Mărturia dureroasă a unei femei care s-a luptat din răsputeri să îi salveze viaţa soţului răpus de COVID. Goana după medicamente şi plasmă - VIDEO

Mărturia dureroasă a unei femei care s-a luptat din răsputeri să îi salveze viaţa soţului răpus de COVID. Goana după medicamente şi plasmă - VIDEO

Femeia a fost chemată să ridice lucrurile soţului său decedat FOTO: Alina Mitran

O femeie diagnosticată cu COVID-19 care între timp s-a vindecat a fost anunţată că soţul său a decedat, joi-dimineaţă, 12 noiembrie 2020, la spitalul din Slatina, din cauza aceleiaşi boli. Femeia povesteşte prin ce a fost nevoită să treacă, cum i-a cumpărat tratamentul şi a căutat cu disperare donatori de plasmă.

Ştiri pe aceeaşi temă

Mărturia unei femei care joi-dimineaţă, 12 noiembrie 2020, a fost anunţată că soţul său a decedat la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Slatina vorbeşte despre faţa hidoasă a pandemiei de SARS-CoV-2. Femeia a mers în această dimineaţă să ridice lucrurile soţului său, momentul punând capac unei lupte de două săptămâni pentru salvarea vieţii bărbatului, săptămâni în care a făcut eforturi ce păreau iniţial imposibile pentru a-i procura medicamentul Tocilizumab (care lipseşte din spitale), apoi plasmă convalescentă etc.

Tudor Andrei (59 ani) şi soţia sa, Ioana, lucrau împreună ca şoferi de camion. La mijlocul lunii octombrie au venit, pentru două săptămâni - îşi făcuseră soţii planul - în România. Pe drum, în microbuzul de serviciu, s-a întâmplat să se infecteze. 

„Suntem şoferi de camion, am venit în ţară şi am fost în momentul nepotrivit la locul nepotrivit. Am venit de la firmă, din Belgia, cu un microbuz, noi venim cu maşina de serviciu, ne asigură transportul. Şi am venit cinci şoferi: eu, soţul, un băiat - un şofer care a renunţat la serviciu - şi încă doi colegi. 

În acel microbuz a fost un băiat care, ulterior, după două săptămâni, când a fost testat, pentru că trebuia să se întoarcă la serviciu, a fost depistat pozitiv. Firma la care lucrăm ne-a pus să ne testăm, pentru că venim din România, mergem în Belgia. Şi noi trebuia să plecăm după două săptămâni, dar ne-au sunat şi ne-au întrebat dacă vrem să mai stăm două săptămâni acasă“, a povestit Ioana Andrei cum au decurs lucrurile.

Prima care a dezvoltat simptome a fost femeia. Ulterior a început să prezinte semne de boală şi mama sa, în vârstă de 81 ani, care a trecut deja prin boală, iar lucrurile s-au lămurit când cei doi soţi s-au testat la un laborator privat din Slatina.

Ioana Andrei a explicat care a fost traseul soţului său de la depistarea infectării până la deces Foto A.M.

„I-am spus soţului – suntem virusaţi. Mama mea are 81 ani. Mamei i-am dat, deşi am purtat mască, am... A început şi mama să se simtă rău şi, bineînţeles, i-am aplicat tratament. Doamna doctor Veria, un medic extraordinar, poate datorită dumneaei am salvat viaţa mamei mele, ne-a ţinut în priză cu tot ce trebuie, cu tratament, şi am fost în luptă contra morţii.

La două săptămâni, când trebuia să plecăm, a avut şi soţul meu simptome, după ce a fost mama. (...)
Ne-am testat acolo la SAMA, înainte să plecăm. Soţul meu a dus pe picioare situaţia, făcându-i injecţii eu, Dexametazonă, tot pachetul, dar seara făcea febră foarte mare, a fost şi un tip solid. L-am adus aici la spital, cu salvarea, bineînţeles, am chemat salvarea“, a continuat femeia să depene filmul de groază al morţii bărbatului.

„Şi la puşcărie te duci la poartă şi te interesezi de el – băi, trăieşte, e viu? -  Nu, aici, nu“

În primele zile a putut să ţină legătura cu soţul său, însă la un moment dat, fiind transferat în Terapie Intensivă, nu a mai răspuns la telefon. Atunci a început o luptă oarbă pentru a  obţine informaţii despre starea sa. „Ne-au dat un număr de telefon, la care să ne interesăm. Nu mai răspundea nimeni, nici bunul simţ să... Şi la puşcărie te duci la poartă şi te interesezi de el – băi, trăieşte, e viu? - Nu, aici, nu. A stat pe mască de oxigen de vineri până joi, şi după, s-a desaturat. L-am adus vineri şi eu de duminică n-am mai vorbit cu el la telefon, i-au închis telefonul. Avea un telefon de serviciu aici“, a continuat femeia, moment în care, în timpul discuţiei, a realizat că dintre lucrurile soţului său, în posesia cărora tocmai intrase, lipseşte telefonul, femeia menţionând de asemenea că din portmoneu ar lipsi şi suma de 100 lei.

 

 

Tot încercând să obţină informaţii, femeia  a reuşit să vorbească la un moment dat cu un medic, acesta transmiţându-i că bărbatul are o afectare pulmonară de 50%, iar la o nouă evaluare, de 80%. A fost momentul în care a început goana după medicamentul-minune, Tocilizumab.

„Păstrează medicamentele pentru cine vor, ei decid viaţa semenilor“

„Între timp m-am mai interesat de starea lui de sănătate, am reuşit să vorbesc cu un medic, e constantă starea, mi-a spus, dar e afectat pulmonar 50%, iar după, 80%. Dar n-au putut să spună că le lipseşte un tratament din spital. Nu, prin alte intervenţii, bineînţeles, alte persoane, mi s-a spus că ei nu au acel Tocilizumab, acel tratament care are rată de vindecare în Franţa de 95%. 

Bineînţeles că am spus că eu mă fac luntre şi punte şi mi-am făcut rost de acel medicament, cu fata de aici şi cu băiatul din Bucureşti. A fost o luptă contra morţii, i-am cumpărat de aici trei fiole, au spus că trebuie 12, şi după aceea încă şapte. 

Până să-i ducă acele trei fiole ginerele nostru, i-a băgat o fiolă de aici de la ei, au zis că nu au, dar după au avut. 

Păstrează medicamentele pentru cine vor, doamnă, ei decid viaţa semenilor, vieţile noastre! 

Avem de dat socoteală în faţa lui Dumnezeu şi ar trebui să se gândească că dacă din familia lor ar fi cineva aici - mamă, tată, soţ, copil - ar mai decide între cine aleg? Asta ar trebui să se gândească. Îmi vine să urlu, îmi vine să dărâm clădirea asta din temelii, dar nu va rămâne aşa situaţia“, a continuat femeia.

După Tocilizumab (care, spune femeia, costă 1.100 lei/fiola), i s-a spus că i se va administra şi Remdesivir. Femeia a obţinut, în tot acest timp, informaţii pe căi neoficiale despre schema de tratament care i-a fost aplicată. 

„Dumnezeu ştie dacă i l-a băgat (n. red. – Remdesivir-ul), pentru că în mesajul respectiv scrie că nu era acel Remdesivir în schema lui. După, au spus că i-au luat probe pentru compatibilitate de sânge, ca să-i facă plasmă. Că îi face, că nu-i face..., asta săptămâna trecută. După, că nu au plasmă în spital. După, că să găsesc donator de plasmă. Domnule, dar îi fac rost eu! Eu ieri am fost la Centrul de transfuzii, am găsit o fată din Ursoaia, căreia îi mulţumesc, să-i dea Dumnezeu sănătate, şi s-au mobilizat. Am dat pe Facebook şi s-a mobilizat. Doamna doctor  Lesnic (n. red. – directorul Centrului Judeţean de Transfuzii Sanguine) de la centru a spus – doamnă, mie nu mi-a solicitat nimeni plasmă pentru cineva care are nevoie. - Şi atunci, care e dreptatea?“, a mai dezvăluit femeia.

Tudor Andrei avea 59 ani FOTO: Facebook/Ioana Badiu

Concluzia amară a Ioanei Andrei este că soţul său nu a beneficiat de cea mai bună îngrijire, iar regretul imens este că nu a insistat să fie transferat la un spital din Bucureşti.

„Aşa se merge – care trăieşte, trăieşte, care nu, moare!  (...) Este o culpă medicală şi nu şi-au dat interesul pentru el. Eu, ieri, am făcut scandal când am venit cu plasma, m-am întâlnit întâmplător cu domnul manager economic şi mi-a spus că s-au făcut toate eforturile şi că i s-a băgat acea plasmă. (...) De unde am eu garanţia că acele medicamente pe care le-am cumpărat eu i le-au aplicat lui? De unde? (...) Să mă liniştesc, să îl duc la locul lui, şi lucrurile nu vor rămâne aşa Toţi suntem datori cu o moarte, dar nu aşa!“, a mai spus femeia, şocată de faptul că mama sa, pentru care a cerut externarea înainte de testul negativ, îngrijind-o în continuare acasă, a rezistat virusului, deşi are 81 ani, însă bărbatul a pierdut lupta. „Mor oamenii cu zile aici. A rezistat mama de 81 ani şi pe soţ îl iau în coşciug“, a conchis femeia.

Reprezentanţii Spitalului Judeţean de Urgenţă Slatina au refuzat să comenteze pe baza acestui caz. Directorul medical, dr. Radu Ene, a declarat că nu se poate pronunţa până când nu vede întregul dosar medical al pacientului. „Am chemat-o aici, mi-a spus, are dreptul să se îndrepte către comisia de malpraxis din cadrul Colegiului Mediclor, să facă o hârtie scrisă şi o să analizăm situaţia. Nu pot să fac niciun comentariu. Nu fac nicio afirmaţie până când eu nu citesc foaia şi până nu mă documentez, nu-mi permit“, a spus dr. Ene.

Vă recomandăm şi: 

A murit în condiţii suspecte, în spital, dar vindecat de COVID-19. Cazul cutremurător al unui român de 51 de ani

Relatarea unei morţi de groază. Fratele unei asistente decedate din cauza COVID-19: Era sănătoasă tun. Îmi spunea că a intrat în Puşcăria Iadului

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările