Comoara de la Radomireşti-Olt şi fenomenul „detectoriştilor” pasionaţi VIDEO
0
Povestea descoperirii, din urmă cu două zile, a 70 de tetradrahme emise de provincia Macedonia Prima, datând din secolul II înainte de Christos, aflate în stare excelentă, reaprinde controversele dintre specialişti şi pasionaţii de detectare de metale, provocate de vidul legislativ din domeniu
Un fost poliţist pasionat de descoperirea comorilor ascunse în pământ a scos la lumină, sâmbătă, 13 martie 2021, în afara localităţii Radomireşti, din judeţul Olt, un adevărat tezaur: 70 monede datate sec. II a. HR, în stare excelentă. Descoperirea reaprinde însă discuţiile privind vidul legislativ de care arheologii se plâng. Concret, căutătorii de comori au doar obligaţia de a se autoriza pentru deţinerea detectoarelor, însă nimic nu-i obligă să anunţe unde execută căutări, aşa cum şi-ar dori arheologii, cei care se confruntă cu un adevărat fenomen al detectărilor pe scară largă. Dacă, pe de o parte, e bine că sunt scoase la iveală obiecte la care, altfel, specialiştii poate nu ar ajunge niciodată, pe de altă parte, intervine problema „detectoriştilor“ fără morală, care declară autorităţilor fix ce vor din tot ce descoperă, nemaipunând la socoteală faptul că de puţine ori mai poate fi expertizat cu succes locul descoperirii.
„Sunt 70 de monede de culoare argintie“
Tezaurul descoperit în Olt, care urmează să fie expertizat, a ajuns luni, 15 martie 2021, în custodia Muzeului Judeţean. Conform legii, cel care l-a găsit, Paul Durcă, l-a predat Primăriei Radomireşti, iar de aici a ajuns la Direcţia pentru Cultură. Directorul instituţiei, Cătălin Andronăchescu, a mers duminică la Radomireşti, iar luni, din nou, pentru a prelua monedele şi a le preda mai departe la muzeu. La expertizare urmează să se stabilească şi valoarea, găsitorului revenindu-i o recompensă, respectiv 30% din valoarea totală a descoperirii, în funcţie de importanţa tezaurului putându-se adăuga încă 15%. La un calcul pe care deja l-au făcut „detectoriştii“ pe un site dedicat recompensa ar trece de 20.000 euro.
„Sunt 70 de monede de culoare argintie, pare a fi argint, sunt monede cu flan mare, adică cu pastilă foarte mare, care pe avers şi pe revers dau nişte indicaţii cum că ar fi nişte tetradrahme emise de provincia romană Macedonia Prima. Data de emitere ar fi, la prima vedere, secolul al II-lea înainte de Hristos“, a declarat muzeograful Denisa Guţică-Florescu.
Fotografii cu monedele găsite au fost postate pe un grup al detectoriştilor FOTO: Facebook/Detectări metale
Directorul Muzeului Judeţean Olt, George Smarandache, a spus că monedele vor fi depozitate şi expertizate fiecare în parte, după care vor fi declarate tezaur şi puse în circuitul istoric muzeal al judeţului
„Este foarte important contextul arheologic“
Deşi bărbatul care a găsit comoara a anunţat autorităţile în aceeaşi zi, după ce a scos din pământ primele 20 de monede, chiar dacă avea la dispoziţie până la 72 ore, specialiştii spun că în astfel de situaţii este foarte important să ajungă acolo un arheolog. Au răspuns apelului, prezentându-se de îndată, doar poliţiştii secţiei Dăneasa, mai departe descoperitorul fiind îndrumat de către un reprezentant al Direcţiei pentru Cultură Olt, telefonic, ce să facă.
„Este foarte important contextul arheologic: cum erau aşezate, cum erau fragmentele ceramice dispuse, pentru că înţeleg că vasul a fost spart, zona, stratigrafia locului. Sunt informaţii vitale care se pierd. Şi de obicei cam în cinci ore de la descoperire mai poţi să «citeşti» exact ce a fost acolo“, este de părere istoricul Laurenţiu Guţică.
Toate acestea nu doar că nu s-au întâmplat în orele care au urmat descoperirii, dar nici perimetrul de protecţie, de 50 metri în jurul locului descoperirii, nu s-a instituit imediat. Curios, Paul Durcă a revenit duminică dimineaţă şi a mai găsit alte două monede acolo unde cu o zi înainte căutase cu poliţiştii. Şi pe acestea le-a predat.
„Erau lipite şi câte două-trei, trebuia să bag unghia să le desprind“
Paul Durcă a reuşit să facă invidioşi mulţi membri ai comunităţii căutătorilor pasionaţi. S-a autorizat pentru deţinerea aparatului de-abia în ianuarie anul acesta, când a şi început căutările, iar şansa i-a surâs extrem de repede. „Pasiunea am avut-o mai demult, că mai citeam, mai… Dar era în stare latentă. Probabil că asta ar fi fost ideal să fac în viaţă, dar, ştiţi, viaţa ne duce nu întotdeauna unde ne-am fi dorit. (…)”, a povestit căutătorul de comori.
Descoperirea a fost o surpriză enormă, în condiţiile în care a crezut iniţial că a dat peste doze de bere, însă totuşi s-a apucat să sape. „La prima groapă pe care am făcut-o a ieşit asta. Mi-am dat seama de la prima monedă, când am luat-o şi am văzut imaginea zeiţei Artemis, dar, bineînţeles, am crezut că e vorba de o monedă singulară. După, au început să apară una după alta. Erau lipite şi erau lipite şi câte două-trei, trebuia să bag unghia să le desprind“, a declarat Paul Durcă. după ce a anunţat autorităţile, la operaţiunea de scoatere la lumină a monedelor au luat parte opt persoane, cinci poliţişti şi trei civili. „Am sunat şi la Primărie, şi la Direcţia de Cultură, domnul Comănescu (n. red. - reprezentant al Direcţiei pentru Cultură Olt) mi-a dat indicaţiile, ce trebuie să fac, mi-a zis să sun la Primărie, am sunat şi la Primărie. Primăria mi-a zis să sun la Poliţie, cunoşteam şeful de post din activitatea anterioară, pentru că am fost poliţist. Ei şi-au organizat treaba şi au venit cinci băieţi, în frunte cu şeful de secţie de la Dăneasa şi şeful de post de la Radomireşti. Am continuat să săpăm. Număram, era o domnişoară acolo care ţinea punga… Găseam câte una, număram şi adunam, până la 68. Au făcut proces-verbal, domnii de la poliţie, de constatare a evenimentului, nu altceva, şi asta a fost“, a povestit Durcă.
Istoricul Laurenţiu Guţică spune că specialiştii au făcut de ani de zile propunerea clarificării legislaţiei privind patrimoniul, în sensul unei proceduri clare în privinţa acestor descoperiri „întâmplătoare“ şi instituirea unui regim asemănător celui privind organizarea partidelor de vânătoare.
„Dacă s-ar merge în direcţia restricţionării bineînţeles că m-ar deranja. (…). Eu aş zice că la noi în ţară detecţia de metale nu este restricţionată, dar nici liberă, ca-n Anglia, de exemplu, unde orice găseşti eşti proprietar“, consideră în schimb căutătorul de comori. „Mi se pare prea mult şi pe mine m-ar deranja, adică să merg unde merg unii sau alţii… Vedeţi şi dumneavoastră că detecţia nu se face ca la vânătoare, iei câmpul la pas. Trebuie să te duci în locuri mici, în locuri înguste, ici-colo… Aş fi de accord cu înăsprirea pedepselor pentru cei care încalcă legea“, a conchis Paul Durcă.
Se încarcă comentariile...
