FOTO 12 ani de la urgia de la Făcăeni, singura tornadă din România

FOTO 12 ani de la urgia de la Făcăeni, singura tornadă din România

Tornada de la Făcăeni a distrus peste 400 de locuinţe FOTO: ialomita tv

În august 2002, satul ialomiţean Făcăeni, de pe malul stâng al braţului Borcea, era la un pas de a fi ras de faţa pământului de singura tornadă care a lovit România. La 12 ani de la nenororcire, în sat au rămas doar bătrânii, care încă mai trăiesc cu spaimă, şi casele reconstruite de Guvern.

Ştiri pe aceeaşi temă


Făcăeni, un sat din inima Bărăganului, aflat pe malul stâng al braţului Borcea al Dunării, a fost lovit în august 2002 de un vânt puternic. Sute de locuinţe şi o pădure întreagă au fost puse la pământ în doar câteva minute. Specia¬liştii care au studiat fenomenul de atunci au ajuns la concluzia că a fost vorba despre o tornadă. Unica înregistrată în România.

Au trecut 12 ani de la acel cataclism, însă oamenii care au ţinut piept naturii dezlănţuite descriu întâmplarea ca şi când totul
s-ar fi petrecut ieri.

Soarele blând de primăvară mângâie casele de la marginea localităţii ialomiţene. Pe uliţele desfundate, un vânt iute ridică în aer câteva rotocoale de praf. În dreapta unei străzi, un Iisus răstignit pe o cruce din metal zăngăne sub aceeaşi adiere destul de rece. Nu are puterea celui  de-acum 12 ani, care a măturat jumătate din locuinţele din localitate.

Năpasta de la miazănoapte

Dintre gospodăriile încărcate de acareturi, tipice pentru această parte a Bărăganului, se ridică semeţe acoperişurile unor locuinţe care nu se potrivesc deloc în peisaj.

Sunt construite din lemn spoit cu o mână de tencuială ca să pară mai rezistente, mansardate, cu geamuri mici şi uşi masive.

Sunt casele pe care Guvernul le-a ridicat pentru sinistraţii cărora tornada le-a distrus agoniseala de-o viaţă.

Într-o astfel de locuinţă îşi duce bătrâneţile Anica Popa, o femeie în vârstă de 86 de ani.  

De mai bine de cinci ani, stă singură pentru că fiicele şi nepoţii săi au plecat care încotro să-şi facă un rost. Prin Spania, Italia sau Anglia, nici bătrâna nu mai ştie.

Toţi sunt bine şi o mai vizitează când au timp. „Cam o dată, de două ori pe an. După timpul fiecăruia“, spune amăgită bătrâna.

Făcăeni este singura localitate din România unde s-a produs vreo tornadă FOTO: M.S.

Pe 12 august 2002, când tornada a lovit Făcăeniul, erau cu toţii acasă şi se pregăteau să-şi termine treburile prin curte.

„Să fi fost trecut de 6 seara când un nor negru s-a văzut venind dinspre miazănoapte. Norul se apropia puternic către sat şi a început să bată vântul puternic. Vijelia a început să se transforme într-o pâlnie neagră şi să vină spre noi“, îşi aminteşte tanti Anica.

Abia a apucat să intre în casă, când a auzit cum scârţâie uşile şi geamurile şi a văzut cum vântul îi smulge bucăţi din casă.

„Ne-am ascuns sub masă cu toţii de frică. Nu cred că a durat mai mult de cinci minute, dar ne-a distrus casa în totalitate“, rememorează Anica Popa momentul în care vijelia a spulberat zeci de case din Făcăeni.

Ca să scape de furia naturii dezlănţuite, femeia s-a adăpostit alături de copii şi de nepoţi sub masa din bucătărie. Au fost descoperiţi de soldaţi la o oră după ce urgia s-a potolit.
 

A izbucnit în lacrimi când a văzut că toată agoniseala ei a fost transformată într-un maldăr de moloz.

„Nu mai era nimic din casa mea. Munca mea de-o viaţă a fost distrusă de vântul acela nenorocit“, spune cu amărăciune bătrâna.

Vreme de câteva luni, până când noua casă a fost construită, a dormit într-un cort militar alături de ceilalţi vecini sinistraţi.

Apă era cu porţia, iar mâncarea, din conserve. A fost greu, dar când şi-a văzut casa ridicată din temelii a răsuflat uşurată.

La început, locuinţa a fost bună, însă, în timp, a început şi aceasta să se degradeze, se plânge femeia. „Uşile nu se mai închid bine, pereţii s-au crăpat. Casă de lemn, acoperită cu ciment... Pentru mine, acum, la anii mei, nu mai contează! E bine că măcar am unde să trag. Sunt mulţumită că am un acoperiş deasupra capului“, adaugă tanti Anica resemnată.

Pământul blestemat

Studiile ulterioare tragediei au arătat că tornada de la Făcăeni ar fi avut o traiectorie diagonală, cele mai afectate locuinţe fiind cele aflate în imediata apropiere a malului stâng al braţului Borcea.

Pe o uliţă din această zonă locuieşte tanti Ioana, în vârstă de 67 de ani.  Aici tornada a distrus din temelii 10 case. Deşi reconstruite de Guvern, o parte din respectivele imobile par acum nelocuite. În jurul lor nu mai creşte niciun fir de iarbă, iar peisajul este sumbru.

Efectele furiei naturii


Din loc în loc, respec¬tivele locuinţe sunt împrejmuite de cioturile pomilor pe care vântul puternic i-a retezat pe 12 august 2002. Bătrânii cred că pământul a fost blestemat în momentul în care urgia naturii s-a dezlănţuit asupra satului lor. O crede chiar şi tanti Ioana: „Oricât s-a lucrat pământul acesta, nimic nu a mai dat roade. Ne chinuim an de an să scoatem ceva din el, dar e tare greu“.
Curtea ei are vedere la pădurea pe care vântul a secerat-o în urmă cu 12 ani şi ai cărei arbori au fost, între timp, înlocuiţi. Îşi duce traiul singură în acelaşi tip de casă mansardată.

Un acoperiş deasupra capului

Tanti Ioana este binevoitoare şi deschide poarta tuturor celor care doresc să-i dea bineţe.

Din pământul sterp pe care îl are în curte, la mijlocul lunii martie, au răsărit primele flori. Smocuri de zambile şi ghiocei însoţesc aleea betonată care duce către intrarea în locuinţă. Femeia deschide uşa şi-şi prezintă casa care i-a fost construită în urma dezastrului.

În ciuda aspectului masiv, imobilul pare destul de înghesuit: un hol mic la intrare, cu o cameră imediat cum treci pragul şi o alta la stânga.
La dreapta este scara care duce la mansardă. Făcute din lemn, treptele scârţâie sub fiecare pas şi ajung într-o cameră la fel de înghesuită.

Pe plafon se văd urme de igrasie. „Casele acestea au fost prost construite de la început. Lemnul tot lemn rămâne şi nu e bine să ridici case din el. E bine, totuşi, că am un acoperiş deasupra capului“, spune tanti Ioana.

„Patul este incomod, dulapul – o cutie “

Intră într-un dormitor şi arată mobila pe care a primit-o de la autorităţi în momentul în care i-au fost înmânate cheile locuinţei.

Femeia n-a vrut să schimbe piesele de mobilier, aşa că patul, masa şi dulapul de la Guvern stau la loc de cinste în încăpere.

Nu-i place deloc mobila primită, dar a preferat să o păstreze. „Patul este incomod, dar m-am învăţat cu el de atâta amar de ani. Dulapul este ca o cutie. Chiar dacă pare mare, nu prea poţi să bagi multe haine în el“, explică tanti Ioana.

O parte din casele construite de Guvernul României FOTO: M.S.

Cât despre tornadă, panica pe care a trăit-o atunci n-o poate şterge din memorie. A trecut prin multe greutăţi în viaţă, dar aşa ceva n-a mai întâlnit niciodată.


„Eram acasă când ne-am trezit că bate vântul şi ne zboară acoperişul. Eram cu fiica mea şi cu nepoţica. Eu şi fata ne-am ascuns sub masă, iar copila, după sobă. Am stat acolo până când a trecut vântul. Ne-am ridicat şi am constatat că nu mai avem nici casă şi nici pereţi“, rememorează femeia clipele prin care a trecut.

Trei luni a locuit şi ea într-un cort militar ridicat chiar în curtea sa. A primit dreptul de a se instala în locuinţa nouă abia pe la începutul lunii noiembrie.

O vijelie cu bani aruncaţi în vânt

Dincolo de cataclismul natural, tornada a dat naştere unor legende locale care se mai povestesc şi astăzi pe uliţele satului.

Oamenii vorbesc despre faptul că în momentul în care Guvernul a decis să reconstruiască locuinţele distruse de urgie, mai mulţi localnici au început să-şi dărâme acareturile pentru a le fi reparate de autorităţi. S-au spart geamuri, s-au stricat acoperişuri şi s-au rupt garduri pentru cele câteva materiale de construcţii date de stat sinistraţilor care aveau nevoie de ele.

Şi-a reparat singură casa

„Pentru unii, tornada asta a fost ca o adevărată afacere. Câte prostii s-au făcut în lunile acelea, doar Dumnezeu din cer le ştie! Să ştiţi că mulţi au făcut averi din nenorocirea care s-a abătut asupra noastră! Unii şi-au dărâmat casele de chirpici intenţionat pentru a-şi ridica altele noi din materialele date sinistraţilor“, acuză Filofteia Rusu (53 de ani), o localnică din Făcăeni.

Stâlpii de naltîă tensiune au fist our şi simplu smulşi din pământ FOTO: Ialomita tv

Iar legendele despre îmbogăţirea de după tragedie nu se opresc aici. Filofteia Rusu susţine că o mare parte din alimentele donate sinistraţilor erau transportate noaptea în căruţe, iar dimineaţa erau vândute pe sub mână la magazinele săteşti.

„Nu vreau să vorbesc cu păcat, dar toată lumea ştie ceea ce s-a întâmplat. Oricum, acum nu mai contează deloc ce s-a petrecut atunci, însă nu a fost deloc frumos. Păcat că s-a profitat de pe urma unei nenorociri!“, adaugă localnica.

Tornada i-a distrus Filofteiei Rusu doar acoperişul casei şi i-a spart geamurile. Şi-a reparat singură casa, fără ajutorul de la stat.

Cu toate acestea, nici ea nu va uita niciodată spaima pe care a simţit-o atunci. Deşi a trecut mai bine de un deceniu de la tornadă, Filofteia Rusu încă trăieşte cu teama că vântul puternic s-ar putea întoarce să distrugă satul.

„De fiecare dată când bate vântul mai tare, îngheţ de frică. A fost mare nenorocire pe capul nostru! Oameni speriaţi, care plângeau că au rămas pe drumuri. Nu doresc nimănui să treacă prin ceea ce noi am trecut atunci!“, spune Filofteia Rusu.

Urmările urgiei

Pe 12 august 2002, la Făcăeni, a avut loc pentru prima dată în România o tornadă, potrivit specialiştilor. Dezastrul provocat de furia naturii a fost copleşitor. Vântul puternic a lăsat în urmă sute de locuinţe avariate şi a făcut chiar şi victime omeneşti.

Vântul puternic a transformat casele în moloz FOTO: ialomita tv

Un raport al Inspectoratului Protecţiei Civile Ialomiţa, acum Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, prezintă pe larg pagubele provocate. Potrivit documentului, 428 de locuinţe au fost avariate, 30 – complet distruse şi 120 de hectare de vegetaţie forestieră retezate. Totodată, întreaga reţea de energie electrică a localităţii a fost avariată. Au fost rănite 14 persoane, iar o femeie şi un copil şi-au pierdut viaţa. Valoarea pagubelor înregistrate a depăşit echivalentul sumei de 5,7 milioane de lei.

 

Citiţi şi:

FOTO Fundata, satul bănăţenilor deportaţi în Bărăgan

Câţiva bătrâni din localitatea Fundata, din judeţul Ialomiţa, mai păstrează şi acum vie amintirea anului 1951, când comuniştii au relocat aproape 40.000 de bănăţeni în Bărăgan, fiind consideraţi duşmani ai poporului. În vara anului 1951, 40.000 de oameni au fost dislocaţi din Banat în inima Bărăganului. Consideraţi duşmani ai poporului, comuniştii i-au condamnat la muncă silnică în „Mica Siberie“, cum aveau să denumească locul unde au fost aruncaţi. Siliţi să-şi lase toată agoniseala, oamenii au luat-o de la capat într-un alt loc. Aşa au reuşit să înfiinţeze în inima Bărăganului 18 localităţi. La aproape 10 kilometri de Slobozia, au întemeiat satul Fundata.

 


 

FOTO Se întâmplă doar în Ialomiţa: 200 de indicatoare rutiere într-un sat. Primarul: „Le-am pus ca să se sature poliţiştii!“

Patru Fraţi, un stat uitat de lume de la marginea judeţului Ialomiţa, are toate şansele să intre în Cartea Recordurilor, ca cea mai bine semnalizată localitate din lume: 200 de indicatoare rutiere, montate unele lângă altele pe nouă kilometri, îi bulversează pe şoferi.

Una din casele construite de Guvern după tornada FOTO: M.S. 

Imagini din aceeasi galerie
  • Una din casele construite de Guvern după tornada FOTO: M.S. 
  • Uliţa fin Făcăeni unde tornada de acu 12 ani a lovit prima data FOTO: M.S. 
  • Anica Popa s-a ascuns în casă când urgia a început FOTO M.S. 
  • Aşa arată casele construite la Făcăeni după dezastru FOTO: M.S. 
  • Făcăeni a fost prima localitate din România lovită vreodată de o tornadă FOTO: M.S. 
  • Efectele tornadei din anul 2002 FOTO: ialomita tv 
  • Efectele tornadei din anul 2002 FOTO: ialomita tv 
  • Efectele tornadei din anul 2002 FOTO: ialomita tv 
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: