Micii fermieri acuză că Ministerul Agriculturii decide cu „boierii secolului XX“ cum alocă sumele din PNS: Pe noi nu ne reprezintă

Publicat: 08.11.2021 16:29

Ultima actualizare: 02.08.2022 10:03

Ion Păunel (foto centru), liderul Sindicatului Producătorilor Olt, spune că şi în exerciţiul financiar următor marii fermieri vor avea de câştigat FOTO: Alian Mitran

Împărţirea banilor europeni din noul exerciţiu financiar 2023-2027 îi va favoriza tot pe marii latifundiari, acuză micii producători agricoli, plângându-se că niciodată nu sunt invitaţi când se creionează bugetul. Ei întrevăd un viitor sumbru pentru fermele de familie.

Noul Plan Naţional Strategic (PNS) se „urzeşte“ în această perioadă la Ministerul Agriculturii, micii producători plângându-se că vor fi din nou puşi în faţa faptului împlinit şi că ei doar se vor plia pe condiţiile gândite de autorităţi în colaborare cu „boierii secolului XX“. În joc sunt 15,9 miliarde euro care trebuie investiţi în agricultură în perioada 2023-2027, spune liderul Sindicatului Producătorilor Agricoli Olt afiliat CSDR, Ion Păunel.

Planul Naţional Strategic avea termen iniţial de finaizare 31 decembrie 2021, însă autorităţile au solicitat răgaz până în martie anul viitor. Între timp a apărut şi o primă variantă a împărţirii banilor, realizată în urma consultării cu marile federaţii din agricultură, micii producători fiind excluşi de la discuţii, mai spune Păunel.

„Acest buget a fost stabilit doar cu marile confederaţii ale fermierilor mari şi foarte mari din România, latifundiarii României, boierii secolului XX. Ferma mică, ferma de familie, nu a fost reprezentatată, cu toate că aceste federaţii – Pro Agro, LAPAR, AGROSTAR şi aşa mai departe – de fiecare dată spun că au în componenţă şi fermieri mici şi asociaţii ale acestora. Nu, dânşii au în componenţă pământurile pe care le-au luat de la noi. Cu acte, le-au cumpărat, sau în arendă şi aşa mai departe. Nu reprezintă ferma mică, ferma de familie“, a declarat liderul Sindicatului Producătorilor Olt, într-o conferinţă de presă susţinută luni, 8 noiembrie 2021, la Slatina.

Reprezentanţii micilor producători sunt prezenţi în grupurile de lucru, a admis Păunel, însă în aceste structuri se discută strict aspecte tehnice. „Îmi reproşa un ministru secretar de stat că dezinformez, pentru că fac parte din grupurile de lucru. Da. La grupurile de lucru se stabilesc anumite criterii de eligibilitate şi ce putem face pe mai departe, nu şi bugetele. Bugetele s-au împărţit, momentan aşa pare, sperăm ca noua conducere a ministerului să reanalizeze acest aspect şi să vină cu alte alocări şi realocări pentru sectorul ferme mici şi ferme de familie“, a întărit Păunel.

„Francezii, germanii, ungurii au cooperative cu 2.000 membri şi 10.000 hectare“

Axele de finanţare care permit investiţiile în dezvoltarea exploataţiilor sunt croite să-i avantajeze tot pe cei puternici, deşi aceştia au avut de câştigat încă din perioada alocării fondurilor de pre-aderare prin programe Phare, susţine liderul Sindicatului Producătorilor Agricoli Olt.

„Avem 760 milioane euro în 2021-2022 şi 840 milioane euro în 2014 – 2020, din aceşti 840 milioane euro doar un procent de 3% s-a dus către tinerii fermieri şi ferma mică – ferma de familie. Vedem la această dată în România parcuri auto de tractoare şi utilaje pe care nu le au nici ţări mai dezvoltate decât noi. Vorbim de marii fermieri, vorbim de fermierii care au 1.000 hectare, 5.000 hectare, 10.000 de hectare luate în arendă sau cumpărate, şi care au reuşit să beneficieze şi să se doteze cu toţi banii pe care i-a primit România pe dezvoltare“, a explicat Păunel.

Citește și: „De la fermă la furculiţă”: Fermierii din Transilvania, finanţaţi cu 65 de milioane de euro pentru a aproviziona hotelurile şi pensiunile din zonă

Marii jucători din sectorul agricol au avut acces la aceste finanţări şi pentru că aceste scheme presupun o co-finanţare pe care cei mici nu şi-o permit. Mai mult, pentru a-şi crea un şi mai mare avantaj au format cooperative, beneficiind de fonduri care presupun o co-finanţare mai mică.

„Finanţarea din partea UE pleacă de la 50% - 50% şi poate ajunge chiar la 90% cu 10%. În exerciţiul financiar 2014-2020, numai în judeţul Olt avem „N“ firme care au beneficiat de această finanţare de 90 procente şi 10% partea de contribuţie. Vedem că au reuşit să-şi formeze şi cooperative pentru a beneficia de această finanţare de 90% cu 10%. Diferenţa între fermierii mari din România şi fermierii mari din Europa este că noi avem cooperative cu cinci membri care exploatează 5.000 – 10.000 hectare, iar francezii, germanii, ungurii de lângă noi au cooperative cu 2.000 membri care au 10.000 hectare. Înţelegeţi care este diferenţa între ferma mastodont şi ferma mică, ţăranul din România“, a insistat Păunel.

„Au apelat la credite“

Micii fermieri traversează cel mai slab an din ultimii 30, se plâng aceştia, în ciuda producţiei bune. Au vândut însă în 2021 la preţuri extrem de mici, cei care au putut să o facă, iar toamna a venit cu scumpiri la input-uri chiar şi de 300-400%.

„Vorbim aici de preţuri foarte mici la produsele noastre, vorbim de o creştere de la 30% până la chiar 300-400% a unor input-uri. Numai îngrăşămintele chimice s-au scumpit cu procente între 200 şi 400% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Banala uree: anul trecut un sac era undeva 80-85 lei, acum este 240 lei. Nu mai vorbim de azotat şi celelalte îngrăşăminte pe care le folosim, care au ajuns la 260-270 lei. (...) Sunt oameni care la această dată deja au apelat la instituţiile financiare de credit, ceea ce nu s-a mai întâmplat de 3-4 ani în satul românesc“, a mai spus Păunel.