Ce s-a ales de conacul din Bărăgan al celebrei familii Cantacuzino. Povestea prinţului aviator „Bâzu”

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Ce a mai rămas din moşia de la Jilavele FOTO monumenteuitate.org
Ce a mai rămas din moşia de la Jilavele FOTO monumenteuitate.org

Născut într-o familie din vechea aristocraţie românescă, prinţul aviator Bâzu Cantacuzino şi-a petrecut o parte din copilărie în Bărăgan. La Jilavele, familia sa deţinea un imens domeniu şi un conac superb. Astăzi, din toată moşia au mai rămas câteva clădiri. Într-una din acestea funcţionează grădiniţa din comună.

Conacul Bâzu Cantacuzino se află langă balta Jilavele şi datează de la mijlocul secolului al XIX-lea. Conform Direcţiei Judeţene de Cultură Ialomiţa, clădirea este monument istoric reprezentativ pentru patrimoniul cultural.

Conacul a fost construit de familia boierilor Cantacuzino ca reşedinţă de vară, fiind proprietatea lui Gheorghe Grigore Cantacuzino (1837-1913), fost prim-ministru al Regatului României (1899-1900), proprietar până la 1913 a moşiilor Jilava de Sus şi Jilava de Jos, zis Nababul-bunicul lui Bâzu Cantacuzino. 

Ecaterina Cantacuzino (soţia lui G. Grigore Cantacuzino) a refăcut biserica din Jilavele în 1915. A fost preşedintă de onoare a Societăţii Crucea Roşie a României între anii 1921-1923. Prinţul aviator Bâzu Cantacuzino, (Constantin) M. Cantacuzino (1907-1959   a fost ultimul proprietar al moşiei Jilavele.

În partea centrală a satului a existat curtea familiei Cantacuzino, care a aprţinut până în 1913 lui G. Gr. Cantacuzino, apoi fiului acestuia Mihail G.G. Cantacuzino, şi în final lui Constantin M. Cantacuzino (Bâzu).

În porţiunea de la sud de zidul bisericii, curtea Cantacuzino era alcătuită dintr-un conac, construit pe un singur nivel, două magazii paralele, lungi de 140 m fiecare, ambele construite în anul 1806.

Conacul, situat foarte aproape de biserică este o construcţie de plan dreptunghiular, din cărămidă, ce avea un pridvor neoclasic, pe 6 stâlpi ce se încheie în capiteluri ionice. Spaţiul interior a fost modificat pentru a se adapta funcţiunii actuale, aceea de grădiniţă.

slobozia fostul conac bazu cantacuzino foto facebook/djc ialomita

O parte din moşia care a aparţinut familiei cantacuzino FOTO monumenteuitate.org.

Mari proprietari de pământ

„Constantin M.Catacuzino ( Bâzu) avea titlul de Principe cu origini la vechea curte imperială bizantină. Pe lângă alte averi şi palate la Bucureşti şi Floreşti de Prahova , era unul dintre marii proprietari de pământ, conac şi un întreg arman boieresc în comuna Jilavele, jud.Ialomiţa, moştenite de la tatăl său Mihai Cantacuzino şi, respectiv, de la bunicul său Gheorghe Grigore Cantacuzino poreclit Nababul. Poate unii dintre cititori se întreabă de unde acestă extensie/pseudonim – Bâzu.

slobozia fostul conac bazu cantacuzino foto facebook/djc ialomita

Într-o anexă a conacului funcţionează grădiniţa din localitate FOTO monumenteuitate.org

Un profesor pensionar, născut în comuna Jilavele, pe care am avut marea onoare să-l întâlnesc, povestea că în copilărie se auzea deseori un bâzâit deasupra satului. Toţi copii ridicau instantaneu privirea spre cer în căutarea maşinăriei zburătoare care bâzâia şi efectua nişte acrobaţii fascinante pentru întreaga suflare a satului. 

Se pare că de la acel bâzâit de motor al avionului pilotat de Constantin M. Catacuzino s-a născut extensia/preudonimul de Bâzu. Copii satului urmăreau cu privirea maşinăria zburătoare şi alergau exaltaţi spre terenul de aterizare strigând unii la alţii „uite bâzu, a venit bâzu!”, se arată în volumul „Constantin Bâzu Cantacuzino, prinţul înălţimilor”, scrisă de Alexandru Aramă şi Dan Antoniu, apărută la editura vremea.

Bustul din faţa Primăriei

În anul 2005, după multe insistenţe şi demersuri, profesorul de fizică Ion Alexandrescu reuşeşte să convingă autorităţile locale din comuna Jilavele, să aloce banii necesari ridicării unui monument în semn de omagiu adus prinţului aviator. 

Spre onoarea primarului şi a Consiliului Local de atunci, în comuna Jilavele a fost dezvelit un bust al cpt.av. Constantin „Bâzu” Cantacuzino, la împlinirea a o sută de ani de la naşterea sa. Lucrarea artistică a fost realizată de sculptorul George Dumitru. Bustul este amplasat în faţa primăriei din localitate.

slobozia fostul conac bazu cantacuzino foto facebook/djc ialomita

Bustul prinţului aviator din faţa Primăriei Jilavele FOTO Primăria Jilavele

De asemenea, şcoala generală din comună poartă numele de Căpitan aviator Constantin M. Cantacuzino.  Comuna Jilavele este situată în mare parte pe fosta moşie a lui Gheorghe Grigore Catacuzino „Nababul”, bunicul lui Bâzu. 

Iată ce îi scria profesorului Alexandrescu, fiica prinţului aviator : „Domnule Profesor, Cuvântul cel mai potrivit ar fi surpriză,o mare surpriză care m-a cuprins în vederea bustului tatălui meu ridicat în faţa primăriei de la Jilavele. Aflu prin articolul care însoţeşte poza, că Dumneavoastră vi se datorează în mare parte această realizare pentru care vă adresez cele mai calde mulţumiri. Cu gânduri prieteneşti, Maria Ioana Cantacuzino”. 

slobozia fostul conac bazu cantacuzino foto primaria jilavele

Biserica din Jilavele FOTO Primăria Jilavele

Pedala cu bicicleta pe câmpurile din Bărăgan

Constantin "Bâzu" Cantacuzino s-a născut la Bucureşti, însă primele veri ale copilăriei şi le-a petrecut la conacul familiei aflat în comuna Jilavele din judeţul Ialomiţa, unde tatăl său avea o moşie de circa 1.100 hectare. Deseori micul Cantacuzino era văzut de sătenii din vechea aşezare din mijlocul Bărăganului pedalând nebuneşte pe bicicleta sa prin câmpurile galbene de rapiţă, îndreptându-se către moară sau spre bălţile din jurul comunei.

La vârsta de 12 ani a condus pentru prima dată un automobil şi tot atunci a fost iniţiat în vânătoare de către unchiul său, care i-a dăruit o puşcă. Pe măsură ce a crescut, Constantin Cantacuzino a fost atras tot mai des de locurile de la Tescani-Bacău, unde se afla conacul mamei sale. Acolo, alături de sora lui, Alice, şi de alţi tineri apropiaţi familiei, şi-a petrecut vacanţele, conacul familiei Rosetti fiind adesea vizitat de multe celebrităţi din protipendada vremii.

Nababul, bunicul lui Bâzu, unul dintre cei mai bogaţi români

Constantin M. Cantacuzino, cunoscut sub numele de Bâzu Cantacuzino, s-a născut la 11 noiembrie 1905, într-o familie din vechea aristocraţie românească. Era descendent al Cantacuzinilor, boieri cu origini bizantine, care au dat ţărilor române pe domnitorii Şerban şi Ştefan Cantacuzino, pe stolnicul Constantin Cantacuzino dar şi pe marele spătar Mihai Cantacuzino. 

Tatăl lui Bâzu era Mihail G. Cantacuzino, fiul cel mare a lui Gheorghe Grigore Cantacuzino - "Nababul", unul dintre cei mai bogaţi oameni din ţară, fost ministru şi prim-ministru în guvernele din perioada domniei regelui Carol I. Educat la Paris, unde a obţinut un doctorat în Drept şi Litere, Mihail G.

slobozia fostul conac bazu cantacuzino foto facebook/djc ialomita

Prinţul aviator FOTO cieldegloire.com

Cantacuzino s-a întors în ţară unde, la fel ca şi tatăl său, şi-a construit o carieră publică şi politică de succes, ajungând membru de marcă al Partidului Conservator. 

A fost deputat, primar al Capitalei, ministru de Justiţie şi membru al Guvernului de Uniune Naţională condus de Ion I.C. Brătianu între 1910-1913 şi între decembrie 1916 - ianuarie 1918. A murit în august 1958. Mama lui Constantin M. Cantacuzino era Maria Rosetti-Tescani, născută la 1878, fiica boierului Dimitrie Rosetti şi a lui Alice Jora, nepoata lui Costache Negri. 

Inteligentă, cultă, cu o frumuseţe şi un farmec personal care-i confereau o distincţie şi o eleganţă aparte, Maria - cunoscută îndeosebi sub faimosul diminutiv Maruca - a fost unul dintre personajele "en vogue" ale vremii, devenind o apropiată a Reginei Maria. 

Căsătoria cu Mihail G. Cantacuzino a fost una nereuşită, dar i-a oferit Marucăi şansa de a purta numele Cantacuzino, la care nu a mai renunţat până la moartea sa, în 1969. Mama lui Bâzu, personalitate a societăţii bucureştene, s-a recăsătorit în 1936 cu compozitorul George Enescu. 

Vă mai recomandăm şi:

Surse: Ce s-a găsit în buzunarele criminalului din Oneşti. Ar putea explica cum a reuşit să-şi imobilizeze victimele

 

Tocătorul de bani: staţii de epurare în localităţi fără apă. „Ca şi cum m-aş duce la moară fără grăunţe” 

Slobozia



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite