Ia fără cusur realizată de un meşter popular Tezaur Uman Viu pentru Ileana Ciuculete. „N-am mai putut să i-o dau“
0
O ie realizată pentru regretata interpretă de muzică populară Ileana Ciuculete reprezintă piesa de care meşterul popular Olga Filip, Tezaur Uman Viu, nu s-a mai putut despărţi. A primit pentru ea oferte şi din străinătate, însă a hotărât că va reprezenta „semnătura“ sa în viitorul Muzeu al Iei din Cezieni.
O ie romanaţeană cusută cu un punct de cusătură foarte vechi, aproape nefolosit astăzi, va reprezenta punctul de atracţie în viitorul muzeu al iei care va fi realizat la Cezieni, în judeţul Olt.
Autoare este Olga Filip, meşterul popular desemnat Tezaur Uman Viu, iar cămaşa -operă de artă a fost realizată, iniţial, pentru regretata interpretă de muzică popular Ileana Ciuculete. Artista a venit, a văzut ce iese din mâinile meşterului Olga Filip şi a ales modelul.
Doar că, la final, tranzacţia a fost de atâtea ori amânată încât nu s-a mai realizat. Ia i-a devenit atât de dragă, spune Olga Filip, încât nu a mai putut renunţa la ea şi nu o va face niciodată, indiferent de preţ.
„Am lucrat-o în doi ani“
Iile cusute de tanti Olga sunt, fiecare în parte, piese deosebite. Un cunoscător va putea spune, însă, ce valoare „de piaţă“ are fiecare, în funcţie de punctele de cusătură folosite, de complexitatea modelului şi, bineînţeles, de măiestria cu care au fost lucrate. Particularitatea celor cusute de tanti Olga este că, întoarse pe dos, cu greu îţi dai seama cum ar fi mai potrivit să fie purtată cămaşa. Sunt, practic, fără cusur, iar acesta şi este testul la care tanti Olga supune iile pe care le găseşte prin târgurile de profil. „ÎI spun: întoarce-o pe dos şi fă-mi poză unde spun eu, arată-mi acel detaliu“, ne lămureşte Olga Filip cum recunoaşte iile cusute cu adevărat 100% manual.
Ne întoarcem la povestea iei cusute pentru Ileana Ciuculete. Meşterul o atinge ca şi cum şi-ar mângâia copilul drag în timp ce poveşte cum a cusut-o.
„Este cu un punct de cusătură care nu se mai execută. Punct de cusătură numit pe dos. Numai în zona Romanaţiului s-a lucrat. Asta este faţa, aici avem pe dos, aici avem la fir. Este cusută pe dos, că lumea spune că nu ştie care e dosul şi care e faţa. E cusută pe dos ca să iasă modelul pe faţă. Dacă eu greşesc şi o iau aşa, se observă care e faţa? Dar punctul de cusătură se vede într-un fel pe faţă, iar altfel pe dos. Aici se fac trecerile de la încreţ la punctuleţul celălalt. Dacă nu ştii să faci trecerea, nu-ţi iasă pe faţă ce trebuie“, explică meşterul.
Ia este lucrată folosindu-se un punct de cusătură specific zonei Romanaţi, numit „pe dos“ FOTO: Alina Mitran
A lucrat doi ani să o finalizeze. „Nu poţi să lucrezi non-stop, mai mult de 5-6 ore pe zi nu se poate. Mai sunt şi altele de făcut acasă. Şi o mai laşi, iar o mai iei, iar… Dar dacă aş sta să pun oră lângă oră, opt ore pe zi, cam şapte-opt luni de zile se lucrează fără pauză“, a dezvăluit tanti Olga.
„Vă dau 5.000, dar numai daţi-mi-o“
Deşi n-a avut puterea să o mai vândă conform înţelegerii, în ultimii ani a „scos-o în lume“, iar specialiştii au admirat-o îndelung. Cine şi-a dorit o ie autentică şi, la Sărbătoarea Iilor, evenimentul unic în ţară care însufleţeşte, de Sînziene, localitatea Cezieni, a avut ocazia să vadă ia cusută de tanti Olga şi-a şi încercat norocul.
„A venit la mine cineva din California, că are o rădăcină la noi în sat, că… A vrut o ie: «Cât ar costa ia asta?»; «Dacă aş vrea să vând ia asta, fără cinci mii de euro nu v-aş da-o. Dar ştiţi cât am lucrat eu la ea? Aşa, punct lângă punct, oră lângă oră, minut lângă minut? “. Şi zice: «Vă dau 5.000, dar numai daţi-mi-o!». Şi i-am spus: «Nu v-o dau, că asta este piesa mea de muzeu. Asta peste ani va reprezenta ce scrie acolo“, şi i-am arătat diploma (n. red. – cu titlul de Tezaur Uman Viu). Va rămâne-n urma mea ceva“, a povestit meşterul cât de dragă i-a devenit ia realizată cu atâta sudoare.
„În mai puţin de patru-cinci luni de zile nu faci o ie“
În localitatea din care provine tanti Olga, Cezieni, judeţul Olt (fostul Romanaţi), zeci de femei, cele mai multe cu nepoţi în bătătură, lucrează pentru comenzi ferme. Iile cusute de ele ajung peste tot în ţară. Tanti Olga se supără când le surprinde că mai sar peste canoane, pentru că aproape toate iile îi trec prin faţă atunci când vin la jurizat, la Sărbătoarea Iilor (cele mai frumoase ii cusute peste an sunt evaluate şi premiate cu ocazia acestei sărbători).
Modelul de mai sus s-a obţinut realizând cusătura pe dosul cămăşii FOTO: Alina Mitran
„La muscă o faci în trei patru luni de zile. Se fac şi în două săptămâni, că spre exemplu aici, două musculiţe, una lângă alta, s-o completez să termin mai repede… Însă o ie autentică, cu punct de cusătură, în mai puţin de patru-cinci luni de zile, poţi să fii tu cel mai meseriaş om posibil, dacă o lucrezi perfect, nu faci“, a explicat meşterul. În timp ce vorbim lucrează la o ie pe care vrea să o termine până în iunie pentru o persoană pe care o apreciază mult. A ajuns acum la detaliile pe care le coase cu fir de mătase.
„Mătasea se lucrează foarte greu. Eu sunt ţărancă şi am mâinile astea aspre, se agaţă şi mă supăr atât de rău… Dar am zis că dacă nici anul ăsta nu o termin, înseamnă că sunt neserioasă“, spune tanti Olga.
„Nu am două la fel, am vrut să rămână de la mine unicat“
Olga Filip mărturiseşte că nu poate realiza două ii la fel, chiar dacă I se cere. Este imposibil, spune, ca la un moment dat să nu se răzgândască şi fie să schimbe punctul de cusătură, fie modelul, fie…
Meşterul popular Olga Filip a primit titlul de Tezaur Uman Viu FOTO: Alina Mitran
„Nu am două la fel, am vrut să rămână la mine unicat. Îmi cere cineva: vreau două la fel. Păi, mă, omule, nu pot! Îmi schimb mâna de lucru, o duc dintr-o parte în alta, nu pot să fie la fel“, mai spune meşterul, explicând, cu iile în faţă, care punct de cusătură este mai dificil de realizat şi cum poate fi scurtat timpul de lucru în funcţie de model.
Pe oricare cămaşă cusută cu trudă de meşterul popular Olga Filip ai pune mâna, nu ştii la ce detaliu să te opreşti, admirându-l. În curând, la Cezieni, le va etala pe toate în propriul muzeu, un muzeu al iei în care vizitatorii să afle cum se fac, de la pânza ţesută în casă şi până la cămaşa vrednică să fie expusă în cele mai pretenţioase spaţii expoziţionale.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Artizana din Cezieni declarată Tezaur Uman Viu: „Picur din sufletul meu în fiecare ie cusută“
Se încarcă comentariile...
