Cancerul care omoară cele mai multe femei. Cum a determinat stilul de viaţă occidental creşterea incidenţei maladiei

Cancerul care omoară cele mai multe femei. Cum a determinat stilul de viaţă occidental creşterea incidenţei maladiei

Programele de screening s-au dovedit o măsură eficientă pentru creşterea speranţei de viaţă a femeilor afectate de cancer FOTO: Shutterstock

Este cel mai frecvent dintre cancere, poate migra şi la alte organe şi înregistrează cel mai mare procent de mortalitate. Care sunt cifrele înfiorătoare despre cancerul de sân şi de ce trebuie să ne ferim.

Ştiri pe aceeaşi temă

Datele statistice disponibile la nivel european i-au determinat pe specialişti să menţioneze cancerul de sân drept cel mai frecvent tip de cancer înregistrat în rândul femeilor, cu peste 400.000 cazuri noi înregistrate anual.

Cu cazia Lunii Internaţionale de Conştientizare a Cancerului de Sân, specialiştii Direcţiei ed sănătate Publică Olt au dat publicităţii, pe site-ul instituţiei, mai multe analize şi rapoarte despre cancerul de sân. Conform acestora, în Europa, cancerul de sân înregistra cea mai ridicată proporţie (26,4 %) dintre toate tipurile de cancer la femei, cu un număr de 522.513 cazuri noi, mult peste cancerul de colon (11,5%; 228.067 cazuri noi) şi cancerul de plămân (8%; 158.196 cazuri noi).

Cancerul de sân ocupă primul loc în Europa, între cancere, în ceea ce le priveşte pe femeile de toate vârstele, şi în privinţa mortalităţii, cu 16,1%, ceea ce înseamnă  137.707 decese, comparativ cu cancerul de plămân  14,1% - 120.597 decese şi cancerul de colon - 8,9% -  76.049 decese.

„Cancerul de sân se poate extinde uşor către organe“

„Un studiu publicat în 2017, referitor la Factorii de risc în prevenirea cancerului mamar, a arătat că în
lume, 1 din 8 femei prezintă riscuri de a dezvolta cancer mamar. Cancerul de sân se dezvoltă printr-un process multistep, iar patogeneza acestei boli nu a fost încă elucidată“, spun specialiştii, în analiza menţionată anterior. Diagnosticarea precoce este cea care le dă femeilor cele mai multe şanse de a-şi prelungi viaţa, în unele ţări dezvoltate rata supravieţuirii de 5 ani a pacientelor cu cancer mamar depăşind 80% tocmai datorită depistării timpurii.

„Patogeneza şi mecanismele de rezistenţă la medicamentele antitumorale au condus la descoperirea în celulele stem a unor gene în legătură cu cancerul de sân. În prezent există medicamente ca alternativă a chimioterapiei în cancerul mamar iar în acelaşi timp prevenţia biologică a fost recent dezvoltată pentru a îmbunătăţi calitatea vieţii pacientelor“, mai spun specialiştii, menţionând faptul că, aşa cum arată respectivul studio, în lume peste 1,5 milioane de femei (25% din toate femeile cu cancer) sunt diagnosticate anual cu cancer de sân. În 2015, erau înregistrate aproximativ 570.000 decese cauzate de cancerul mamar, iar în America se estimează că 30% (252.710) din toate cazurile noi de cancer la femei au fost în 2017 cancer de sân.

„Cancerul de sân se poate extinde uşor către organe, precum sistemul osos, ficat, plămân şi creier, ceea ce în principal explică evoluţia incurabilă a acestuia. Diagnosticul precoce al bolii poate duce la un prognostic bun şi la o rată de supravieţuire ridicată. În America de Nord, durata relativă de supravieţuire de 5 ani a pacienţilor cu cancer de sân este de peste 80% datorită detectării precoce a acestei boli. Mamografia este o metodă de screening utilizată pe scară largă în detectarea cancerului mamar şi s-a dovedit că poate contribui la reducerea eficientă a mortalităţii acestuia. Alte metode de screening, mai sensibile decât mamografia, precum imagistica prin rezonanţă magnetică (RMN), au fost, de asemenea, implementate şi studiate în ultimul deceniu“, mai spun specialiştii.

De ce să ne ferim

Principalii factori de risc în cazul cancerului de sân sunt: sexul, îmbătrânirea, estrogenul, istoricul familial, mutaţiile genetice şi stilul de viaţă nesănătos.

Cancerele mamare sunt de 100 de ori mai frecvente la femei, deşi bărbaţii pot fi afectaţi de această maladie.  În America spre exemplu, deşi creşte annual rata de incidenţă a cancerului de sân, rata mortalităţii scade datorită screeningului pe scară largă şi a terapiilor medicale avansate. Terapiile biologice dezvoltate în ultimii ani s-au dovedit a fi benefice pentru cancerul de sân.

Pentru a ne feri de acest tip de cancer, ne sfătuiesc specialiştii din sănătate publică, va trebui să reducem factorii de risc şi să acceptăm chimioterapie drept metodă de prevenţie.

„Doar 4,1% dintre femeile cu risc ridicat sunt dispuse să ia medicamente pentru chimioprevenţie. Teama efectelor adverse şi lipsa cunoştinţelor în privinţa gravităţii cancerului de sân ar putea fi atribuite acestei respingeri“, spun medicii.

Deşi câţiva factori de risc pentru cancerul de sân au fost bine documentaţi, pentru majoritatea femeilor care prezintă acest cancer nu este posibil să se identifice factori de risc specifici, mai spun specialiştii.
Iată care sunt factorii de risc despre care în prezent se cunosc multiple aspect:e

Istoricul familial

„Un istoric familial de cancer de sân creşte riscul de cancer mamar. Unele mutaţii, în special în gena cancerului de sân (BReast CAncer gene) BRCA1, BRCA2 şi proteina tumorală p53 prezintă un risc foarte mare pentru cancerul de sân, dar acestea sunt rare şi reprezintă un procent mic din totalul bolnavelor diagnosticate. Femeile purtătoare ale unei mutaţii pentru una din genele BRCA au un risc de apariţie a cancerului de sân de-a lungul vieţii care variază între 45 şi 90%, în jumătate din cazuri apărând înainte de vârsta de 50 de ani. Indiciile de istoric familial şi personal care sugerează un risc posibil de sindrom neoplazic mamar şi ovarian ereditar sunt:
• cancer mamar diagnosticat înainte de 50 de ani sau cancer ovarian diagnosticat la orice vârstă;
• cazuri de cancer mamar şi ovarian sau cancer mamar bilateral sau multiplu apărute la aceeaşi
persoană din familie indiferent de gradul de rudenie;
• origini din grupul etnic al evreilor Ashkenazi;
• prezenţa unui caz de cancer mamar la bărbat în istoricul familiei;
• existenţa unei mutaţii BRCA1 sau BRCA2 cunoscută în familie.

Terapia hormonală de substituţie

„Unul dintre cei mai semnificativi factori pentru creşterea riscului relativ este terapia hormonală de substituţie (THS), asociere confirmată atât de studiile observaţionale cât şi de scăderea importantă de incidenţă observată cu începere din perioada 2002-2003 atât în SUA cât şi în celelalte ţări care au redus masiv prescrierea acestei terapii în menopauză“, spun specialiştii.

Radiaţiile

Expunerea la radiaţii ionizante atât în scop terapeutic – radioterapie sau examene radiologice frecvente în scop diagnostic de exemplu fluoroscopia frecventă a trenului superior pentru tuberculoză, cât şi profesională sau accidentală, se asociază de asemenea în mod semnificativ cu un risc sporit de cancer mamar.

Obezitatea

Obezitatea se asociază cu risc crescut de cancer mamar în special după menopauză.„ Studiul Women Health Initiative a urmărit 85.917 de femei şi a înregistrat informaţii despre istoricul greutăţii, alţi factori de risc cunoscuţi şi măsurători de talie, greutate, circumferinţa adominală şi a şoldurilor la vârsta de 50 de ani. Cel mai puternic predictor s-a dovedit a fi greutatea cu un RR de 2,85 (95% CI, 1,81-4,49) pentru femeile cu greutate mai mare de 82,2 kg, comparativ cu cele cu greutate mai mică de 58,7 kg“, se maimenţionează în analiza de situaţie privind cancerul de sân făcută publică pe site-ul DSP Olt.

Alcoolul

Alcoolul creşte riscul de cancer mamar: RR creşte cu aproximativ 7% (95% CI, 5,5%–8,7%; P <0,001)
pentru fiecare 10 g de alcool (o băutură standard) consumate pe zi, independent de prezenţa sau absenţa altor factori, spun specialiştii.

Ce ne protejează

Numărul total de sarcini pare să conteze atunci când vorbim de incidenţa acestui tip de cancer. „Paritatea se asociază cu o uşoară creştere a riscului pe termen scurt (1-3 ani), urmată de o scădere semnificativă pe termen lung, scădere mai evidentă pentru naşterile la vârste tinere. O serie de studii au arătat că femeile care nasc înainte de 20 de ani au un risc de cancer mamar înjumătăţit faţă de nulipare sau de femeile care au avut prima naştere după vârsta de 35 de ani“, spun specialiştii. Şi alăptarea pruncilor influenţează aceste statistici, datele arătând că pentru fiecare 12 luni de alăptare se înregistrează o reducere suplimentară faţă de scăderea de 7% a riscului pentru fiecare naştere.

Mişcarea este un factor de asemenea important, activitatea fizică putând reduce riscul de cancer mamar în special la femeile tinere care au născut. „Reducerea riscului relativ este mai semnificativă la persoanele cu greutate normală sau mai mică decât normală. În urma studiilor s-a ajuns la concluzia că 21% din totalul deceselor de cancer de sân din întreaga lume au fost influenţate de consumul de alcool, excesul de greutate şi obezitate, precum şi de inactivitatea fizică. Această proporţie a fost mai mare în ţările cu venituri mari (27%), iar cel mai important factor a fost excesul de greutate şi obezitatea.

În ţările cu venituri mici şi medii, proporţia cancerului de sân atribuită acestor factori de risc a fost de 18%, iar inactivitatea fizică a fost cel mai important determinant (10%). Diferenţele în incidenţa cancerului de sân între ţările dezvoltate şi cele în curs de dezvoltare pot fi parţial explicate prin efectele alimentaţiei nesănătoase asociate cu prima naştere târzie, paritate mai mică şi alăptare mai scurtă. Adoptarea tot mai largă a stilului de viaţă occidental în ţările cu venituri mici şi medii este un important factor determinant în creşterea incidenţei cancerului de sân în aceste ţări“, mai spun specialiştii.


 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: