Divele perioadei interbelice. Povestea fiicei de general ajunse Miss România în 1931. „Este brună, cu trăsături fine şi posedă un admirabil corp“

Concursurile de frumuseţe organizate în România în perioada interbelică erau considerate drept evenimentul monden al anului, iar gazetarii vremii rezervau pagini întregi de ziare pentru interviuri şi pentru prezentarea spectacolului în sine.

Deşi cele mai multe dintre câştigătoarele titlurilor de Miss România au avut o carieră scurtă în lumina rampei, unele au stârnit interes internaţional şi chiar pasiuni periculoase cafre s-au sfârşit tragic.

Marioara Ganesco (Miss România 1928), Magda Demetrescu (Miss România 1929), Zoica Dona (Miss România 1930), Tanţi Viişoreanu (1931), Lilian Delescu (1932), Dina Mihalcea (1933) Tita Cristescu (1934) şi Dorothée Christesco (1935) au fost frumuseţile încoronate ale României de dinainte de cel de-al Doilea Război Mondial. Din cauza războiului, concursurile de frumuseţe au fost întrerupe începând cu anul 1935 şi au fost reluate pentru un singur an, în 1979, când Miss România a fost aleasă Matilda Pascal Cojocăriţa, pentru ca în perioada 1980 şi până în 1989, concursul să fie din nou anulat.

Revenind la anii 30, alegerea celei mai frumoase femei din ţară era un eveniment apreciat şi mult aşteptat de public, iar câştigătoarele erau tratate ca adevărate staruri de cinema cărora li se acorda întreaga atenţie.

Ce condiţii erau impuse concurentelor la Miss

Era şi normal să fie aşa, pentru că nu oricine putea participa la un astel de concurs, condiţiile fiind dintre cele mai drastic. Nu prima doar frumuseţea fizică, ci mai ales trăsăturile morale, care, de altfel, erau şi condiţii eliminatorii. Concret, tinerele care doreau să participe la o astfel de competiţie trebuiau să facă dovada că duc o viaţă onorabilă,  că locuiesc împreună cu părinţii sau la rude, iar în cazul în care locuiau singure, era nevoie să arate că au venituri obţinute în mod respectabil. De asemenea concurentele nu erau admise dacă erau căsătorite sau dacă trecuseră printr-un divorţ.

Toate aceste condiţii erau impuse concurentelor pentru că, cea care avea să fie desemnată frumoasa anului, urma să reprezinte România la concursurile internaţionale de profil care aveau loc fie în Franţa, fie peste ocean, iar organizatorii nu-şi puteau compromite reputaţia cu un scandal inutil.

În 1931, revista Ilustraţiunea Română, care făcea parte atunci din trustul de presă care organiza efectiv concursul de Miss România, a rezervat nu mai puţin de patru pagini acestui eveniment care a avut loc în duminică, 18 ianuarie.

Finalistele concursului Miss România 1931   Foto Ilustraţiunea Română

Nr.15, Miss România

Aşa cum se menţionează în articolul dedicat evenimentului, în revista ilustraţiunea Română la concurs s-au înscris foarte multe concurente (autorul nu precizează numărul exact al conucrentelor) dar explică faptul că “…din numărul cel mare au rămas trei zeci, apoi cincisprezece….Apoi zece. Însfârşit cinci. Dintre acestea, juriul trebuie să desemneze pe Miss România 1931”.

Concursul de frumuseţe se limita doar la o examinare a trăsăturilor fizice, iar pe atunci pare că nu erau incluse şi probe de talent sau de alte aptitudini, aşa cum se întâmplă în prezent.

Tinerele trebuiau să defileze în faţa unui juriu, dar şi prin faţa publicului şi suportau totodată şi bliţurile aparatelor de fotografiat.

  “Defilează a doua, a treia, a patra… La ieşire, concurentele trec pe o estradă în faţa publicului…La apariţia fiecărei concurente, publicul aplaudă furtunor. Examinarea continuă. Pe estrada special amenajată în faţa mesei juriului, se perindă, rând pe rând, candidatele, care-şi stăpânesc, pe cât pot, emoţia….Ultimele examinări par cu totul anevoioase, pentrucă alegerea din grupul celor cinci este destul de dificilă, fiecare dintre candidate posedând minunate calităţi fizice. Juriul discută, comentează, şi după o chbzuinţă de mai bine de jumătate de oră pronunţă hotărârea prin vot secret” era descris monentul în Ilustraţiunea Română.

În acel an, frumoasa României a fost aleasă domnişoara cu numărul 15, pentru că toate concurentele de atunci purtau unu număr, nu un nume, tocmai pentru ca alegerea să fie obiectivă, susţienau organizatorii.

Nr. 15 era Tanţi Viişoreanu, care a primit premiul înmânat de predecesoarea ei, Zoica Dona, Miss România 1930.

Zoica Dona, Miss România 1930 (stânga) o felicită de Tanţii Viişoreanu FOTO Ilustraţiunea Română

“Posedă un admirabil corp”

Noua Miss a României este descrisă ca fiind o tânără descendentă a unei vechi familii de boieri olteni, fiica generalului Viişoreanu, comandantul brigăzii I roşiori Arad.

“Este brună, cu trăsături fine, alese, şi posedă un admirabil corp. În înfăţişare are o drăgălăşenie deosebită, un aer de gingăşie şi de distincţie. Are o educaţie cu totul aleasă. Este în etate de 21 de ani” se arată în articolul publicat în revista citată anterior.

Într-un inerviu acordat revistei, Tanţi Viişoreanu spunea că “Vă încredinţez că la Paris şi Chili voiu şti să reprezint ţara mea, pentrucă mai presus de orice este prestigiul şi demnitatea ei. (…) voiu reprezenta cu toată grija tricolorul românesc”. Întrebată dacă a avut emoţii, tânăra a mărturisit sincer că “Atâtea examinări şi reexaminări m-au ameţit. La un moment dat eram atât de emoţionată, în cât aproape că nu mai vedeam juriul….Doar luminile puternice ale becurilor de electricitate îmi indicau că mă găsesc în faţa unor severi judecători”.

Prim-procurorul făcea parte din juriu

Într-adevăr, din juriu făceau parte membri marcanţi ai vieţii culturale din epocă Al. Mavrodi, preşedintele Sindicatului ziariştilor (preşedintele juriului), pictorul Eustaţiu Stoenescu, scriitorul Radu D.Rosetti, dr. Brătescu, medic, prim-procurorul Codin Ştefănescu, Smărăndescu, architect, Dumitrescu-Bumbeşti, director de scenă la teatrul Naţional, Marin Georgescu, pictor, T.Burcă, sculptor, dar şi Zoica Dona, miss România 1930, conform revistei Iulustraţiunea Română.

Pe lângă titlul de Miss România 1931, frumoasei craiovence compozitorul Gogu Botea  i-a dedicat pe loc un tango, pe care l-a numit chiar “Tanţi –Tango”.

Miss România 1931 a primit dedicaţie din partea compozitorului Gogu Botea un tango  FOTO Iulustraţiunea Română

Tanţi nu a avut o carieră în luminile rampei, s-a retras ulterior la Târgu Jiu unde s-a căsătorit cu nepotul unui general.

Cine au fost primele frumuseţi ale României

Marioara Ganesco (Janescu) a fost aleasă Miss România 1928, iar un an mai târziu a participat la Miss Europe care a avut loc la Paris, însă nu a mai strălucit la acest concurs, clasându-se doar pe locul 24. Era din Constanţa de fel, unde s-a şi retras ulterior fără a mai participa la concursul Miss Universe.

Magda Demetrescu a fost o bucureşteancă de doar 17 ani care a câştigat în anul 1929 titlu de Miss România. Era fiica arhitectului Nicolae Demetrescu, dar care a rămas orfană de ambii părinţi încă din copilărie. A fost remarcată la concursul Miss Universe din SUA unde s-a clasat pe locul al şaselea dintr-un total de 44 de concurente.

Un an mai târziu, strălucea Zoica Dona, desemnată Miss România 1930, pentru ca la Miss Europe să câştige un onorabil loc secund, fiind devansată de o frumuseţe din Grecia. Şi Zoica era fiica unui general influent în perioadă, Constantin Dona. A studiat la Facultatea de Drept, iar în paralel lua lecţii la Conservator.

Miss România din 1931, Tanţi Viişoreanu i-a înmânat titlul frumoasei Liliana Delescu, din Drobeta Turnu Severin, care ulterior concursului de frumuseţe a avut o carieră artistică, fiind compozitoate, scriitoare şi poet. În anul în care a câştigat concursul de frumuseţe, era deja studentă la Conservatorul din Bucureşti.

În 1933, titlul de  miss România a fost câştigat de Dina Mihalcea, pentru ca un an mai târziu, cea mai frumoasă româncă să fie desemnată nimeni alta decât Tita Cristescu, fiica fondatorului Partidului Comunist in Romania, Gheorghe Cristescu. A fost printre puţinele frumuseţi ale anilor 30 care au devenit mai cunoscute după moarte decât în timpul vieţii şi asta din cauza morţii suspecte de care a avut parte.  Supranumită diva otrăvită (a murit după ce a ingerat o capsulă cu cianură de potasiu), printre suspecţii pentru moartea tinerei aflându-se şi Liviu Ciulei, tatăl celebrului regizor român, cu care Tita avusese o idilă. În cele din urmă s-a dovedit că autoarea crimei a fost de fapt servitoarea Titei.

Ultimul concurs de frumuseţe organizat în România înainte de începerea celui de-al Doilea Răsboi Monidal a fost în anul 1935, câştigătoare fiind desemnată Dorothée Christesco.