Milionarul român care a decis să intre în politică şi să candideze fiindcă nu a fost sprijinit pentru dezvoltarea unui proiect fabulos

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Romeo Dunca s-a săturat să aştepte ca statul să facă ce trebuie şi s-a decis să candideze
Romeo Dunca s-a săturat să aştepte ca statul să facă ce trebuie şi s-a decis să candideze

Milionarul Romeo Dunca este cel mai important investitor în turism într-un judeţ care are un potenţial enorm, însă care bate pasul pe loc în privinţa dezvoltării.

Caraş-Severin, cu Munţii Banatului, este cel mai verde judeţ al ţării, cu patru parcuri naţionale, păduri seculare şi peisaje de o frumuseţe fabuloasă. Nici măcar românii nu au ajuns să cunoască adevărata frumuseţe a acestei zone pentru că administraţiilor locale şi judeţene nu le-au fost de ajuns cei 30 de ani să pună la punct infrastructura.

Romeo Dunca încearcă de 15 ani să dezvolte un mega proiect în jurul Muntelui Mic. A investit mai multe milioane de euro, într-un domeniu schiabil care este aproape de ceea ce există şi în ţările mai dezvoltate, însă nu e nici măcar jumătate din ceea ce vrea Dunca să facă. Spune că s-a lovit de imobilitatea statului, de conducători corupţi care nu au înţeles sau nu au vrut să înţeleagă că pentru acest judeţ singura carte câştigătoare este turismul.

"Cartea turismului este singurul as pe care îl are judeţul ăsta. Noi am avut industrie, în urmă cu 150 de ani am fost cei mai tari. Pe zi ce trece, progresul ne-a lăsat de căruţă, am tot rămas în urmă. Au fost câteva momente, pentru că domeniile Reşiţa, uzinele de aici au fost un punct de referinţă al economiei şi industriei, putem spune chiar mondiale. Lucrurile astea s-au pierdut, nu au fost întreţinute cum trebuie. Ca să excelezi în industrie trebuie să excelezi şi în politică şi să ai mai multe. Nu ajunge doar să ai un oraş unde să ai investiţie şi să ai meseriaşi buni, nu e de ajuns. Clasa politică compromite tot avantajul ăsta pe care l-am avut de la înaintaşi. De asta nici nu trebuie să ne focusăm pentru a învia mastodonul de oţel, toxic, poluant, făcător de fum şi de mizerie. Trebuie să păstrăm în limitele controlabile şi ale unui minim necesar industria aceasta, pentru că nu se poate fără ea, mai ales că acolo s-au construit toate turbinele din România şi avem nişte lucruri pentru care merită ca Guvernul să facă totul să le administreze şi gata. Ne concentrăm pentru ceea ce contează, pe ceea ce este bogăţie şi valoare şi se poate transpune în bani, cu un efort minim şi cu un consum energetic minim şi cu o poluare minimă. De asta este turismul cartea pe care eu mizez şi voi miza întodeauna", spune Dunca.

Legea nu e aplicată şi fiecare face ce doreşte

Dunca susţine că, în loc să se dezvolte turismul în această zonă, lucrurile au involuat din cauză că legea nu este aplicată şi fiecare face ce doreşte. Bănăţeanul dă ca exemplu distrugerile care cresc de la an la an. Se referă chiar şi la practicanţii de enduro, care s-au înmulţit extrem de mult şi nu mai ţin cont de nicio regulă şi brăzdează muntele transformând păşunile în nişte zone pline de şanţuri şi gropi.

"Din 2005, activez în acest domeniu. Lucrurile au involuat ca şi potenţial, pentru că noi cu toate activităţile nu facem decât să ştirbim şi să subminăm acest potenţial, chiar dacă pe alocuri există oameni sau companii, care ne binecuvântează cu muncă şi reuşesc să protejeze toate aceste frumuseţi, în rest suntem cu plugul peste tot. Avem un loc frumos şi intrăm şi îl distrugem, fără un urbanism decent şi cu legi aiurea, cu relaţii şi pile, reuşim şi compromitem un loc natural frumos. Avem poieni, păduri seculare, intrăm cu taff-ul în ele. Vânatul îl distrugem doar din plăcerea unor oameni bolnavi, păşunile montane şi peisajul montan îl măcelerim cu roţile jeep-urilor şi motocicletelor. Noi, în fiecare zi, avem o luptă asiduă, care se amplifică, cu ajutorul reţelelor de socializare, de a distruge tot ce este natural şi frumos. Pentru că un nebun merge cu motorul, pune poze, văd alţii 100 şi vin, natura nu mai poate să suporte atâtea. Noi măcelerim totul în jurul nostru, încet şi sigur. Din punctul asta de vedere mergem în jos. Şi eu am fost motociclist, e adevărat, doar că pe vremea aceea eram forte puţini care brăzadam munţii. Doi, trei! Eu nu am nicio problemă să recunosc asta. De aceea, ceea ce eu spun trebuie ţinut cont, pentru că eu ştiu ce vorbesc. Pe vremea când mergeam eu, natura ne-a putut asimila pentru că nu devenise asta un fenomen de masă. A plouat, nu am mers! Dar nemţii, austriecii nu ţin cont de asta. Ei vin programat, au patru zile, nu conteză cum e vremea, nu contează ce distrugeri fac, trag să vadă tot.", afirmă investitorul.

Romeo Dunca spune că, atunci când s-a apucat să investescă pe Muntele Mic, la baza deciziei sale a stat şi faptul că îşi dorea ca oamenii să poată să ajungă civilizat şi să se bucure de frumuseţi la care nu aveau acces decât în condiţii extreme: pe motociclete sau autoturisme de teren.

"Dorinţa de a face proiectul, pe Nedeea şi pe Muntele Mic, de aici a pornit, acum 14 ani. Din teama că se va întâmpla ceea ce se întâmplă acum. Am vrut să dau alternativa unui om civilizat, încălţat în tenişi, să ajungă pe Muntele Mic şi să vadă aceste frumuseţi, într-un loc unde nu se poate ajunge decât cu motocicleta. Aducând peisajele astea la posibilitate omului simplu nu mai e nevoie să mai călărească motocicleta să ajungă acolo. Păi cine s-ar duce pe Nedeea cu motocicleta, dacă acolo ai putea să ajungi civilizat stând în cur pe scaun sau mergând pe potecă în tenişi. Care e impactul, pentru că targhetul şi motivaţia sunt aceleaşi, de a vedea ceva frumos. Se pot găsi variante, pentru că şi sportul ăsta motorizat are atâţia fani, dar se poate desfăşura civilizat, în anumite limite. Trebuie nişte lucruri foarte clar stabilite pentru că fenomenul este scăpat de sub control, pentru că ceea ce se întâmplă aici nu se întâmplă niciunde în lume.  Nu există ţări în care poate să năvălească oricine, să facă ce vrea şi să nu existe niciun control, deşi legislaţie există. Vina e a autorităţilor şi a lipsei noastre de educaţie, de înţelegere a naturii. Educaţia se face şi în urma faptului că dacă nu respecţi legea o să primeşti amendă. Şi nemţii sunt foarte educaţi la ei, în Germania, dar aici rup păşunile într-un fel în care nici nu vă închipuiţi", povesteşte Dunca.

Se pierd sute de milioane de euro

Milionarul bănăţean spune că dacă administraţia locală şi judeţeană l-ar fi sprijinit în proiectele sale, în momentul de faţă, zona Muntelui Mic ar fi găzduit cea mai dezvoltată şi modernă staţiune turistică din România, unde el şi alţi investitori ar fi cheltuit deja peste 500 de milioane de euro.

"Toate proiectele mele ar fi fost gata, dacă eram lăsat să fac ceea ce mi-am propus. La final ar fi arătat aşa: 20.000 de locuri de cazare în jurul acestui munte. 2500 la Muntele Mic, 2500 la ieşirea din Borlova, 2.000 de la Borlova pe toată valea, până la şoseaua de centură a Caransebeşului, 10.000 la Poiana Mărului  şi încă vreo trei - patru mii până la Zăvoi, în jos.  Asta era baza de cazare a zonei turistice de vară şi de iarnă. Pentru că asta e foarte important, staţiunea Muntele Mic-Poiana Mărului şi Nedeea era gândită ca un întreg. Nu există succes, dacă nu există turism de patru anotimpuri.  Aceste 20.000 de locuri de cazare înmulţite cu 24 de mp pe un loc, care sunt normele la patru stele, ori 1.000 de euro pe metru pătrat, faceţi nişte calcule şi o să vă speriaţi. Vă spun că ajungeţi la aproximativ 500 de milioane de euro, care ar fi fost investiţia în zonă pentru realizarea structurilor de cazare, plus celelalte: SPA-uri, restaurante, mai vreo  200 de milioane. Deci erau vreo 700 de milioane, care ar fi fost aduşi în zonă. De aici comunităţile locale extrăgeau 1,5 la sută pe an, impozitul pe construcţii. La această infrastructură de cazare venim cu un grad de acoperire de 40 la sută, să zicem, ceea ce la 100 de euro pe zi de turist care ajungea în zonă, în care intră combustibilul ce îl pune în maşină, tichet de schi, cazarea, masa, taxa de parc etc, o să vedeţi că se ajunge la sute de milioane de euro pe an bani intraţi în zonă. De aici statul ar lua 19 la sută TVA, plus încă vreo 25 la sută celelalte taxe. Judeţul Caraş-Severin ar lua peste 100 de milioane de euro pe an, taxe directe din activitatea de aici. Dacă adunaţi sumele aste erau cât toate pădurile judeţului Caraş, tot o dată la trei ani le aveai în buzunar. Cam asta este dezvoltarea şi pe asta trebuie să mizeze", crede investitorul bănăţean.

Dunca e de părere că statul trebuie să stabilească priorităţile şi în cazul Caraş-Severinului ar trebui să declare prioritate naţională dezvoltarea turismului. "E simplul! Statul vrea bani, dezvoltare durabilă şi respectarea legii, asta trebuie să facă. Statul trebuie să se păzească de cei care distrug, de cei care fură, de cei care nu plătesc taxe şi impozite. E atât de simplu. Statul, în primul rând ar trebui să înţeleagă ce trebuie făcut şi să creeze cadru legislativ pentru asta. Adică zona asta trebuie să o ia sub lupa lui şi să spună prioritatea naţională e dezvoltarea turismului, pe asta trebuie să meargă toată lumea. Muntele e al judeţului Caraş-Severin, dar judeţul e al ţării şi atunci e interes naţional aici. Munţii ăştia ar trebui luaţi de stat, din mâna tuturor cretinilor care nu înţeleg şi nu vor să înţeleagă", afirmă Romeo Dunca.

A intrat în politică să facă ceea ce nu a putut ca investitor

După 30 de ani, în care a refuzat să aibă de-a face cu viaţa politică, Romeo Dunca a surprins pe toată lumea când a anunţat că s-a decis să-şi doneze proiectul de pe Muntele Mic Consiliului Judeţean Caraş-Severin şi că candideze, sprijinit de către un partid la şefia acestui organism. Dunca spune că a făcut această alegere pentru că cei din administraţia locală nu l-au sprijinit şi nu au înţeles ce doreşte să facă şi atunci s-a decis să candideze.

"Asta e direcţia şi motivaţia pentru care eu am acceptat să candidez, pentru că eu vreau ca ceea ce am înţeles pe partea de agent economic şi investitor în turism şi de iubitor în natură să pun în practică şi ca administraţie locală. Pot să spun că sunt o excepţie şi pentru că nu o fac pentru bani, pentru că dacă era vorba de bani nu îmi îngropam averea în munţii. Eu ştiu ce trebuie să facă statul şi ceea ce trebuie să facă consiliul judeţean. Am decis că dacă statul şi consiliul judeţean nu au înţeles ce doresc eu să facă, vin eu la consiliul judeţean să fac, fără să mai aştept după alţii", spune Dunca.

Milionarul bănăţean este de părere că oamenii din zonă trebuie să fie corect informaţi, trebuie să fie respectaţi prin responsabilitatea conducătorilor de a le spune adevărul şi de a fi cinstiţi faţă de ei.

"Ei sunt şi ei victime, pentru că din tăiatul pădurilor câştigul intră în foarte puţine buzunare, care nu sunt ale localnicilor. Ei sunt pierzători aici, pentru că ei de când au venit câţiva care extrag masa lemnoasă, ei pierd. Plătesc mai scump lemnul, prin pierderea pădurilor. Pentru că pădurea îşi revarsă fructul asupra oamenilor din zonă. Ea nu moare din cauza oamenilor care taie un lemn să-l pună pe foc. Pe de altă parte, noi nu trebuie să interzicem tăierile, trebuie doar ca acele 20 de milioane de metri cubi care sunt tăiate legal să fie 25 de milioane, dar să dispară şi să nu se mai taie cele 13 milioane, care acum se taie ilegal. Să nu se extragă din zonele unde pădurea este valoroasă, să se regândească toate aceste locuri, să nu se mai fure şi să se respecte legea silvică în pădure. E foarte simplu. Dezastrul ce îl vedeţi, nu e din cauza tăierilor normale, noi trebuie să vedem ce înseamnă legal şi cu aia să rămână statul şi banii aceia trebuie să intre în buzunarul statului, nu a celor care acoperă furtul. Oamenii ar trebui să înveţe şi să se uite în trecut şi să vadă că dacă lor le este rău şi că e vina lor. Pentru că cei care îi conduc sunt cei care au fost aleşi de ei şi dacă ei au ales prost, ei suferă. Dacă îi doare cum arată această zonă şi faptul că nu e dezvoltată, trebuie să iasă la vot şi trebuie să voteze altceva faţă de ceea ce a fost", mai spune Dunca.

Omul de afaceri afirmă că nu este atât de bogat cum îl crede lumea, dar că ar avea suficienţi bani să se retragă şi să trăiască liniştit tot restul vieţii. "Nu pot să fac asta, aşa sunt făcut. Nu am făcut nicio afacere doar pentru bani, de asta nici nu contează banii pentru mine. Am trecut prin multe, am dat direcţii la multe lucruri, dar nu sunt om foarte bogat. Sigur, am suficient să pot să trăiesc oriunde pe planetă. Important este nu câţi bani am, ci ce reuşesc să fac bun cu ceea ce ştiu. Important este ceea ce ştiu, experienţa prin care am trecut până am ajuns să am suficient ca să constant că nu e aşa important să ai bani mulţi", mai spune Romeo Dunca.
 

Pe aceeaşi temă:

Turism la pământ în Munţii Banatului. Un singur om încearcă să resusciteze staţiunea pe Muntele Mic şi a ajuns să facă şi treaba autorităţilor


Soluţia unui milionar român pentru depăşirea crizei economice: „Tăiaţi pensii speciale, daţi pauză de trei luni clericilor bisericii, reduceţi salariile nesimţite“

Reşiţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite