Tânărul care iubeşte Ploieştii mai mult decât autorităţile locale: a făcut o hartă bilingvă a oraşului şi face ghidaj gratuit pentru turiştii străini

Tânărul care iubeşte Ploieştii mai mult decât autorităţile locale: a făcut o hartă bilingvă a oraşului şi face ghidaj gratuit pentru turiştii străini

Corneliu Moraru, tânărul inginer pasionat de istoria, turismul şi lucrurile frumoase din Ploieşti FOTO Dana Mihai

Corneliu Eugen Moraru, un tânăr inginer din Ploieşti, a reuşit să scoată oraşul natal din zona gri a turismului tipărind o hartă bilingvă a oraşului, una dintre puţinele din ţară. În timpul său liber, face ghidaj turistic pentru români şi străini şi popularizează istoria oraşului, implicând comunitatea în proiectul „Iubesc Ploieştii“

Ştiri pe aceeaşi temă

Inginer la Timken, o importantă corporaţie din Ploieşti, Corneliu (35 ani) este unul dintre truditorii din umbră ai oraşului. Un tânăr care, în loc să meargă acasă după ce îşi termină jobul, şi să odihnească sau să facă alte lucruri în folosul personal, pune la punct, în mod voluntar şi gratuit, idei şi proiecte care vizează turismul, istoria şi lucrurile bune din oraş.  

În general, Ploieştiul este prezentat ca un oraş care nu excelează la capitolul turism şi nici din punctul de vedere al obiectivelor turistice. Cauzele majore, mai puţin cunoscute în prezent sunt reprezentate de faptul că, după bombardamentele din Al Doilea Război Mondial, clădirile istorice nu au mai fost refăcute, iar oraşul a pierdut mult din zestrea imobiliară, dezastru la care s-au adăugat sistematizarea comunistă şi cutremurul din 1977. Dar exact acest mit, că Ploieştiul ar fi un oraş urât şi neinteresat, cu profil industrial, şi-a propus să-l „demoleze“ Corneliu Moraru.

„Cam în urmă cu 10 ani a început această pasiune molipsitoare. Am descoperit o fotografie cu Ploieştiul interbelic, din care nu am mai recunoscut nimic. M-am simţit într-un fel vinovat că, la 25 de ani, eu nu ştiu nimic despre cum a ajuns oraşul din acea perioadă la stadiul din prezent, dar şi puţin revoltat pentru că nici în familie şi nici la şcoală nu ni s-a spus nimic despre acest lucru“, povesteşte Corneliu despre începuturile poveştii care acum se numeşte „Iubesc Ploieştii“.

Comunitatea a aderat imediat la idee

A început să citească tot ce găsea despre Ploieşti, articole istorice care i-au alimentat şi mai mult curiozitatea despre oraş. Revenit în „oraşul aurului negru“ după câţiva ani de muncă în Bucureşti, în 2010 a fondat grupul de iniţiativă „Iubesc Ploieştii“, mai întâi un blog şi apoi un cont de Facebook unde scria despre evenimentele din oraş şi posta fotografii.  

„După ce m-am întors în Ploieşti mi-am dat seama că am, după program, cel puţin trei ore pe care nu le mai pierd în trafic şi pot pune în aplicare măcar o parte din ideile pe care le gândisem pentru Ploieşti. Pagina de Facebook a fost printre primele iniţiative de social media de acest fel din ţară şi a crescut destul de mult. La un moment dat, oamenii au început să-mi trimită fotografii pe care le aveau pe acasă. Le-am postat şi, treptat, a devenit o pagină a comunităţii“, povesteşte Corneliu. În prezent, pagina sa de pe contul de socializare a adunat, în şase ani de activitate, peste 1500 de fotografii vechi şi noi cu Ploieştiul, iar site-ul său, iubescploiestii.ro, are, pentru zilele de până acum din septembrie, peste 11.500 de vizitatori unici. „A fost ca un fel de confirmare a faptului că, asemeni mie, sunt foarte mulţi ploieşteni care iubesc acest oraş“, spune tânărul inginer.

Harta bilingvă a Ploieştiului

În 2013, Corneliu a realizat şi primele suveniruri cu Ploieştiul, tricouri şi sacoşe din pânză cu expresia care a făcut istorie în oraş, „a o întoarce ca la Ploieşti“. „Mi-am dat seama că preocuparea mea ajungea deja la alt nivel. Iniţial, mi-am făcut un pentru mine un tricou, dar într-o oră după ce am postat o fotografie, am primit 80 de comenzi! În acelaşi timp, ştiam deja şi care va fi următorul pas, o hartă bilingvă a oraşului cu principalele obiective turistice. Pentru că aproape că mă săturasem ca toată lumea să spuncă că noi nu avem nimic interesant în Ploieşti sau că nu au unde să meargă în timpul liber“, povesteşte Corneliu. 

Tricourile cu „O întorc ca la Ploieşti“ au ajuns în toată lumea. Aici, în Italia FOTO arhiva personală Corneliu Moraru

Într-un mod foarte fericit, aşa cum viaţa ştie să lege poveştile frumoase, a fost contactat de o fundaţie care derulează proiecte comunitare în Ploieşti. Corneliu a câştigat concursul alocat fondului „Oraşul creşte frumos“, iar în trei luni, după o muncă susţinută, pe care o făcea după job, cu ajutorul unor prieteni, specialişti în diverse domenii, Corneliu tipărea prima hartă bilingvă a Ploieştiului. Pe ea a punctat nu trei sau patru obiective turistice din oraş, ci 68, de la muzee, biserici, clădiri vechi sau mai noi, dar cu semnificaţii importante pentru oraş, până la instituţii de cultură şi statui. 

Harta „realizată de localnici pentru călători“, conţine şi o serie de informaţii relevante despre istoria localităţii, mituri legate de Ploieşti, un calendar al evenimentelor culturale etc. Cele 5.000 de exemplare au fost împărţite gratuit instituţiilor din oraş, muzeelor şi hotelurilor.

Autorităţile nu s-au implicat

Şi chiar dacă pe verso este tipărit logo-ul Primăriei Ploieşti, autorităţile locale nu au avut nici un „amestec“ în frumoasa poveste. Cel care a trecut numele primăriei pe hartă este Corneliu căruia i s-a părut anormal ca pe harta turistică a oraşului să nu figureze şi cea mai importantă autoritate locală, deşi aceasta nu a percutat în nici un fel la această iniţiativă. 

Harta bilingvă a oraşului, un proiect care a înviat turismul şi istoria în Ploieşti FOTO Facebook / Iubesc Ploieştii

„Era anormal ca, în 2014, când am realizat eu proiectul, să nu existe o hartă turistică a oraşului tipărită de autorităţi şi pe care să o poţi lua din hoteluri sau muzee. La fel de anormal este că, nici acum, muzee importante din oraş, de interes naţional, cum sunt casele memoriale Nichita Stănescu sau I.L. Caragiale, să nu fie semnalizate prin indicatoare, aşa cum se întâmplă, de exemplu, cu stadionul“, a constatat Corneliu.

Harta bilingvă a fost gândită de Corneliu pentru a fi de folos ploieştenilor care ştiu puţine lucruri despre oraş, expaţilor care lucrează în corporaţiile din municipiu şi turiştilor veniţi pentru o zi în oraş sau celor aflaţi în tranzit şi care, dacă ar avea o hartă, ar face un popas în Ploieşti, fără a-l mai ocoli pe centură. 

Multe proiecte frumoase pentru oraş

Ulterior, în mai 2016, Corneliu a făcut un „treasure hunt“, o vânătoare de comori pe baza hărţii, în cadrul Festivalului Internaţional de Educaţie care s-a desfăşurat în mai 2016 la Ploieşti, iar o lună mai târziu, impresionaţi de ideea hărţii, reprezentanţi ai Corpului Diplomatic din Spania şi Finlanda au făcut un tur al oraşului la multe dintre obiectivele recomandate de Corneliu, care le-a fost şi ghid.

De altfel, tânărul primeşte frecvent cereri de ghidaj în Ploieşti, în special de la turişti străini care ajung în România. Tururile sunt făcute de Corneliu în mod gratuit şi în timpul său liber, ocupaţie dublată de activitatea susţinută de pe site, unde scrie articole de interes pentru ploieşteni. În 2016, Corneliu a scos o nouă ediţie a hărţii, pe banii săi, şi care poate fi procurată contra-cost din Librăria Cărtureşti din Ploieşti. De asemenea, dată fiind activitatea susţinută, grupul său de iniţiativă s-a transformat, la sfârşitul anului trecut, în organizaţia „Iubesc Ploieştii“. 

Oaspeţii de la Festivalul Internaţional de Educaţie care s-a desfăşurat în Ploieşti au participat la primul Treasure Hunt din oraş FOTO arhiva personală Corneliu Moraru

„Nu cred că o să mă opresc aici. Deja visez la o aplicaţie mobilă pentru harta bilingvă, dar şi multe alte proiecte. Cred că atunci când faci ceva cu pasiune şi pe termen lung, lucruri în care crezi, nu ai cum să dai greş“, spune Corneliu.

Vă mai recomandăm

Tânărul din Ploieşti care crede în legumele româneşti şi a deschis un aprozar: „Oamenii vor să mănânce sănătos“

Zmeura din Prahova ajunge în prăjiturile din tot sudul ţării. „Fructul prinţeselor“, o afacere de familie sănătoasă şi parfumată

Pasiunea unui străin îndrăgostit de România: iranianul care creşte animale exotice şi de rasă în Prahova
 

 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: