Societatea Română de Geografie, reacţie dură pe tema eliminării materiei de la Bac: „Pentru ce să mai deschidem ochii spre lume copiilor pe care îi educăm?“

Societatea Română de Geografie, reacţie dură pe tema eliminării materiei de la Bac: „Pentru ce să mai deschidem ochii spre lume copiilor pe care îi educăm?“

Geografia nu se mai regăseşte în lista disciplinelor la alegere pentru Bacalaureat, în urma noilor propuneri, au atras atenţia profesorii FOTO: 123 RF

Preşedintele Societăţii Române de Geografie, „în numele şi cu asentimentul tuturor membrilor şi simpatizanţilor“, a semnat un „Manifest pentru Geografie“, vorbind despre importanţa disciplinei şi exprimându-şi regretul faţă de „experimentul“ pe care îl face Ministerul Educaţiei.

Ştiri pe aceeaşi temă

După ce profesorii de Geografie din toată ţara s-au alertat, în week-end, în urma apariţiei draft-ului proiectului de modificare a Legii Educaţiei, constatând că Geografia nu se mai regăseşte pe lista disciplinelor la alegere pentru niciunul din cele patru tipuri de BAC propuse, şi s-au mobilizat pentru susţinerea reparării acestei erori printr-o petiţie on-line, şi Societatea Română de Geografie a emis un „Manifest pentru Geografie“, semnat de preşedintele societăţii, prof.univ.dr. Corneliu IAŢU.

În cuprinsul documentului se vorbeşte despre „iniţiativele de aşa-zisă reformă (…) fără efecte benefice de fond şi fără a primi, măcar într-un singur an, bugetul alocat prin lege“ ale Ministerului Învăţămâtului. Acestor iniţiative i-a căzut pradă şi Geografia, o materie „fondatoare pentru personalitatea umană, care este parte formativă a conştiinţei oricărui popor, o materie care fundamentează gândirea raţională, care motivează respectul şi toleranţa faţă de ceilalţi oameni, faţă de propriul mediu de viaţă, care oferă răspunsuri multiplelor întrebări puse de viaţa de fiecare zi, care informează temeinic despre oameni în general şi despre raporturile lor cu natura, cu resursele ei“.

„Nici  măcar comunismul nu a îndrăznit să distrugă Geografia“

„Nici  măcar comunismul nu a îndrăznit să distrugă Geografia“, atrage atenţia preşedintele SRG, care vorbeşte în continuare despre rezultatele remarcabile, în competiţiile internaţionale, ale elevilor români la această disciplină. Pentru toate acestea, copiii sunt răsplătiţi, în schimb, cu măsuri menite să le afecteze pentru totdeauna percepţia despre tot ce îi înconjoară. „Iată cum sunt onorate la noi elitele, iată în ce constă recunoştinţa faţă de această muncă a elevilor şi profesorilor de geografie, faţă de ceea ce ei fac pentru România. Probabil că aceia care decid nu au nevoie nici de elite şi nici de Geografie. Pentru ce să mai deschidem ochii spre lume copiilor pe care îi educăm, pentru ce să-i mai facem să o înţeleagă cu inteligenţă, cu toleranţă şi solidaritate şi să viseze frumos la temeinicia neamului lor şi a Pământului? Mai bine să nu viseze, mai bine să fie ignoranţi, apatici şi să nu se mai gândească la viitor, pentru că un ministru sau un consilier nu doreşte ca Geografia să formeze conştiinţe, nu doreşte ca ea să contribuie la formarea de oameni capabili să ridice România la nivelul celorlalte state din concertul naţiunilor europene“, se mai precizează în manifest. Redăm în cele ce urmează textul integral al „Manifestului pentru Geografie“:

Manifest pentru Geografie,

La o sută de ani de la crearea României întregite, Ministerul Învăţământului ne-a făcut o surpriză enormă prin câteva iniţiative de aşa-zisă reformă, deşi în ultimii 30 de ani, învăţământul a mai fost supus la tot felul de reforme, fără efecte benefice de fond şi fără a primi, măcar într-un singur an, bugetul alocat prin lege.
Una din măsurile acestei recente reforme este şi aceea ca Geografia să nu mai fie o disciplină de examen la bacalaureat. La 100 de ani ai României moderne iată cum un membru al echipei guvernamentale, nici nu mai are importanţă numele lui, încearcă să anuleze, la finalizarea şcolii, fără nici un fel de răspundere, o materie care a fost şi va rămâne fondatoare pentru personalitatea umană, care este parte formativă a conştiinţei oricărui popor, o materie care fundamentează gândirea raţională, care motivează respectul şi toleranţa faţă de ceilalţi oameni, faţă de propriul mediu de viaţă, care oferă răspunsuri multiplelor întrebări puse de viaţa de fiecare zi, care informează temeinic despre oameni în general şi despre raporturile lor cu natura, cu resursele ei, ca şi despre modificările permanente care au loc în economia mondială, cu perspectivele ei vital importante, de la nivelul strict local, la cel regional şi al Pământului întreg.


Acum 100 de ani, eminentul geograf francez Emmanuel de Martonne, cunoscător profund al spaţiului geografic românesc şi al românilor, aducea o contribuţie capitală la întregirea României iar azi, după 100 de ani, România, fie şi prin persoana unui ministru sau a unui consilier, încearcă să şteargă un tom din învăţământul românesc, o pagină din existenţa noastră ca naţiune, prin propunerea de a elimina geografia de la bacalaureat, după ce într-un mandat precedent se luase decizia de a elimina geografia de la examenul de capacitate. Să deducem că aceasta este o atitudine programatic ostilă geografiei?

Nu înţelegem, în calitatea pe care o avem, de unde rezultă atâta ură împotriva unei discipline care, prin lucrările teoretice şi de mare aplicabilitate practică ale savantului Simion Mehedinţi şi ale străluciţilor săi discipoli, a demonstrat că are contribuţii remarcabile la dezvoltarea României. Nu înţelegem de ce o disciplină ca Geografia este marginalizată când rolul ei în formarea intelectuală a unui elev, viitor absolvent, este capital. Să înţelegi lumea, să-i pătrunzi toate sensurile, să formezi conştiinţa apartenenţei la o naţiune, să promovezi valorile europene prin includerea acestora ca obiect de studiu sunt nişte deziderate universal umane care, la noi, nu contează în faţa unor interese mărunte.

Nici măcar regimul comunist nu şi-a permis să distrugă geografia. La 30 de ani de la profundele schimbări de regim politic şi social avem surpriza să observăm că se lucrează temeinic la această distrugere. Probabil că nici o altă disciplină nu a fost atât de lovită în timp. Numărul de ore de Geografie s-a redus, constant şi drastic, ajungând la un nivel minimal, de avarie, iar acum se doreşte excluderea ei de la examenul de bacalaureat, urmând ca, probabil în scurt timp, să fie eliminate din şcoli şi orele puţine care au mai rămas pentru această disciplină.

În schimb, ce realizează Geografia şcolară românească ? Pe plan internaţional, la olimpiadele de profil ea obţine cu perseverenţă medalii de aur şi se clasează sistematic pe locul 1 în lume. Care este recompensa pentru această glorie adusă învăţământului românesc? Dispariţia geografiei.
O disciplină care aduce faimă României, nişte oameni care ridică în mod repetat steagul României, aducând onoare ţării pe care o reprezintă şi probând astfel un patriotism real, sunt trataţi la rubrica diverse a unor rapoarte. Iată cum sunt onorate la noi elitele, iată în ce constă recunoştinţa faţă de această muncă a elevilor şi profesorilor de geografie, faţă de ceea ce ei fac pentru România.
Probabil că aceia care decid nu au nevoie nici de elite şi nici de Geografie. Pentru ce să mai deschidem ochii spre lume copiilor pe care îi educăm, pentru ce să-i mai facem să o înţeleagă cu inteligenţă, cu toleranţă şi solidaritate şi să viseze frumos la temeinicia neamului lor şi a Pământului? Mai bine să nu viseze, mai bine să fie ignoranţi, apatici şi să nu se mai gândească la viitor, pentru că un ministru sau un consilier nu doreşte ca Geografia să formeze conştiinţe, nu doreşte ca ea să contribuie la formarea de oameni capabili să ridice România la nivelul celorlalte state din concertul naţiunilor europene.

În numele şi cu asentimentul tuturor membrilor şi simpatizanţilor Societăţii de Geografie din România,
Preşedinte SGR, Prof.univ.dr. Corneliu IAŢU“

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: