Profesoarele pe care elevii le aşteaptă cu nerăbdare la ore. Care sunt argumentele Creatorilor de Educaţie-Generaţia 2021

Profesoarele pe care elevii le aşteaptă cu nerăbdare la ore. Care sunt argumentele Creatorilor de Educaţie-Generaţia 2021

Prof. Mihaela Mincă (stânga) şi prof. Mihaela Pirnă sunt câştigătoarele selecţiei de bune practici „Creatori de Educaţie - Generaţia 2021“ FOTO: Alina Mitran

Fac parte din generaţia de profesori pe care elevii îi aşteaptă cu nerăbdare la ore, pentru că au înţeles rostul Informaticii şi al Fizicii. Mihaela Pirnă şi Mihaela Mincă sunt cele două profesoare din Olt câştigătoare ale selecţiei naţionale de bune practici „Creatori de Educaţie – Generaţia 2021”.

Ştiri pe aceeaşi temă

Alături de noua generaţie de profesori „Creatori de Educaţie“ elevii nu petrec niciodată ora de 50 minute cu ochii pe ceas. Din contră, ar vrea mai mult, ar mai avea un noian de întrebări. 

Mihaela Pirnă şi Mihaela Mincă sunt profesorii de la Şcoala Gimnazială „Ştefan Protopopescu“ Slatina pe care poţi să-i „ataci“ cu tiruri de întrebări. Se bucură de fiecare dată, pentru că asta înseamnă că le-au trezit elevilor lor interesul. 

Metodele folosite de cele două profesoare la clasă au fost evaluate în cadrul proiectului CRED de un juriu naţional care a decis că merită să se numere printre modelele de bune practici. Concursul naţional se află la a treia ediţie, iar Mihaela Pirnă şi Mihaela Mincă sunt printre cei 50 profesori desemnaţi „Creatori de Educaţie – Generaţia 2021“. „Bătaia“ finală s-a dat între peste 170 finalişti, lista celor 50 de „Creatori de Educaţie“ din toată ţara, anunţaţi de curând, fiind disponibilă AICI.

„Când avem un kit nou, spun clar: n-am lucrat, nu ştiu cum merge, hai să vedem!“

Prof. Mihaela Pirnă, care este şi directorul Şcolii Gimnaziale „Ştefan Protopopescu“ din Slatina, a început să-i înveţe pe copii să construiască roboţi cu doar trei ani în urmă. Informatica este a doua specializare, însă a ajuns să integreze această disciplină, şi să-i antreneze şi pe colegii din cancelarie, în aproape tot ce se întâmplă în şcoală. A început prin a-i atrage mai întâi pe pasionaţi, a înfiinţat un club de Informatică în cadrul şcolii, s-a înscris cu copiii la un prim concurs, unde au luat şi premii deşi aveau doar câteva luni de experienţă, acolo a cunoscut profesori care făceau cu elevii roboţi lego, iar de aici lucrurile s-au derulat pe repede-înainte. În doar trei ani au chiar un concurs internaţional câştigat, la Dublin, iar robotica este de anul acesta disciplină opţională în şcoală. Activitatea va continua însă şi la cercul de robotică din şcoală, unde elevii vor construi roboţi din ce în ce mai performanţi, în timp ce în cadrul opţionalului se va lucra mult pe o platformă.

Prof. Mihaela Pirnă a înfiinţat clubul de robotică în urmă cu trei ani FOTO: Alina Mitran

„Vor face nu chiar ceea ce au făcut la club. La clasă nu au posibilitatea de a lucra cu roboţi fizici, însă am descoperit, în cadrul programului NextLab.Tech, platforma Roberta Lab în care copiii învaţă să construiască virtual roboţii şi îi programează. Iar la cerc, pentru că vom relua activitatea începând cu luna octombrie, îi vor asambla şi fizic“, a explicat Mihaela Pirnă.

Elevii sunt încântaţi de noul opţional şi la fel se întâmplă şi la orele de Informatică, pentru că totul la ora prof. Pirnă are o finalitate. Caietele elevilor sunt aproape goale la final de an şcolar, însă în laborator îşi dau seama că a trecut timpul doar pentru că vine clasa următoare.

Pledoarie pentru robotică

Prof. Pirnă explică de ce au îndrăgit robotica şi elevii care nu sunt neapărat pasionaţi sau care, la prima vedere, nu au aptitudini. Este disciplina care formează în primul rând echipe, care îi pune pe copii împreună şi care scoate la iveală talentele ascunse ale fiecăruia.

„Robotica nu presupune doar construirea unor roboţei. Robotica presupune să cauţi o idee. «De ce construieşti robotul? Ce face robotul tău? Ce problemă rezolvă?». După care urmează partea tehnică, în care ei îşi dezvoltă foarte mult răbdarea, pentru că îţi trebuie răbdare, piesele alea sunt minuscule. Sunt roboţi care au peste 800 de piese, sunt roboţi la care noi am lucrat o lună de zile. În primul rând, ca să construieşti din acele piese micuţe robotul îţi trebuie îndemânare, îţi trebuie răbdare. După aceea, odată construit, el trebuie programat. Şi atunci, pe partea asta îţi dezvolţi abilităţile de programare. După ce l-ai şi programat, trebuie să prezinţi ce face robotul şi trebuie să-l faci interesant, să le arăţi oamenilor de ce este interesant robotul pe care l-ai construit. Şi astfel le dezvoltă copiilor abilităţi şi de antreprenoriat, şi de discurs, până la urmă competenţe care sunt necesare pe piaţa muncii. În echipa asta noi avem nevoie şi de copii talentaţi la desen, pentru că trebuie să arate cumva robotul ăla. Apoi îţi trebuie şi copii care să ştie să identifice probleme, îţi trebuie copii care vorbesc frumos, copii care vorbesc limba engleză, pentru că de regulă la concursuri prezentările le facem  în limba engleză“, a explicat profesoara.

Copiii nu intră niciodată cu teamă în laboratorul de informatică, ci cu foarte multe întrebări de pus profesorului FOTO: Alina Mitran

Pandemia a crescut şi mai mult miza şi copiii au învăţat să facă şi filmuleţe de prezentare şi să descurce să-şi prezinte produsul online. „Acum, perioada asta online ne-a învăţat un alt lucru, anume că trebuie să-i prezentăm online şi atunci trebuie să facem un film de prezentare. Şi trebuie să înveţi să creezi efecte în aşa fel încât filmul să aibă impact asupra celui care îţi vizualizeală proiectul. Şi atunci robotica asta nu înseamnă doar informatică, înseamnă echipă, formată din mai  mulţi copii, unii nu sunt pasionaţi de robotică neapărat, însă sunt buni la engleză, sunt buni la desen“, continuă Mihaela Pirnă să ofere argumente.

Ceea ce ar putea fi ingredientul secret îl reprezintă însă faptul că la robotică există „produsul final“. „Copiii ştiu ce fac, pentru ce muncesc. Una este să predai ceva la tablă şi copilul aşteaptă să sune, şi alta este când trebuie să termini robotul ăla, trebuie să-l vezi. Nu-l mai interesează cât e ora, poate stă trei ore acolo. Pentru că el este canalizat pe ce face“, crede profesoara. 

Peste toate, profesoara îi face să simtă că este un membru al echipei, nu şeful, şi că nu le ştie nici un profesor pe toate, ci învaţă tot timpul. „Când avem un kit nou, spun clar: n-am lucrat, nu ştiu cum merge, hai să vedem!“, explică Pirnă.

„Îi transpun cu imaginaţia în ceea ce se întâmplă în jurul lor“

Profesoara de Fizică Mihaela Mincă a cucerit elevii mai întâi, iar acum şi juriul proiectului CRED, tot cu faptul că scoate în faţă partea aplicată a Fizicii. Elevii nu învaţă noţiuni abstracte, ci înţeleg fenomene, rezolvă probleme practice din lumea din jurul lor. Astfel s-au îndrăgostit foarte mulţi de Fizică şi au ajuns să facă performanţă la concursurile judeţene, naţionale şi internaţionale.

„Trebuie cumva să te pliezi pe copii, să încerci să-i înţelegi, să te cobori la nivelul lor şi să predai astfel încât să nu perceapă totul drept noţiuni foarte-foarte complicate“, crede prof. Mihaela Mincă. Este de 22 ani la catedră, şi-a început cariera de profesor în mediul rural şi spune că pasiunea cu care predă o face să-şi apropie copiii. „Ora întotdeauna e interactivă. Dacă nu e interactivă, i-ai pierdut. Îi transpun cu imaginaţia în ceea ce se întâmplă în jurul lor, caut de fiecare dată explicaţii uşor de înţeles. Acum câteva zile, călătorind cu trenul după mult timp, mi-a venit ideea cum să le predau la clasa a VI-a să înţeleagă această viteză relativă. Trebuie să-i duci acolo, în concret, ca să înţeleagă“, întăreşte prof. Mincă.

Prof. Mihaela Mincă are 22 ani de experienţă la catedră FOTO: Alina Mitran

Metodele prof. Mincă îi ajută să facă performanţă şi pe elevii altor şcoli care trec de selecţia organizată la Centrul Judeţean de Excelenţă. Nici în pandemie nu i-a fost foarte greu, şi-a adaptat metodele şi a continuat să predea interactiv, astfel că nu şi-a „pierdut“ elevii.

„Nu sunt un profesor scorţos“, spune prof. Mincă. Are însă câteva reguli. Una dintre acestea le cam dă bătăi de cap elevilor care află încă din prima oră că îi paşte testarea dacă s-a sunat de intrare şi nu-i găseşte în cbănci. Nu le dă, în schimb, niciodată teme, însă nici nu lasă lucruri nelămurite. „Când predau, nu-i las să scrie odată cu mine. Predau, clarificăm şi apoi ei scriu pe caiet“, completează prof. Mincă.

Am vrut să ştim cum de atât de mulţi copii îşi descoperă pasiunea pentru Fizică, o disciplină care nu este probă de examen. „Dacă le arăţi copiilor de ce trebuie să înveţe, ei vor învăţa. Eu îi întreb pe copii: măi, de ce învăţaţi voi Fizică? Doar aşa, că ne-au mai băgat ăştia o materie, hai să umplem noi o gaură în program? Gândeşte-te că te faci inginer, zidar, sau pur şi simplu trebuie să ştii să-ţi explici nişte lucruri din natură, să nu te sperii de tunet, să spunem, să ştii că e un fenomen acolo“, a explicat prof. Mihaela Mincă. Deşi principalul premiu este interesul copiilor pentru disciplina pe care o predă, titlul de „Creator de Educaţie“ are o importanţă mare, spune prof. Mincă. 

Este răspunsul, aşteptat de oricare profesor, că ceea ce face face bine.

Vă recomandăm şi:

Profesoara de franceză care a învăţat programare la 42 de ani, iar acum antrenează viitori informaticieni

Învăţătoarea cu har care susţine predarea online: „Dau teme pentru copii, nu pentru părinţi, bunici şi alte rude“

Profa model care a câştigat în şapte ani experienţă cât alţi dascăli într-o viaţă. Face voluntariat, ore suplimentare şi predă Româna prin metode atipice

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările