FOTO Totul despre tornada nimicitoare de la Făcăeni. Ce distrugeri a provocat şi cum a fost catalogată în Europa

FOTO Totul despre tornada nimicitoare de la Făcăeni. Ce distrugeri a provocat şi cum a fost catalogată în Europa

Pădurea a pus pusă la pământ de vântul puternic FOTO TV Ialomiţa

Făcăeni, un sat din inima Bărăganului, aflat pe malul stâng al braţului Borcea al Dunării, a fost lovit în august 2002 de o vijelie extrem de puternică. Sute de locuinţe şi o pădure întreagă au fost puse la pământ în doar câteva minute. Specialiştii care au studiat fenomenul de atunci au ajuns la concluzia că a fost vorba despre o tornadă, cea mai puternică din Europa secolului XXI, cu o intensitate de F3+.

Tornada de la Făcăeni s-a produs pe 12 august 2002, cu intensitate F3+, fiind cea mai puternică tornadă produsă în Europa în secolul XXI. În timpul tornadei, trei oameni şi-au pierdut viaţa şi alţi 15 au fost răniţi, 1.000 de persoane au fost sinistrate, iar o pădure de salcâmi de 120 hectare a fost distrusă.
 
În ultimele 2 săptămâni, urgia a lovit tot în Bărăgan de două ori: o dată pe 30 aprilie la Drajna şi o dată pe 6 mai la Cuza Vodă, când vârtejul format nu a avut puterea de distrugere al primului, nefiind înregistrate pagube. Pe 6 mai, meteorologii au emis cod roşu de vijelie puternică, iar oamenii au fost sfătuiţă să se adăpostească.
 
Urmările urgiei de la Făcăeni
 
Dezastrul provocat de furia naturii a fost copleşitor. Vântul puternic a lăsat în urmă sute de locuinţe avariate şi a făcut chiar şi victime omeneşti.
 
 
Un raport al Inspectoratului Protecţiei Civile Ialomiţa, acum Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, prezintă pe larg pagubele provocate. Potrivit documentului, 428 de locuinţe au fost avariate, 30 – complet distruse şi 120 de hectare de vegetaţie forestieră retezate. Totodată, întreaga reţea de energie electrică a localităţii a fost avariată. Au fost rănite 14 persoane, iar trei persoane şi-au pierdut viaţa. Valoarea pagubelor înregistrate a depăşit echivalentul sumei de 5,7 milioane de lei.
 
Tornada de la Făcăeni, în cifre
 
3 morţi
 
Zeci de răniţi
 
33 de case distruse
 
395 case avariate
 
Viteza vântului de circa 300 km pe oră, în vortex
 
Diametrul tornadei, la bază, de 1 km
 
Traseu de 74 km
 
Cum se formează o tornadă
 
Multe tornade se formează dintr-un tip de furtună cu descărcări electrice, cunoscut sub denumirea de supercelulă. Prima etapă de formare o reprezintă interacţiunea dintre un curent ascendent şi vânturile orizontale. Aerul cald întâlneşte vânturile care trebuie să se modifice odată cu înălţimea, astfel încât să aibă loc contactul dintre cele două mase de aer.
 
 
Următoarea etapă este formarea unui curent puternic descendent în partea din spate a furtunii. Astfel, viteza curentului descendent creşte şi aerul loveşte pământul, ajungând şi la 160 de kilometri pe oră. În pâlnia tornadei se formează un curent puternic ascendent, iar în timpul deplasării aceasta se balansează şi se răsuceşte. Alternativ, capătul tornadei mătură pământul, distrugând tot ceea ce întâlneşte în cale. 
 
Pagubele pe care le lasă în urma sa sunt cauzate atât de viteza mare a vântului, cât şi de scăderea presiunii atmosferice. Radarele doppler, care detectează ploaia din interiorul norilor, permit meteorologilor să „vadă” tornadele.
 
 
Meteorologul de serviciu al ANM, Alina Şerban, a subliniat faptul că locul exact unde s-ar putea produce o tornadă nu se poate prognoza decât cu puţin timp înaintea de apariţia acesteia. La fel se întâmplă şi în ceea ce priveşte intensitatea fenomenului.
 
„Un grad de instabilitate atmosferică accentuat înseamnă că se creează premisele dezvoltărilor convective, a norilor cu dezvoltare în mare pe verticală care determină astfel de fenomene, care pot avea un grad mai mic, mediu sau ridicat de violenţă. Gradul violent al acestora şi manifestarea violentă poate fi determinată doar cu puţin timp înainte de a se produce”, a spus Şerban.
 
Scara distrugerilor
 
În 1971, Theodore Fujita, profesor de meteorologie la Universitatea din Chicago, specialist în tornade, a alcătuit un sistem de clasificare care îi poartă numele bazat pe distrugerile structurilor realizate de om. Scara Fujita sau F- Scale clasifică pagubele produse de tornade ca fiind neînsemnate (F0 si F1), puternice ( F2 şi F3) şi violente (F4 şi F5).  
 
F0 - viteza vântului între 64-116 km/h. Această tornadă nu provoacă pagube foarte însemnate, dar chiar şi aceste tornade pot smulge ţigle de pe acoperişuri şi pot arunca maşinile de pe şosele. Casele mobile se pot răsturna şi magaziile se pot dărâma. Pot provoca ruperea crengilor din copaci şi a indicatoarelor rutiere.
 
F1 - viteza vântului între 117-181 km/h. Este o tornadă moderată ce provoacă pagube medii. Reprezintă echivalentul unui uragan de cea mai slabă intensitate. Acest tip de vârtej poate smulge acoperişurile de pe case, poate distruge rulote şi chiar aruncă trenuri de pe şine.
 
F2 -  viteza vântului între 182-253 km/h. Aceasta este o tornadă puternică. Copacii grei pot fi smulşi din rădăcini, iar clădirile solide se pot prăbuşi.
 
F3 - viteza vântului între 254-332 km/h. Aceste tornade pot produce distrugeri pe scară largă, pot devasta localităţi întregi, iar copacii unei păduri pot fi culcaţi la pământ.
 
F4 - viteza vântului între 333-419 km/h. O tornadă de o asemenea intensitate distruge tot ce îi iese în cale. Structurile cu fundaţie nerezistentă pot fi aruncate la mare distanţă.
 
F5  - viteza vântului între 420-512 km/h. Este o tornadă incredibilă, tot ce întâlneşte în cale este cărat pe distanţe considerabile. Are o forţă asemănătoare cu cea a unei bombe atomice.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: