Pe urmele sucilor, în cetatea cu apă vie

Pe urmele sucilor, în cetatea cu apă vie

Sucidava- Poarta de Vest

Complexul arheologic de la Corabia dezvăluie peste cinci milenii de istorie. În loc să fie obiectiv turistic internaţional, vechea capitală a sucilor este ţinta hoţilor, ghidul cetăţii fiind paznic şi pentru muzeu.

Ştiri pe aceeaşi temă

Reabilitarea cetăţii romano-bizantine Sucidava, proiect doar pe hârtie

La circa 300 de metri la sudul oraşului Corabia, se întinde cetatea Sucidava, unul dintre cele mai importante obiective istorice ale Oltului. O reîntoarcere în istorie, un spaţiu unde se contopesc peste cinci milenii de locuire, de la satul neolitic aparţinând culturii Vădastra şi până în prezent. Cetatea sucilor a devenit cetate militară romană în vremea împăratului Aurelian şi a fost rezidită în vremea lui Constantin cel Mare. Contactul cu istoria începe chiar de la primul pas făcut pe aleile pavate în urmă cu două milenii. Cale de circa două hectare, vizitatorul este îndemnat să descopere urme ale înaintaşilor: zidurile şi cele opt turnuri de la intrarea în cetatea romano- bizantină, basilica, clădirea hypocaust- cu ingeniosul sistem de încălzire roman prin pardoseală, piciorul podului lui Constantin cel Mare construit peste Dunăre în vremea sa, poarta constantiniană care face legătura între port şi cetate, băile romane, fântâna romană din secolul al II-lea.

VEZI GALERIE FOTO SUCIDAVA AICI!

Păzit de ghid
Deşi Sucidava prezintă un mare potenţial turistic, lipsa unei promovări adecvate şi a fondurilor pentru reabilitare fac să rămână necunoscută publicului larg. Doar circa 500 de turişti vin anual aici, intrarea fiind 1 leu pentru elevi şi 2 lei pentru adulţi. La ora actuală, paznicul de zi este şi ghid, iar noaptea complexul este păzit doar de un lacăt. Obiectele cu valoare istorică au făcut mai tot timpul cu ochiul hoţilor. Cărămizile de la zidul de sud al castrului au ajuns în zidurile caselor din apropiere, iar hoţiile continuă. „În urmă cu trei ani au fost două spargeri. Au dispărut obiecte din metal, catarame din bronz, fibule, cu o mare valoare istorică şi documentară. Nu s-a recuperat nimic. Acum se mai fură un fier, o tablă de pe un acoperiş”, recunoaşte Mirela Cojoc, directorul Muzeului de Arheologie şi Etnografie Corabia.

Fântâna secretă ascunde un izvor al iubirii
Una dintre cele mai mari descoperiri arheologice din cetate o reprezintă Fântâna secretă. Accesul la puţul aflat la o adâncime de 18 metri sub forma unui turn înalt se face printr-un coridor de 26 de metri, care coboară din incinta fortăreţei până la izvor. Legenda spune ca apa din izvorul nesecat are puterea de a vindeca sufletul şi de a înteţi iubirea cuplurilor şi de a-i uni pe cei despărţiţi.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările