FOTO Horezu, perla Olteniei de Sub Munte, cu minunăţii arhitecturale, obiective turistice şi locuri misterioase

FOTO Horezu, perla Olteniei de Sub Munte, cu minunăţii arhitecturale, obiective turistice şi locuri misterioase

Mănăstirea Horezu patrimoniul mondial UNESCO Foto Centrul Naţional de Informare Turistică Vâlcea

Aşezat la poalele Munţilor Căpăţânii, în vestul judeţului Vâlcea, oraşul Horezu este situat pe drumul naţional care leagă Râmnicu Vâlcea şi Târgu Jiu.

Ştiri pe aceeaşi temă

 
Horezu este „Capitala Ceramicii Populare Româneşti“, parte din „Oltenia de Sub Munte“ – geoparc aspirant UNESCO, o zonă mai puţin explorată, dar la fel de bogată în istorie, tradiţii, obiceiuri, arhitectură, lăcaşuri de cult şi zone pitoreşti, precum Maramureş sau Bucovina. De altfel, judeţul Vâlcea, unde se află şi oraşul Horezu, are cele mai multe mănăstiri şi schituri de patrimoniu din România.
 
Când se vorbeşte despre „Oltenia de Sub Munte“, agenţiile de turism compară această zonă cu o „scoică ce ascunde un şirag de perle“ ce abia aşteaptă să fie descoperite. Aici se află minunăţii arhitecturale, unele recunoscute ca parte a patrimoniului cultural universal UNESCO, precum mănăstirea Horezu, altele de patrimoniu naţional, cum sunt culele de la Măldăreşti, dar şi locuri misterioase precum „pietrele vii“ – trovanţii din Costeşti sau zone încărcate de istorie cum sunt galeriile de unde se extrage sare de pe vremea dacilor – Salina Ocnele Mari.
 
Horezu este oraşul care adăposteşte singurul monument - lăcaş de cult - UNESCO din întreaga regiune istorică Oltenia: complexul monahal Mănăstirea Hurezi / Horezu. De altfel, localitatea vâlceană deţine nu unul, ci două astfel de obiective, pentru că şi ceramica e inclusă într-un patrimoniu UNESCO.
 
1. Mănăstirea Horezu, singurul monument UNESCO din Oltenia
 
Mănăstirea Horezu este considerată cel mai armonios exemplu de arhitectură românească şi cea mai reprezentativă construcţie în stil brâncovenesc din întreaga ţară. Cea mai de seamă ctitorie a domnitorului Constantin Brâncoveanu, Mănăstirea Hurezi, cum se numea pe atunci, construită între 1690 şi 1693, este cel mai mare ansamblu monastic din România. Magnificul complex monahal construit de Constantin Brâncoveanu în secolul al XVII-lea se află pe lista Patrimoniului UNESCO, din 1993.
 
Mănăstirea se remarcă prin echilibru arhitectural, bogăţia de ornamente sculptate, portrete votive şi elemente decorative, precum şi prin viziunea compoziţională de inspiraţie religioasă. Şcoala de pictură murală şi de icoane de la Horezu a marcat pictura românească a secolului al XVIII-lea.
 
 
În tinda bisericii principale, pe lângă tablourile votive care-l înfăţişează pe ctitorul Constantin Brâncoveanu şi familia sa - soţia şi cei unsprezece copii; se regăsesc şi rudele din partea tatălui - boierii Brâncoveni, dar şi din partea mamei - boierii Cantacuzini. Datorită bogăţiei de portrete murale, de mare valoare documentară, istorică, dar şi artistică, Mănăstirea Horezu este unică în ţară fiind singurul loc unde există „o adevărată frescă istorică genealogică, care explică ce urma să se întâmple aici şi anume să fie îngropaţi descendenţii celor două mari familii - a Brâncovenilor şi a Cantacuzinilor“, potrivit academicianului Răzvan Theodorescu. Deşi mănăstirea a fost concepută ca necropolă, mormântul lui Brâncoveanu este şi astăzi gol.  
 
Întregul complex monahal găzduieşte nu mai puţin de şase biserici, dintre care una ctitorită de soţia domnitorulului, Marica Brâncoveanu, iar alta de unul dintre fii - Ştefan.
 
Puţini ştiu însă că domnitorul Constantin Brâncoveanu a făcut din ctitoria sa, Mănăstirea Hurezi, din Vâlcea, nu numai un lăcaş de rugăciune, ci o adevărată citadelă a culturii româneşti, dăruind pe lângă odoare bisericeşti şi numeroase cărţi, începând cu renumita „Biblie de la Bucureşti“ din 1688. 
 
„Biblioteca lui Constantin Brâncoveanu“, care adăpostea la acea vreme mii şi mii de exemplare de cărţi religioase, istorice sau filozofice, manuscrise şi calendare, era unică în Europa de sud-est a secolului al XVIII-lea. Deasupra uşii de intrare s-a păstrat inscripţia scrisă în litere greceşti negre şi roşii: „Biblioteca de hrană dorită sufletească, această casă a cărţilor, iubire pre înţeleaptă îmbelşugare, în anul 1708“.
 
2. Ceramica autentică de Horezu
 
Încă de la intrarea în oraşul Horezu, dinspre Râmnicu Vâlcea, pe marginea drumului naţional DN 67 eşti întâmpinat de tot felul de magazine şi chioşcuri pline cu ceramică şi alte obiecte, mai mult sau mai puţin tradiţionale. Doar că, în ultimii ani, locul a fost invadat de reprezentări ale ceramicii din Bulgaria şi chiar din China
 
Ca să fiţi siguri că achiziţionaţi ceramică originală de Horezu, că invităm în satul Olari, pe strada cu aceeaşi denumire, unde veţi regăsi familiile autentice de ceramişti şi pe urmaşii acestora, pe cei care au pus meşteşugul pe harta valorilor lumii. Aici vă veţi putea delecta ochii cu ceramica autentică şi îi veţi putea vedea la lucru, în propriile ateliere, pe meşterii populari, dar veţi avea şi şansa de a vă meşteri singuri o mică amintire, de a da viaţă lutului. 
 
 
Ceramica de Horezu a fost inclusă, de UNESCO, în Patrimoniul Cultural Imaterial, din 2012, ca „meşteşug tradiţional unic”.
 
De peste patru decenii, la începutul lunii iunie, Horezu găzduieşte cel mai mare târg de ceramică din România, devenit între timp internaţional – „Cocoşul de Hurezi“.
 
3. Trovanţii, misterioasele „pietre vii“ din Costeşti
 
La aproximativ 10 km depărtare, pe DN 67, spre Râmnicu Vâlcea,  se află Rezervaţia Naturală a Trovanţilor din Costeşti. Jurnaliştii de la cotidianul „La Stampa“ scriau în urmă cu câţiva ani despre acest loc: „Greu de crezut, dar în România, la 35 de kilometri de Râmnicu Vâlcea, s-au descoperit roci excepţionale, capabile să crească şi să se reproducă, ca şi cum ar fi plante, reacţionând în contact cu apa“. 
 
 
Geologii cred despre aceste pietre primordiale extraordinare că s-au format în urmă cu 6 milioane de ani. Creşterea în dimensiune se datorează concentraţiei mari de săruri minerale, care conferă pietrelor o capacitate mare de a acumula apă.
 
4. Staţiunea montană Vârful lui Roman – Horezu
 
Staţiunea aflată pe culmile munţilor Căpăţânii, la 15 kilometri de oraş, este dotată cu pârtie şi instalaţie de schi, care nu au funcţionat în acest sezon de iarnă, parţial şi din cauza lipsei zăpezii. Zona însă este deosebit de frumoasă, indiferent de anotimp, oferind sute de locuri de cazare prin zeci de pensiuni şi minihoteluri tuturor celor care se află în căutare de linişte, aer curat şi privelişti de neuitat.
 
Tot aici, pe culmea muntelui, veţi descoperi şi un lăcaş de cult mai aparte: Mănăstirea Alina sau Mănăstirea Vârful lui Roman. 
 
5. Stoeneşti, singurul loc unde se mai face borangic
 
Pe drumul care leagă Râmnicu Vâlcea de Horezu, cam la jumătatea distanţei, la Stoeneşti, veţi descoperi singurul loc din România unde se mai produce borangic din viermi de mătase, dar şi unde o familie se străduieşte să reînvie tradiţiile vechi şi dragostea pentru portul popular, prin conservarea şi dezvoltarea artei ţesutului tradiţional. Afacerea familiei Niculescu, singura familie de sericicultori din România, poate fi admirată în produsul finit: costum popular, maramă, covor, ie, perdele, ştergare şi eşarfe din borangic expuse în magazinul atelier de pe marginea DN 67.
 
 
6. Mănăstirile din Parcul Buila - Vânturariţa
 
La 10 kilometri depărtare de Horezu, în comuna Costeşti, se află una dintre porţile de intrare în Parcul Naţional Buila – Vânturariţa, cel mai mic din ţara noastră, care se întinde de la Cheile Bistriţei până la Cheile Olăneştilor. La intrarea în parc se află cele mai înguste chei din calcar din România - Cheile Bistriţei. 
 
Pe lângă peisajele montane, parcul considerat „raiul alpiniştilor“ adăposteşte o serie de aşezăminte monahale seculare: mânăstirile Bistriţa şi Arnota, schiturile Pătrunsa, Pahomie şi Iezer. În vecinătatea Mânăstirii Bistriţa se găseşte Peştera Liliecilor, unde există una dintre puţinele biserici din ţară construite într-o peşteră. Aici au fost ascunse moaştele Sfântului Grigorie Decapolitul şi tezaurul Mânăstirii Bistriţa pentru a fi salvate din calea turcilor. În incinta bisericii Mănăstirii Bistriţa pot fi admirate o serie de picturi interioare executate de Gheorghe Tătărescu.
 
Deasupra Mănăstirii Bistriţa, pe culmea muntelui, în vecinătatea Carierei de calcar, se găseşte Mănăstirea Arnota, de unde puteţi admira panorama impresionantă a întregii depresiuni Horezu.
 
7. Mănăstirea Dintr-un Lemn
 
Singura mănăstire din România închinată aviatorilor şi marinarilor ascunde o biserică din lemn despre care se spune că a fost construită din trunchiul unui singur stejar secular. Potrivit legendei, la începutul secolului al XVI-lea, un cioban ar fi descoperit o icoană a Maicii Domnului în scorbura unuia dintre stejari, motiv pentru care ulterior a şi ridicat aici lăcaşul sfânt.
 
Mănăstirea Dintr-un Lemn din Frânceşti (la aproximativ 25 de kilometri de Râmnicu Vâlcea) adăposteşte o icoană a Maicii Domnului făcătoare de minuni, unică în ţara noastră atât prin dimensiuni 1,6 X 1,2 m, cât şi prin faptul că este pictată pe ambele părţi. În lume, mai există doar trei astfel de icoane: una în Ţara Sfântă, la Ierusalim, alta la Constantinopole (Istanbul), în Turcia şi o a treia în Rusia. 
 
 
În Palatul Brâncovenesc, din incinta complexului monahal, există o cameră dedicată unuia dintre ctitori – un fost ministru al Aerului şi Marinei, gen.col. Paul Teodorescu, cel care în secolul trecut a reabilitat întregul aşezământ dedicându-l marinarilor şi aviatorilor, motiv pentru care însemnele celor două arme se regăsesc în incinta complexului. 
 
8. Ocnele Mari, salina cu biserică
 
Cea mai mare salină din ţară, cea de la Ocnele Mari, se află la aproximativ 10 kilometri de Râmnicu Vâlcea şi 35 de kilometri de Horezu, în apropierea DN 67. Parcul deţine cea mai mare biserică din subteran, un muzeu cu exponate care arată istoria din cele mai vechi timpuri până în prezent, restaurant, magazine de suveniruri, baruri, terenuri de fotbal, baschet, tenis, mini-karting, mese de biliard, locuri de joacă. 
 
 
Exploatarea de sare de la Ocnele Mari a început încă din Neolitic, continuând în Epoca Bronzului şi Epoca Fierului. Uneltele descoperite în şantierele arheologice dovedesc acest lucru, tot în zonă fiind descoperită şi fortificaţia dacică Buridava. Mai există o fortificaţie romană cu acelaşi nume, Buridava, la Stolniceni (la 10 kilometri de Râmnicu Vâlcea).
 
9. Culele olteneşti, decor de filme
 
La patru kilometri de Horezu, într-un cadru natural pitoresc, regăsim „Complexul Muzeal Măldăreşti“, în localitatea cu aceeaşi denumire. Acesta cuprinde culele Greceanu şi Duca şi o casă memorială dedicată lui I. G. Duca. Culele erau construite pentru apărarea locuitorilor împotriva incursiunilor turceşti de la Ada Kaleh şi Vidin sau ale cetelor de haiduci. Aceste conace fortificate sunt răspândite în întregul spaţiu balcanic, cu precădere în Albania, Serbia şi Bulgaria, iar pe teritoriul României sunt specifice Olteniei şi vestului Munteniei.
 
Cula Greceanu a fost începută în secolul XVI şi sfârşită în secolul XVIII şi a trecut prin zestre de la familia Măldărescu la familia Greceanu. Se remarcă prin însemne specifice stilului brâncovenesc, precum: ferestrele pivniţei şi cele două cerdace cu arcade şi bolţi. Într-una din camere, pictoriţa Olga Greceanu a imortalizat în frescă imagini din trecut şi portrete ale descendenţilor familiei Măldărescu.
 
 
Cula Duca a fost realizată la începutul secolul XIX, fiind un secol mai târziu cumpărată de omul politic I. Gh. Duca. Clădirea se remarcă prin decorul autentic, care a reprezentat cadrul perfect pentru o serie de producţii cinematografice precum „Neînfricaţii“, „Drumul Oaselor“, „Iancu Jianu – Haiducul“ ş.a. I.G. Duca a construit şi o casă de vacanţă la Măldăreşti, care ulterior a devenit „Casa Memorială I.Gh. Duca“.  
 
10. Vaideeni, petecul de Ardeal din Oltenia 
 
Zona Vaideeni, aflată la 6 km depărtare de Horezu, este una dintre cele mai bogate regiuni în tradiţii şi obiceiuri nu doar din Oltenia, ci din întreaga ţară. Localitate din Subcarpaţii Vâlcei, Vaideeni s-a format din olteni şi „fugari ardeleni, oieri bogaţi, hăituiţi timp de secole de regimul restrictiv imperial, care purtau numele Vinereanu, Şiboteanu, Cioran, Balomireanu, Tărtăreanu, după numele satelor din care au fugit: Vinerea, Şibot, Cioara, Balmir, Tărtăria şi altele“.
 
 
Vaideeni este renumit pentru „casele albastre“, construcţii vechi de peste un secol readuse la viaţă de membrii Asociaţiei Culturale „Moştenitorii“. Aici se organizează de peste un secol „Balul Oierilor“ şi de peste jumătate de secol „Învârtita dorului“, în luna iunie, iar portul popular se păstrează nealterat de sute de ani.
 
Unde vă puteţi caza
 
Există nenumărate posibilităţi de cazare în zonă, în funcţie de buget şi pretenţii. Noi ne-am oprit atenţia asupra a trei dintre acestea, care îmbină tradiţionalul cu modernul, nu înainte de a menţiona că există posibilitatea de cazare şi la mănăstirile din zonă: Horezu, Dintr-un Lemn, Pătrunsa etc.
 
Pensiunea „Casa Paloşi“ se află chiar la intrarea în oraşul Horezu, dinspre Râmnicu Vâlcea, lângă drumul principal. Proprietatea aparţine unor ceramişti importanţi din zonă, fiind administrată de una dintre fiicele acestora: Diana Paloşi. Printre clienţii care i-au trecut pragul s-a numărat şi Regele Mihai. Aici veţi regăsi nu doar obiecte din ceramică, ci şi mobilier autentic din lemn masiv de stejar cu balamale, sau ţesături artizanale cu motive locale, în culori naturale. 
 
Pensiunea „Cerna“ din Vaideeni este unică în România datorită unui parc de joacă din lemn sculptat şi a primei porţi maramureşene cu acţionare electrică. Se lucrează de anul trecut la un parc tematic de aventură, un muzeu şi o salină artificială, toate pe terenul aceleiaşi pensiuni.
 
 
Hanul „Vatra“ din Costeşti, cu arcade în stil neoromânesc rural, a fost construit între cele două războaie mondiale de către o familie de boieri din sat. Iniţial a fost stabiliment balnear, astfel că e compartimentat cu 14 băi la parter şi 14 camere la etaj. 
 
La această oră, toate cele trei pensiuni găzduiesc în cea mai mare parte turişti străini atraşi de condiţiile oferite, dar şi de autenticul românesc.  
 
Faceţi şi un ocol prin Gorj
 
Dacă tot aţi ajuns la Horezu, la 70 km depărtare, la Târgu Jiu se află capodoperele lui Constantin Brâncuşi, pe care ar fi păcat să le rataţi. Pentru că nu poţi spune că ai fost în „Oltenia de sub munte“ dacă nu ai admirat: Coloana Infinitului, Poarta Sărutului şi Masa Tăcerii, dar şi locul copilăriei lui Brâncuşi – localitatea Hobiţa.
 
În apropiere de Târgu - Jiu se află cel mai vechi aşezământ monahal din Ţara Românească – Mănăstirea Tismana, spre Baia de Aramă. Dar pe drumul dintre Horezu şi Târgu Jiu vă puteţi delecta la Mănăstirea Polovragi şi Peştera Muierii.
 
 
Şi dacă încă nu v-am convins cu locurile minunate şi obiective turistice unice pe care le puteţi vizita în zonă, să mai amintim că în apropiere, pe culmile munţilor se află celebrul drum Transalpina – cea mai înaltă şosea din România -, de unde se poate ajunge la o serie de domenii schiabile precum SRT – Ski Resort Transalpina din Vâlcea, Lacul Vidra, staţiunea Voineasa, Obârşia Lotrului, dar şi la Rânca, Straja, Şureanu.  
 

Mănăstirea Horezu - Vâlcea - singurul monument UNESCO din Oltenia Foto Adevărul

Imagini din aceeasi galerie
  • Mănăstirea Horezu - Vâlcea - singurul monument UNESCO din Oltenia Foto Adevărul
  • Mănăstirea Horezu - Vâlcea - singurul monument UNESCO din Oltenia Foto Adevărul
  • Fresca unică genealogică a familiilor Brâncoveanu şi Cantacuzino din Mănăstirea Horezu - Vâlcea din patrimoniul UNESCO Foto Adevărul
  • Mănăstirea Horezu - Vâlcea - singurul monument UNESCO din Oltenia Foto Adevărul
  • Mănăstirea Horezu - Vâlcea - singurul monument UNESCO din Oltenia Foto Adevărul
  • Ceramica de Horezu inclusă în patrimoniul mondial UNESCO în imagine marca Alina şi Liviu Iorga Foto Gh Chelu
  • Muzeul Satului din Romani - Horezu cu piese de ceramică tradiţională protejată UNESCO din satul Olari Foto Primăria Horezu
  • Muzeul Satului din Romani - Horezu cu piese de ceramică tradiţională protejată UNESCO din satul Olari Foto Primăria Horezu
  • Bazarul cu ceramică din Horezu de pe DN 67 Foto Adevărul
  • Poarta sărutului de la Târgu Jiu - Gorj Foto YouTube
  • Vedere panoramică cu depresiunea Horezu din Parcul Naţional Buila - Vânturariţa - Vâlcea Foto bloguldecalatorii ro
  • Staţiunea Vârful lui Roman din Horezu - Vâlcea Foto Adevărul
  • Mănăstirea Alina din staţiunea Vârful lui Roman - Horezu în Vâlcea Foto Adevărul
  • Mănăstirea Pătrunsa din Parcul Naţional Buila - Vânturariţa - Vâlcea cel mai izolat lăcaş monahal din România Foto bloguldecalatorii ro
  • Trovanţii - enigmaticele „pietre vii” din Costeşti - Vâlcea - vechi de 6 milioane de ani Foto Foto Anna Neerbeck
  • Trovanţii - enigmaticele „pietre vii” din Costeşti - Vâlcea - vechi de 6 milioane de ani Foto Foto Adevărul
  • Parcul Naţional Buila - Vânturariţa - Vâlcea Foto bloguldecalatorii ro
  • Mănăstirea Bistriţa din Parcul Naţional Buila - Vânturariţa - Vâlcea Foto Adevărul
  • Mănăstirea Arnota din Parcul Naţional Buila - Vânturariţa - Vâlcea Foto Adevărul
  • Peştera Liliecilor sau Peştera Sf Grigorie Decapolitul din Cheile Bistriţei - Vâlcea şi una din bisericile sale seculare Foto Jaqueline Travel
  • Canionul de calcar - Cheile Bistriței din Vâlcea Foto Adevărul
  • Salina Ocnele Mari - Vâlcea Foto Adevărul
  • Salina Ocnele Mari - Vâlcea Foto Adevărul
  • Cea mai mare biserică din subteran - cea de la Salina Ocnele Mari Foto Adevărul
  • Salina Ocnele Mari - Vâlcea Foto Adevărul
  • Salina Ocnele Mari - Vâlcea Foto Adevărul
  • Proiectul caselor albastre de la Vaideeni şi iniţiatorii Foto Asociaţia Culturală „Moştenitorii”
  • Mănăstirea_Dintr-un_Lemn de la Frânceşti - Vâlcea - biserica din lemn - unica mănăstire din România închinată aviatorilor şi marinarilor Foto Adevărul
  • Mănăstirea Tismana - Gorj Foto editiadedimineata ro
  • Mănăstirea Tismana - Gorj Foto Adevărul
  • Peştera Muierii - Gorj Foto trivo ro
  • Cula Duca Măldăreşti Vâlcea Foto pressone ro
  • cula maldaresti valcea
  • Familia
Niculescu e singura din România care mai face borangic Foto Arhiva personală
  • Familia Niculescu e singura din România care mai face borangic Foto Arhiva personală
  • Vaideeni - Vâlcea - comuna care a demarat proiecte pentru înfiinţarea unei staţiuni în Munţii Căpăţânii Foto Adevărul
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările