) este cel mai mare voievod pe care l-a avut Moldova. Chiar dacă acesta este cunoscut pentru bătăliile purtate împotriva turcilor, polonezilor sau ungurilor, marele domnitor moldovean a lăsat ca moşternire zeci de biserici şi mănăstiri pe care el însăşi le-a ctitorit. În memoria colectivă există o legendă conform căreia Ştefan cel Mare ar fi ridicat un lăcaş de cult după fiecare bătălie câştigată, însă această legendă poate fi demontată uşor prin faptul că în momentul construirii Mănăstirii Putna, prima ctitorie a voievodului moldovean, acesta purtase deja patru lupte. În plus, unele dintre bisericile ridicate de domnitorul Moldovei erau construite în memoria răzeşilor moldoveni morţi pe câmpul de luptă. Cert este că Ştefan a construit în întreaga Moldovă cel puţin 20 de lăcaşuri de cult ale căror pisanii păstrate încă din timpul domniei marelui voievod îl atestă drept ca şi ctitor.

Mănăstirea Putna din judeţul Suceava este prima şi cea mai importantă ctitorie a lui Ştefan cel Mare. Aceasta a fost ridicată în perioada 1466 - 1469, în interior mănăstirii aflându-se şi mormântul voievodului care a condus timp de aproape cinci veacuri Moldova. Pisania lăcaşului de cult arată că: „Binecredinciosul domn a toată ţara Moldovei, Io Ştefan voievod, fiul lui Bogdan voievod, a zidit şi a făcut mănăstirea aceasta întru numele Sfintei Născătoarei de Dumnezeu, în timpul arhimandritului Ioasaf, în anul 6989 (1481)”.

Biserica "Sfântul Procopie" din Bădeuţi (Suceava) a fost construită de Ştefan cel Mare în anul 1487, în cinstea victoriei obţinute în lupta de la Râmnicu Sărat împotriva domnului Ţării Româneşti - Basarab al IV-lea cel Tânăr. Pisania acestei biserici consemnează că „în anul 6989 (1481), luna iulie, 8, în ziua Sfântului Mare Mucenic Procopie, Io Ştefan voievod, din mila lui Dumnezeu domn al ţării Moldovei fiul lui Bogdan voievod, şi cu prea iubitul săi fiu Alexandru, a făcut război la Râmnic cu Basarab voievod cel Tânăr, domn al Ţării Româneşti, poreclit Ţapaluş. Şi a ajutat Dumnezeu pe Ştefan voievod şi a biruit pe Basarab voievod; şi a fost pieire (cădere) foarte mare printre Basarabi. De aceea Ştefan voievod a binevoit, cu a sa bunăvoinţă şi cu gând bun, a zidi casa acesta întru numele Sfântului Mare Mucenic Procopie, în anul 6995 (1487); şi s-a început în luna iunie, 8; şi s-a sfârşit în acelaşi an, în luna noiembrie, 13".

Biserica "Înălţarea Sfintei Cruci" din Pătrăuţi (Suceava) a fost ridicată în anul 1487 şi este considerată cea mai veche ctitorie a lui Ştefan cel Mare care îşi păstrează şi în ziua de astăzi forma sa orginară. Pe pisania bisericii se poate citit scris în slavonă mesajul: „Io Ştefan voievod, domn al ţării Moldovei, fiul lui Bogdan, a început să zidească casa aceasta întru numele cinstitei Cruci în anul 6995 (1487), luna iunie 13”.


                                                Biserica "Înălţarea Sfintei Cruci" din Pătrăuţi

Mănăstirea Voroneţ (Suceava) este următoarea ctitorie a lui Ştefan cel Mare. Aceasta a fost ridicată în anul 1488, într-un timp record pentru acea vreme, în mai puţin de patru luni de zile. Pisania mănăstirii dezvălui următorul mesaj: „Io Ştefan voievod, din mila lui Dumnezeu domn al ţării Moldovei, Fiul lui Bogdan voievod, a început să zidească această casă în mănăstirea de la Voroneţ, întru numele Sfântului şi Slăvitului şi Marelui Mucenic, purtător de biruinţă, Gheorghe, în anul 6996 (1488), luna 26, în lunea după coborârea Sfântului Duh; şi s-a sfârşit în acelaşi an, luna septembrie 14”.


                                                         Mănăstirea Voroneţ

Biserica "Sfântu Ilie" din satul sucevean Sfântu Ilie a fost ridicată de Ştefan cel Mare, în anul 1488, în apropiere de Suceava, funcţionând la început ca mănăstirea de călugări şi şcoală de pregătire teologică. Pisania lăcaşului de cult conţine mesajul: „Ioan Ştefan voievod, fiul lui Bogdan voievod, domn al ţării Moldovei, au fost tencuiţi şi zugrăviţi această casă întru numele Sfântului Prooroc Ilie; s-a început în anul 6996 (1488), luna mai, 1, s-a sfârşit în acelaşi an, octombrie 15”.

Biserica "Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul" din Vaslui a fost ctitorită de domnitorul Ştefan cel Mare, în anul 1490, în interiorul Curţii domneşti din Vaslui. „Io Ştefan voievod, din mila lui Dumnezeu domn al ţării Moldovei, fiul lui Bogdan voivod, a zidit această casă întru numele Tăierii cinstitului cap al Sfântului Prooroc, Înaintemergătorului Ioan Botezătorul; şi s-a început în anul 6998 (1490), luna aprilie, 27 şi s-a sfârşit în acelaşi an septembrie 20", este mesajul inscripţionat pe pisania bisericii.

Biserica „Sfântul Nicolae Domnesc” este primul lăcaş de cult construit de Ştefan cel Mare la Iaşi. Biserica a fost ridicată, în perioada 1491-1492, aici fiind uşi toţi domnitorii Moldovei de la Despot Vodă şi până la Grigore Alexandru Ghica. Pe unul dintre pereţii bisericii încă se mai află pisania cu mesajul: „În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, Ioan Ştefan voievod, din mila lui Dumnezeu domn al ţării Moldovei, fiul lui Bogdan voievod, a voit a zidi această casă întru amintirea, pomenirea şi întru ruga Sfântului ierarh şi făcător de minuni Nicolae, pentru pomenirea celor adormiţi unde „sunt” şi părinţii şi fratele nostru, şi pentru sănătatea domniei noastre şi copiilor noştri, pe care am început a o zidi în anul 6999 (1491), luna iunie şi s-au sfârşit în al 7000-lea an (1492), luna august, 10”.

Biserica "Sfântul Gheorghe" din Hârlău (Iaşi) a fost ctitorită de Ştefan în anul 1492, curtea domnească de la Hârlău fiind una dintre reşedinţele preferate ale voievodului moldovean. „Binecredinciosul şi de Hristos iubitorul, Io Ştefan voievod, din mila lui Dumnezeu domn al ţării Moldovei, fiul lui Bogdan voievod, a zidit această casă întru numele Sfântului şi Slăvitului Mare Mucenic şi purtător de biruinţă Gheorghe, care s-a şi început a se zidi în anul 7000 (1492), luna mai 30, şi s-a sfârşit în acelaşi an, luna octombrie 28, iar al domniei sale, în anul 30 şi şaselea curgător” este mesajul ce poate fi citit pe pisania lăcaşului de cult.

                                                Biserica "Sfântul Gheorghe" din Hârlău 

Biserica "Adormirea Maicii Domnului" din Borzeşti (Bacău) a fost construită în anul 1493 de Ştefan cel Mare în locul în care s-a născut şi a copilărit. Pisania acestei biserici consemnează că: „Io Ştefan voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al ţării Moldovei, şi cu preaiubitul său fiu Alexandru, au zidit această casă, care este la Borzeşti pe Trotuş, a Adormirii Preasfintei Născătoarei de Dumnezeu, întru rugă sieşi şi întru amintirea (pomenirea) răposaţilor înaintaşilor şi părinţilor lor, şi care s-a început a se zidi în anul 7001(1493), luna iulie 9 şi s-a sfârşit în anul 7002 (1494), iar al domniei lui anul al 30 şi optulea curgător, luna octombrie 12”.

Biserica "Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel" din Huşi (Vaslui) a fost ridicată în anul 1495, odată cu construirea curţii domneşti din Huşi. Pe pisania bisericii se află mesajul "Binecredinciosul şi de Hristos iubitorul, Io Ştefan voievod, din mila lui Dumnezeu domn al ţării Moldovei, fiul lui Bogdan voievod, a început a zidi această casă întru numele sfinţilor, slăviţilor şi de toată lauda Apostoli fruntaşi, Petru şi Pavel, care este în Huşi pe Drăslivţe; şi s-a sfârşit în anul 7003 (1495), iar al domniei sale anul 38 curgător, luna noiembrie 30”.


                                                  Biserica "Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel" din Huşi

La Dorohoi, în judeţul Botoşani, Ştefan cel Mare construit, în anul 1495, Biserica "Sfântul Nicolae", lăcaş de cult ce şi-a păstrat până în prezent zidurile originale şi forma iniţială. Pisania bisericii, scrisă în limba slavonă, mărturiseşte următoarele: „Binecredinciosul şi de Hristos iubitorul, Ioan Ştefan voievod, din mila lui Dumnezeu domn al ţării Moldovei, fiul lui Bogdan voievod, a zidit această casă întru numele celui între Sfinţi părintele nostru, Arhierarhul şi făcătorul de minuni Nicolae; şi s-a sfârşit în anul 7003 (1495), luna octombrie 18, iar al domniei lui anul al 30 şi nouălea curgător".

Mănăstirea Popăuţi din Botoşani a fost ctitorită în anul 1496 de marele voievod ca şi mănăstire de călugări. Pe pisania bisericii sunt înscrise următoarele: „Io Ştefan voievod, din mila lui Dumnezeu domn al ţării Moldovei, fiul lui Bogdan voievod, a zidit această casă întru numele celui între sfinţi Părintelui nostru Arhierarhul şi făcătorul de minuni Nicolae, în anul 7004 (1496), iar al domniei sale anul al patruzecilea curgător, luna septembrie, 30".

În memoria răzeşilor moldoveni care au decedat în bătălia de la Valea Albă din 1476, Ştefan cel Mare a ridicat 20 de ani mai târziu, în anul 1496, Mănăstirea Războieni din judeţul Neamţ. Pisania lăcaşului de cult păstrează şi astăzi mesajul: „În zilele binecredinciosului şi de Hristos iubitorului domn, Io Ştefan voievod, din mila lui Dumnezeu domn al ţării Moldovei, fiul lui Bogdan voievod, în anul 6984 (1476), iar al domniei sale anul 20 curgător, s-a ridicat puternicul Mahmet, împăratul turcesc, cu toate puterile sale răsăritene; şi încă şi Basarab voievod, poreclit Laiotă, a venit cu el, cu toată ţara sa băsărbească. Şi au venit să prade şi să ia ţara Moldovei; şi au ajuns până aici, la locul numit Pârâul Alb. Şi noi, Ştefan voievod, şi cu fiul nostru, Alexandru, am ieşit înaintea lor aci şi am făcut mare război cu ei, în luna iulie 26; şi cu voia lui Dumnezeu, au fost înfrânţi creştinii de păgâni. Şi au căzut acolo mulţime mare de ostaşi ai Moldovei. Atunci şi tătarii au lovit ţara Moldovei din partea aceea. De aceea, a binevoit Io Ştefan voievod cu buna sa voinţă a zidi această casă în numele arhistrategului Mihail şi întru rugă sieşi şi doamnei sale Maria şi fiilor săi Alexandru şi Bogdan şi pentru amintirea şi întru pomenirea tuturor drept credincioşilor creştini care s-au prăpădit aici. În anul 7004 (1496), iar al domniei sale anul 40 curgător, în luna noiembrie 18".

                                                         Mănăstirea Războieni

Mănăstirea Tazlău este o ctitorie din 1497 a lui Ştefan cel Mare, mănăstire ce a fost ridicată pe locul unei fost biserici de lemn ridicată de voievodul moldovean Alexandru cel Bun. Pisania mănăstării dezvălui mesajul: „Io Ştefan voievod, din mila lui Dumnezeu domn al ţării Moldovei, fiul lui Bogdan voievod, a zidit această casă în numele Preasfintei Născătoarei de Dumnezeu şi curatei ei naşteri, să fie întru rugă sieşi şi doamnei sale Maria şi fiilor săi Alexandru şi Bogdan, care s-au început a se zidi în anul 7004 (1496) luna iulie, 4 şi s-au sfârşit în anul 7005 (1497); iar al domniei sale anul 41 curgător, luna noiembrie, 8”.

Biserica „Înălţarea Domnului” a fost construită în anul 1497 de Ştefan cel Mare, în incinta Mănăstirii Neamţului a cărei ctitorie îi aparţine lui Petru Muşat. Pisania bisericii conţine următorul mesaj: „Doamne Hristoase, primeşte casa aceasta, pe care am zidit-o cu ajutorul tău, întru slava şi cinstea sfintei şi slăvitei Tale Înălţări de la pământ la cer; şi Tu stăpâne, acoperă-ne cu mila Ta de acum şi până în veac. Ioan Ştefan voievod, din mila lui Dumnezeu domn al ţării Moldovei, fiul lui Bogdan voievod, a binevoit a începe şi a zidi casa aceasta întru rugă sieşi şi doamnei sale Maria şi fiului lor Bogdan şi celorlalţi copii ai lor; şi a sfârşit-o în anul 7005 (1497); iar al domniei sale anul al 40 şi unulea curgător, luna noiembrie 14".

Biserica "Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul" din Piatra Neamţ este o capodoperă a arhitecturii moldoveneşti de la sfârşitul secolului al XV-lea. Aceasta este o ctitorie a lui Ştefan cel Mare care a ridicat biserica între anii 1497 şi 1498. „Binecredinciosul şi de Hristos iubitorul, Io Ştefan voievod, din mila lui Dumnezeu domn al ţării Moldovei, fiul lui Bogdan voievod, a început a zidi şi a sfârşit casa aceasta în numele Naşterii cinstitului şi Slăvitului Prooroc Înaintemergător Ioan Botezătorul, întru rugă sieşi şi doamnei sale Maria şi prea iubitului lor fiu Bogdan; care s-a şi început a se zidi în anul 7005 (1497), iulie 15 şi s-a sfârşit în anul 7006 (1498), iar al domniei sale anul al 40 şi doilea curgător, luna noiembrie, 11 zile", este mesajul înscris pe pisania bisericii.

Biserica "Înălţarea Sfintei Cruci" din Volovăţ a fost ctitorită de Ştefan cel Mare între anii 1500-1502 în locul bisericii de lemn ridicată de domnitorul Dragoş Vodă, biserică ce a fost mutată în interiorul Mănăstirii Putna. Pisania lăcaşului de cult atestă următoarele: „Binecredinciosul şi de Hristos iubitorul Io Ştefan voievod, din mila lui Dumnezeu domn al ţării Moldovei, fiul lui Bogdan voievod, şi cu doamna sa Maria, fiica lui Radu voievod, şi cu prea iubitul lor fiu, Bogdan voievod, am zidit casa aceasta întru numele Înălţării cinstitei şi de viaţă dătătoarei cruci, şi s-a început în anul 7008 (1500) şi s-a sfârşit în anul 7010 (1502); iar al domniei sale anul 40 şi 6 curgător, luna septembrie 14”.


                                        Biserica "Înălţarea Sfintei Cruci" din Volovăţ

Biserica "Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul" din Reuseni (Suceava) a fost zidită în perioada 1503 - 1504, în locul în care pe 15 octombrie 1451 a fost ucis voievodul Bogdan al II-lea, tatăl lui Ştefan cel Mare, al cărui cap a fost tăiat de către Petru Aron. „În anul 7011 (1503), septembrie 8, Io Ştefan voievod, din mila lui Dumnezeu domn al ţării Moldovei, a binevoit şi a început să zidească casa aceasta întru numele Tăierii cinstitului cap al Cinstitului şi Slăvitului Prooroc Înaintemergător, Ioan Botezătorul, pe acest loc unde a fost tăiat capul tatălui său Bogdan voievod. Şi pe Ştefan voievod l-a ajuns moartea, veşnica lui pomenire; iar fiul lui, Bogdan voievod, a înălţat cele începute de tatăl său şi a sfârşit casa aceasta în anul 7012 (1504), luna septembrie 18" - este mesajul scris pe pisania bisericii.

Mănăstirea Dobrovăţ (Iaşi) este considerată ultima ctitorie a lui Ştefan cel Mare, acesta murind înainte de finalizarea construcţiei. Pe unul dintre pereţii mănăstirii este gravat mesajul: „Binecredinciosul şi de Hristos iubitorul Io Ştefan voievod, din mila lui Dumnezeu domn al ţării Moldovei, fiul lui Bogdan voievod, a zidit această casă întru numele Coborârea Sfântului Duh, care s-a şi început a se zidi în anul 7011 (1503), luna aprilie, ziua 27; şi s-a sfârşit în anul 7012 (1504), iar al domniei sale anul al patruzeci şi optulea curgător, luna...”.

Probabil că numărul bisericilor ridicate de Ştefan cel Mare este mult mai mare, însă despre cele menţionate mai sus există informaţii concrete cum că marele voievod moldovean este cel care le-a ctitorit. 

Alte ştiri pe această temă:

Curiozităţi despre Mănăstirea Putna - Ierusalimul Neamului Românesc

Povestea mănăstirii în care erau trataţi răniţii din luptele purtate în apropierea Cetăţii de Scaun a Sucevei

 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: