Cum sărbătoreau regii şi reginele României Crăciunul: primul brad împodobit, darurile oferite nevoiaşilor, sărbătorile în exil

Cum sărbătoreau regii şi reginele României Crăciunul: primul brad împodobit, darurile oferite nevoiaşilor, sărbătorile în exil

Regel Mihai şi regina Ana au petrecut cele mai multe Crăciunuri în exil. FOTO romaniaregala.ro

De la Carol I şi până la Regele Mihai, Crăciunul din Familia Regală a României a fost sărbătorit după tradiţiile locale. Fie că erau organizate ceremonii pline de veselie şi lumină, ca în timpul Regelui Ferdinand, fie unele simple, ca în vremea lui Carol I, Crăciunul regal a fost sărbătorit neîntrerupt. În timpul regelui Carol I a fost împodobit primul brad de Crăciun din România

Ştiri pe aceeaşi temă

Una dintre cele mai importante sărbători ale lumii creştine, cu o semnificaţie importantă pentru români, Crăciunul a reprezentat un punct de reper în istoria Casei Regale române. Naşterea Mântuitorului a fost sărbătorită după tradiţiile locale, cărora le-au fost adăugate şi obiceiuri germane sau englezeşti.

Astfel, potrivit tradiţiei de sfârşit de secol XIX ca în casele din Germania să existe brazi împodobiţi, regele Carol I aduce acest obicei şi în ţara noastră. Prima consemnare a unui brad împodobit în România datează de pe vremea lui Carol I de Hohenzollern când, în 1866, în palatul regal de la Cotroceni, a fost împodobit un brad cu fructe şi flori de hârtie.

Ceremonialul Curţii Regale reglementa şi eticheta ce însoţea sărbătoarea Naşterii Domnului. Astfel, în ajunul Crăciunului, Mitropolitul şi ceilalţi reprezentanţi ai clerului veneau la Palatul Cotroceni, unde erau primiţi în apartamentele Majestăţilor Lor pentru a face rugăciunile obişnuite în ziua de 24 decembrie.

Ca regulă, în cele trei zile de Crăciun, la Palat nu aveau loc recepţii sau evenimente publice, iar cei care voiau să le transmită felicitări suveranilor sau membrilor Familiei Regale le puteau depune la ofiţerii de serviciu.

Crăciunul era petrecut extrem de simplu, şi deseori auster. În Ajun, Carol I îşi petrecea seara la masa de scris, iar în ziua de Crăciun, regele şi regina mergeau uneori la patinoar, amândoi fiind mari iubitori ai acestui sport. Spre seară, regele juca bliard.

În volumul „Crăciunul regal“, scris Principesa Margareta şi Principele Radu al României, se menţionează că „atmosfera de Crăciun din casa Regelui Carol I şi a Reginei Elisabeta, sobri, preocupaţi până în detaliu de mersul românesc, precauţi şi solitari, conduşi de simţul datoriei, era complet diferită de cea din familiile succesorilor lor. Părinţii unei copile dispărute la vârsta de patru ani, au rămas până la sfârşitul vieţii cu simţământul de neşters că sunt tatăl şi mama unui popor întreg“.

Cele mai fastuoase momente erau cele de dinainte de Crăciun, când se împodobea bradul, iar personalul din suita regală primea cadouri. Fiica uneia dintre doamnele de onoare ale Reginei Elisabeta îşi amintea cum „în sufrageria mare lângă sala de bal se înşirau pe mese cartonaşele pline cu podoabe strălucitoare, toate numai albe şi în fir de argint. Bradul înalt până în tavan aştepta să fie îmbrăcat în veşmintele lui de sărbătoare. [...] La ceai mâncam Baumkuchen trimis din Germania“.

Nu doar persoanele apropiate regelui primeau daruri. În unii ani, aşa cum a fost cazul în 1888, Regele Carol I oferea drept cadou de Crăciun ajutoare în lemne şi bani pentru românii care erau afectaţi din cauza marilor căderi de zăpadă.

Crăciunul vesel din timpul lui Ferdinand şi al Mariei

Căsătoriţi de foarte tineri, la 27 de ani şi respectiv 17 ani, Ferdinand şi Maria, succesorii lui Carol I şi Elisabeta, au continuat tradiţia Crăciunului la Palatul Cotroceni, dar şi la Peleş. Având mulţi copii, sărbătoarea era una mult mai veselă, plină de familiaritate şi căldură.

Un brad imens era trimis la castel, iar regina Maria împodobea camerele, după tradiţia englezească, şi cu vâsc. Podoabele pentru pom, colete întregi, erau aduse din Nurnberg, Germania, pentru că erau foarte ieftine. După cum dorea Principesa Maria, câteodată, pomul nu purta decât podoabe şi lumini albe, iar pe crengi se presăra un fel de puf alb din azbest care imita la perfecţie zăpada.

Aşa cum se menţionează în volumul „Crăciunul regal“, intendentul pregătea din timp listele de cadouri, iar cu câteva zile înainte, principii luau daruri din prăvăliile de pe Calea Victoriei. Fiecare om de la Curte, începând de la cel mai mic şi până la cel mai înalt demnitar, primea un cadou la pomul de Crăciun. Era o seară specială la curte, în care era organizat un ceai cu multe bunătăţi.

În Ajun, Regina Maria participa, an de an, la slujba oficiată la Biserica Anglicană din Bucureşti.

Dineu în timpul Regelui Carol al II-lea

Regele Carol al II-lea sărbătorea Crăciunul uneori la Castelul Peleş, iar alteori la Palatul Regal din Bucureşti. Familia Regală sosea după ce toţi invitaţii se adunau în holul reşedinţei regale şi evenimentul începea cu un concert de colinde. Recitalul era urmat de ceremonia de oferire a cadourilor care avea loc, de obicei, în sala unde se afla Pomul de Crăciun împodobit. Mai întâi, Regele le oferea cadouri tuturor celor prezenţi, după care mareşalul Curţii Regale îi înmâna suveranului darurile din partea Curţii. Seara se încheia cu un dineu la care participau toţi cei prezenţi.

Principesa Margareta notează că „solitar şi respins de mulţi, Regele a continuat tradiţia Crăciunului cu aceeaşi pricepere ca a înaintaşilor lui. Primul rege născut pe pământ românesc, în confesiunea ortodoxă, Carol al II-lea era un excepţional cunoscător al tradiţiilor noastre populare şi un perfect vorbitor al limbii române literare. De asemenea, Curtea Regală din vremea sa era organizată cu pedanterie, cu grija detaliului, cu infinit orgoliu şi cu pricepere“, în mod similar fiind organizate şi sărbătorile de iarnă.

Crăciun la Săvârşin, la Sinaia şi în exil

Regele Mihai a introdus obiceiul sărbătoririi Crăciunului şi a Paştelui la reşedinţa privată de la Săvârşin sau la Castelul Foişor de la Sinaia. În ajunul Crăciunului, Majestatea Sa împreună cu Regina mamă Elena primeau colindători la Castel. Crăciunurile regale, organizate cu grijă şi graţie de Regina Elena, erau intime, calde şi iubitoare. Dineurile şi dejunurile din această perioadă aveau un caracter privat, reunindu-i în jurul mesei doar pe membrii familiei şi pe prietenii foarte apropiaţi. În prima zi de Crăciun, Regina-mamă le împărţea daruri copiilor din sat.

În perioada exilului, Regele Mihai şi Regina Ana au petrecut Crăciunul întotdeauna acasă, fie în Italia, la Florenţa, în Anglia, la reşedinţele din Bramshill şi Ayot St Lawrence, în Elveţia, la Versoix, la Villa Fantasia sau Villa Serena şi, câteodată, la Villa Sparta din Florenţa, casa Reginei Elena.

Potrivit Casei Regale, Regina Ana se ocupa de împodobirea bradului de Crăciun şi, uneori, în special în anii petrecuţi în Elveţia, de pregătirea mesei de Crăciun. În Ajun, erau oferite daruri celor câţiva colaboratori, apoi Familia Regală se retrăgea pentru a lua cina, urmată în mod firesc de deschiderea cadourilor. Copiii primeau daruri modeste, fiecare ales cu un înţeles anume şi cu spirit de economie.

„Copiii au avut parte de Crăciunuri pline de dragoste, ocrotitoare, petrecute în simplitate, aşa cum probabil nu ar fi avut dacă se năşteau într-un Regat al României anilor 1950. Situaţia Majestăţilor Lor a făcut ca principesele să trăiască toată copilăria şi adolescenţa în case de ţară sau din mici oraşe, cu grădină ori înconjurate de o fermă. Crăciunul exilului era strâns legat de aerul curat, de zăpadă, de dealurile pe care le puteai zări pe fereastră, de pădure, de cuibarul cu ouă calde, de tăiatul lemnelor pentru foc, de sobă şi de fotoliile cu perne moi şi de afecţiunea bunicilor care veneau să stea alături de copii şi nepoate“, scrie în volumul „Crăciunul regal“.

După revenirea în ţară, Familia Regală a petrecut sărbătoarea de Crăciun la Castelul de la Săvârşin. În dimineaţa de Ajun, Regele Mihai împarte bunătăţi familiilor mai sărmane din localitate, pentru ca la amiază dubaşii din Săvârşin şi alţi colindători să treacă pragul Castelului cu urări pentru Familia Regală.

Pentru cina festivă din seara de Ajun, Principesa Margareta se implică, alături de bucătăreasa castelului, în pregătirea bucatelor ce urmează să fie servite pe masa de Crăciun şi, de asemenea, de împodobirea bradului de Crăciun, adus în fiecare an de la Sinaia.

Seara de Ajun se încheie la ora 17.00, atunci când colaboratorii Castelului şi cei ai Ocolului Silvic Regal vin să şi primească darurile de Crăciun. Ulterior, seara de Crăciun este aniversată discret, în familie şi în căldura căminului.

Mai puteţi citi

Şi-au părăsit joburile corporatiste pentru o afacere dulce şi colorată: două ploieştence au idei de cadouri pentru cei sătui de chinezării

Poveşti triste cu final fericit. Prăjiturile şi pâinea coapte de adolescenţii de la Concordia schimbă vieţi
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările