Ilie Carabulea, înapoi după gratii. Povestea primei condamnări o omului de afaceri şi cum a fost eliberat după doar câteva luni

Ilie Carabulea, înapoi după gratii. Povestea primei condamnări o omului de afaceri şi cum a fost eliberat după doar câteva luni

Ilie Carabulea

Ilie Carabulea a fost arestat preventiv pentru 29 de zile, în dosarul Carpatica.Omul de afaceri ajunge din nou în spatele gratiilor, de unde a ieşit pe 1 octombrie 2012.

Ştiri pe aceeaşi temă

 
În octombrie 2010, DNA-ul descindea la Sibiu, în cel mai răsunător dosar instrumentat în ultimii ani în fosta capitală culturală europeană. Vizaţi de anchetă erau magnatul Ilie Carabulea, fostul prim-procuror al Judecătoriei Sibiu, Florin Apostu, dar şi un ofiţer SRI. 
 
DNA îl acuza atunci de Carabulea de dare de mită şi de cumpărare de influenţă. ”În cursul lunii septembrie 2010, inculpatul Apostu Florin Nicuşor a primit de la inculpatul Carabulea Ilie contravaloarea unei revizii auto în sumă de 4000 lei pentru a-l sprijini în promovarea unui recurs în interesul legii, lăsându-l să creadă că are influenţă asupra Procurorului General al României. Revizia a fost facturată între SC Star Motors SRL Sibiu şi SC Atlassib SRL Sibiu, ambele fiind firmele inculpatului Carabulea Ilie.
 
În perioada 2006 – octombrie 2010, Apostu Florin Nicuşor a folosit în mod exclusiv şi consecutiv două autoturisme marca Audi A8 şi VW Passat achiziţionate în baza unui contract de leasing financiar între SC Atlassib Leasing IFN SA Sibiu şi SC Intermedia SRL Sibiu, ambele societăţi fiind membre ale holdingului Atlassib condus de Carabulea Ilie. Cele două societăţi comerciale au achitat pentru Apostu Florin Nicuşor TVA aferentă acestora şi contravaloarea avansului auto, în condiţiile în care, la nivelul anului 2010, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sibiu a avut în instrumentare un număr de 196 de dosare penale referitoare la activitatea firmelor lui Carabulea Ilie. În aceste dosare, Apostu Florin Nicuşor a dat soluţii şi a verificat soluţiile date de procurorii subordonaţi.
 
În cursul anilor 2006, 2007, 2008 şi 2009, pentru a crea o aparenţă de legalitate a utilizării acestor autoturisme, Apostu Florin Nicuşor a consemnat în declaraţiile de avere că le utilizează în baza unor contracte de leasing”, susţineau atunci reprezentanţii DNA. 
 
Cu suspendare la Constanţa, cu executare la Bucureşti
 
Iniţial, dosarul s-a judecat la Curtea de Apel Constanţa. Aici, Carabulea a primit doi ani cu suspendare, magistraţii arătând atunci, în motivarea sentinţei, că ”Semnificativă în activitatea infracţională a inculpatului Apostu este şi contribuţia inculpatului Carabulea Ilie fondator, acţionar majoritar al holdingiului ”ATLASSIB” SA Sibiu format din 40 de firme cu obiecte de activitate diverse (...) care a profitat de dorinţa celui dintâi de a face parte din sfera oamenilor influenţi la nivelul judeţului, oferindu-i diverse avantaje până la mită”. 
 
Procurorii au făcut recurs, iar dosarul s-a mutat la Bucureşti, la Înalta Curte de Casaaţie şi Justiţie. Magistraţii Curţii Supreme l-au condamnat pe omul de afaceri în aprilie 2012 la un an şi jumătate de închisoare cu executare, acesta fiind iniţial încarcerat în arestul IPJ Sibiu şi apoi transferat la penitenciarul Aiud
 
Ilie Carabulea, deţinut model: a lucrat la biblioteca închisorii şi a scris articole pentru revista penitenciarului
 
Ilie Carabulea avea să iasă din arest după doar câteva luni. Reprezentanţii penitenciarului spuneau atunci că, fiind trecut de 60 de ani, poate fi eliberat pentru bună purtare după ce execută doar o treime din pedeapsă, perioadă care se calculează scăzându-se din pedeapsă atât zilele petrecute în închisoare cât şi cele în care acesta a muncit în penitenciar.
 
Potrivit acestora, Carabulea a fost un deţinut activ, care pe timpul detenţiei a muncit la biblioteca penitenciarului, unde „a inventariat fondul de carte, a întocmit fişe, a repartizat cărţi deţinuţilor, deci o muncă specifică de bibliotecar”. 
 
De asemenea, magistraţii de la Judecătoria Aiud, care a admis cererea de eliberare a lui Carabulea, au spus în motivare că omul de afaceri a mai avut şi alte activităţi demne de laudă în penitenciar. 
 
” De asemenea, se reţine că, potrivit celor menţionate în procesul verbal, condamnatul a fost stăruitor în muncă pe toată durata detenţiei în Penitenciarul Aiud, a participat la Programul de adaptare la condiţiile privării de libertate, a absolvit cursul de calificare în meseria lucrător în confecţii piele şi înlocuitori şi a participat la activitatea educativă de informare pe platforma E-learning pentru prevenire TB, a fost recompensat pentru implicare prin redactarea unor articole pentru revista penitenciarului şi nu a fost sancţionat disciplinar”, se arăta atunci în motivarea instanţei. 
 
Carabulea, înapoi după gratii
 
Miercuri seara, Tribunalul Bucureşti a dispus arestarea prevdentivă a lui Ilie Carabulea, în dosarul Carpatica Asig. Omul de facaeri este acuzat de comiterea a nu mai puţin de şase infracţiuni, respectiv asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, cumpărare de influenţă, în formă continuată, dare de mită, în formă continuată, folosirea în orice mod de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii în scopul obţinerii pentru sine de foloase necuvenite, în formă continuată, instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată şi instigare la uz de fals. 
 
Potrivit DNA, ”În intervalul mai – iunie 2013, învinuitul Carabulea Ilie, învinuiţii Mîrzac Marian şi Mustăţea Radu, împreună cu alte persoane au constituit o asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni.
 
Prin iniţierea, respectiv, constituirea acestui grup infracţional, Carabulea Ilie şi Mîrzac Marian au reuşit, în mod fraudulos, în perioada mai – decembrie 2013, să tergiverseze şi să influenţeze rezultatele unor controale dispuse de Autoritatea de Supraveghere Financiară (A.S.F) faţă de societatea de asigurări deţinută şi controlată indirect de Carabulea Ilie, astfel încât să nu reiasă deficienţe grave. În acest scop, cei doi au recurs la cointeresarea financiară a mai multor funcţionari din cadrul A.S.F. Un alt obiectiv urmărit a fost acela de a menţine societatea, în mod fraudulos, pe o poziţie convenabilă în topul reclamaţiilor privind activitatea acesteia pe anul 2013 şi, implicit, creşterea artificială a gradului de încredere în raport cu potenţialii clienţi.
 
Învinuitul Carabulea Ilie l-a promovat, susţinut şi cointeresat financiar, în mod constant pe fostul director Mîrzac Marian (care a ocupat această funcţie în intervalul 16.05.2012 – 23.04.2013), pentru a fi ales în conducerea A.S.F. Din poziţia de membru neexecutiv în cadrul conducerii A.S.F., ocupată cu începere din data de 24 aprilie 2013, Mîrzac Marian a făcut demersuri pentru a asigura protecţia societăţii de asigurări deţinute în mod indirect de Carabulea Ilie şi pentru a evita suspendarea autorizaţiei de funcţionare de pe piaţa asigurărilor din România, până la remedierea deficienţelor.
 
Finanţatorul grupării infracţionale constituite, Carabulea Ilie, l-a desemnat ca intermediar în relaţia cu Mîrzac Marian, pe Mustăţea Radu care avea rolul de a comunica rezultatele demersurilor infracţionale ale lui Mîrzac Marian, precum şi informaţii confidenţiale obţinute de la acesta din urmă. Gruparea infracţională susmenţionată a fost sprijinită de Ovidiu Ioan Cezar Giurgea şi un alt funcţionar cu atribuţii de conducere şi execuţie în cadrul A.S.F.
 
Concret, în schimbul protecţiei oferite societăţii de asigurare la care avea interese, Carabulea Ilie a dispus, în luna mai 2013, ca un autoturism marca Audi A8 având valoarea de catalog de 81.370 euro să îi fie vândut la un preţ subevaluat lui Mîrzac Marian, sub disimularea unei tranzacţii de vânzare-cumpărare între acesta şi societatea de asigurări, iar în luna august 2013, i-a remis lui Mîrzac Marian suma de 8.937,5 euro (39.141 lei), remitere justificată de invocarea unor clauze contractuale inexistente, prin hotărâri ale Consiliului de Administraţie al societăţii de asigurare.
 
În schimbul acestor foloase, Mîrzac Marian, având calitate de membru al Consiliului de conducere al A.S.F. şi atribuţii în sensul supravegherii şi controlului legalităţii funcţionării societăţilor de asigurări, a reuşit să influenţeze concluziile a două controale dispuse de autoritatea susmenţionată, să coopteze diverşi funcţionari cu funcţii de conducere şi execuţie din cadrul A.S.F. în grupul infracţional constituit şi să divulge informaţii care nu erau destinate publicităţii în scopul favorizării societăţii de asigurări”. 
 
Alături de Carabulea, şi Marian Mârzac a fost arestat preventiv, în timp ce Radu Must[‚ea a primit interdicţie de părăsire a localităţii pentru 30 de zile. Sentinţa nu este definitivă. 
 

Vă mai recomandăm:  

Cine sunt „greii“ reţelei Carabulea, implicaţi în dosarul de corupţie deschis de DNA

Procurorii DNA au făcut marţi 17 percheziţii în Bucureşti şi Sibiu, într-un dosar în care sunt suspectate 11 persoane de fapte de corupţie, asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, luare sau dare de mită, trafic sau cumpărare de influenţă, abuz în serviciu şi fals în înscrisuri sub semnătură privată. „Adevărul“ vă prezintă cine sunt „greii“ lotului Carabulea, care au pus la cale „o numire cu cântec“ la şefia Carpatica Asig.

STENOGRAME Omul de afaceri Ilie Carabulea, ridicat de procurorii DNA într-un dosar de corupţie. În dosar este cercetată şi soţia lui Daniel Chiţoiu

Procurorii anticorupţie fac, marţi, 17 percheziţii în Bucureşti şi Sibiu, fiind vizate mai multe persoane suspectate de dare de mită, trafic de influenţă, abuz în serviciu, fals şi instigare la fals. În timpul acţiunii, omul de afaceri Ilie Carabulea a fost ridicat de procurorii anticorupţie. Acesta va fi şi dus la sediul DNA din Capitală pentru a fi audiat. În acelaşi dosar este urmărită penal şi soţia ministrului Finanţelor, Daniel Chiţoiu.

 
Cotidianul local „Ziarul de Iaşi“ a publicat o investigaţie conform căreia Gigi Becali şi proprietarul Băncii Carpatica, omul de afaceri sibian Ilie Carabulea, ar fi fost implicaţi în acodarea unui credit de 50 de miliarde de lei vechi către Avicola SA Iaşi prin încălcarea unor norme bancare şi legale. Ar fi fost implicat şi un fost inspector de la BNR, actual director la ANP.
 
 
Ce au în comun Gigi Becali, Nelu Iordache, Ilie Carabulea, Cornel Penescu sau Sorin-Ovidiu Vântu? Pe lângă banii din conturi, toţi au la activ câte o condamnare definitivă.
 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: