EXCLUSIV Ce spune contracandidatul lui Kovesi la Parchetul European: „Nu mă retrag. Acest lucru ar duce la un nou proces de selecţie“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Negocierile dintre Parlamentul European şi Consiliul UE privind alegerea primului procuror-şef european se vor relua joi, 19 septembrie, la Bruxelles. Francezul Jean Francois Bohnert, contracandidatul Laurei Codruţa Kovesi, a declarat în exclusivitate pentru Adevărul că nu se retrage din cursă.

Procuror general la Curtea de Apel din Reims-Franţa şi contracandidat al Laurei Codruţa Kovesi pentru postul de procuror şef european, Jean Francois Bohnert a infirmat, în exclusivitate pentru Adevărul, că o numire a sa la Parchetul Naţional Financiar din Franţa ar duce la anularea candidaturii sale.

”Nominalizarea mea ca şef al Parchetului Naţional Financiar din Franţa încă trebuie să fie confirmată de către Consiliul Superior al Magistraturii. Avizul trebuie să vină în următoarele zile. Dacă avizul este favorabil, numirea mea în funcţie ar putea să se facă rapid. În acelaşi timp, aş vrea să precizez că o asemenea numire în funcţie nu ar fi sub nicio formă incompatibilă cu candidatura mea actuală, pe care o menţin, pentru funcţia de şef al Parchetului European. Precizez că dacă ar trebui să îmi retrag candidatura mea europeană, această retragere ar avea drept consecinţă invalidarea listei scurte de trei candidaţi (printre care se numără şi doamna Kovesi) reţinuţi de către comitetul de selecţie şi ar risca foarte mult să provoace un nou proces de selecţie, ce ar fi reluat de la început. În opinia mea, o asemenea eventualitate trebuie evitată cu orice preţ, în interesul însăşi al instituţiei ce dă naştere Parchetului European”, a declarat, în exclusivitate pentru Adevărul, Jean Francois Bohnert.

„Am mult respect şi consideraţie pentru doamna Kovesi”

Procurorul general al Parchetului din Reims ne-a mai declarat legat de contracandidaţii săi: ”Am mult respect şi consideraţie pentru doamna Kovesi, ca şi pentru domnul Ritter, ambii fiind contracandidaţi de prim rang în acest proces de selecţie. Nu pot să mă pronunţ cu privire la şansele mele de a fi numit în acest post european, procesul de selecţie fiind încă în curs”.

Discuţiile dintre echipa de negociere din Parlamentul European şi reprezentanţii Consiliului UE privind alegerea primului procuror-şef european s-au reluat marţi 17 septembrie, însă nu au ajuns la vreun rezultat. Negocierile se vor relua joi 19 septembrie la Bruxelles.

Prima rundă de negocieri, suspendată înainte de alegerile europarlamentare din 26 mai, nu a dus la vreun rezultat, pentru că reprezentanţii guvernelor UE au susţinut candidatura francezului Jean-Francois Bohnert, spre deosebire de Parlamentul European, care a susţinut-o pe Laura Codruţa Kovesi. Numirea procurorului-şef european, care va avea un mandat de şapte ani, se face prin consens.

Echipa de negociatori a Parlamentului European este formată din preşedinta Comisiei de control bugetar (CONT), Monika Hohlmeier, (Germania, PPE), preşedintele Comisiei pentru libertăţi civile (LIBE), Juan Fernando Lopez Aguilar (S&D, Spania), şi vicepreşedinta comisiei LIBE, Maite Pagazaurtundua (Spania, Renew Europe).

De cealaltă parte, echipa de negociere a Consiliului Uniunii Europene, este compusă din ambasadorii Finlandei, Portugaliei şi Croaţiei.

„Doamna Kovesi este candidatul preferat al Parlamentului European“

Imagine indisponibilă

”Numirea procurorului şef european trebuie făcută de comun acord de către Parlamentul European şi Consiliul UE. Înainte de alegerile europene, negociatorii din cele două instituţii s-au întâlnit de mai multe ori, însă nu au putut ajunge la un consens cu privire care dintre cei trei candidaţi de pe lista scurtă ar trebui nominalizat ca procuror şef european. În luna iulie, Parlamentul European ar reiterat faptul că doamna Kovesi este candidatul său preferat”, a declarat pentru Adevărul Romain Sadet, ofiţer de presă în cadrul Consiliului UE.

”Comisia Europeană, ce nu are rol în selecţia finală, urmăreşte discuţiile dintre Consiliul UE şi Parlamentul European privind candidaţii de pe lista scurtă. Credem că cele două instituţii pot ajunge rapid la un acord privind viitorul procuror-şef”, ne-a precizat Christian Wigand, purtător de cuvânt în cadrul Comisiei Europene.

Când va începe să funcţioneze Parchetul European

În aprilie 2017, 16 state membre au convenit să colaboreze mai strâns pentru a combate mai bine frauda împotriva UE. Acestea au convenit să instituie un Parchet European (EPPO), utilizând procedura „cooperării consolidate”.

Ulterior, şi alte ţări au decis să se alăture acestor eforturi pentru a proteja bugetul UE împotriva fraudei: în prezent, sunt 22 de state membre participante: Austria, Belgia, Bulgaria, Croaţia, Cipru, Cehia, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Italia, Malta, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia, Spania, Ţările de Jos.

De ce este nevoie de un Parchet European? Conform datelor de pe site-ul Consiliului Uniunii Europene, Statele membre pierd cel puţin 50 de miliarde euro în venituri din TVA în fiecare an din cauza fraudei transnaţionale. De asemenea, acestea au raportat că aproximativ 638 de milioane euro din fondurile structurale ale UE au fost utilizate abuziv în 2015.

Până acum, numai autorităţile naţionale puteau să investigheze astfel de infracţiuni. Cu toate acestea, jurisdicţia lor se opreşte la frontierele naţionale, lăsând procurorii naţionali cu instrumente limitate de combatere a criminalităţii financiare la scară largă la nivel transfrontalier.

În mod similar, organele existente ale UE, cum ar fi Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) sau Unitatea Europeană de Cooperare Judiciară (Eurojust), nu sunt în măsură să iniţieze investigaţii sau urmăriri penale în statele membre. Parchetul European va contribui la depăşirea acestor neajunsuri şi la reprimarea infracţiunilor care aduc atingere intereselor financiare ale UE.

Parchetul European va efectua investigaţii transfrontaliere în cazuri de fraudă în care sunt implicate fonduri ale UE de peste 10 000 euro sau în cazuri de fraudă în materie de TVA la nivel transfrontalier care implică daune de peste 10 milioane euro.

Parchetul European ar trebui să îşi preia atribuţiile până la finalul anului 2020, dat fiind faptul că se preconizează că etapa de instituire va dura doi până la trei ani. 

Piteşti



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite