Cum pot intra în insolvenţă persoanele fizice

Cum pot intra în insolvenţă persoanele fizice

Şi persoanele cu datorii la bănci pot intra în insolvenţă în anumite condiţii FOTO: sfin.ro

Există mai multe situaţii în care persoanele fizice pot solicita intrarea în insolvenţă. Care sunt aceste situaţii şi ce condiţii trebuie să îndeplinească solicitanţii, aflaţi din articolul de mai jos.

Ştiri pe aceeaşi temă

Persoanele fizice care pot solicita intrarea în insolvenţă sunt cele ale căror datorii provin din neachitarea la timp a ratelor bancare contractate în vederea achiziţionării unui serviciu sau produs personal sau cele care au restanţe la furnizorii de utilităţi.

Scopul intrării în insolvenţă este reprezentat de redresarea situaţiei financiare a debitorului, acoperirea într-o măsură cât mai mare a pasivului acestuia şi descărcarea de datorii.

După cum precizează avocatul Cristina Leţu, ”debitorul persoană fizică care nu are fonduri băneşti disponibile pentru plata datoriilor în cuantum de cel puţin 15 salarii minime pe economie, scadente de mai mult de 90 de zile, poate introduce cererea de deschidere a procedurii de insolvenţă, pe bază de plan de rambursare a datoriilor sau cerere de insolvenţă prin lichidare de active”.

Legea cere ca debitorul să aibă domiciliul, reşedinţa sau reşedinţa obişnuită, de cel puţin şase luni anterior depunerii cererii, în România şi să ddemonstreze faptul că nu există o probabilitate rezonabilă să execute obligaţiile astfel cum au fost contractate într-o perioadă de maximum 12 luni, cu menţinerea unui nivel de trai rezonabil pentru sine şi pentru persoanele pe care le are în întreţinere.

Sunt însă şi însă cazuri în care persoanele fizice nu pot depune cereri de intrare în insolvenţă. ”Nu poate beneficia de aceste prevederi debitorul care: a fost condamnat definitiv pentru săvârşirea unei infracţiuni de evaziune fiscală, de fals sau intenţionate contra patrimoniului, prin nesocotirea încrederii; a fost concediat în ultimii doi ani din motive ce îi sunt imputabile; deşi apt de muncă şi fără un loc de muncă ori alte surse de venit, nu a depus diligenţe pentru a-şi găsi un loc de muncă sau a refuzat, în mod neargumentat, un loc de muncă propus ori o activitate ce îi poate aduce venituri; a acumulat datorii noi, prin cheltuieli nejustificate, în timp ce ştia sau ar fi trebuit să ştie că este în stare de insolvenţă; a determinat sau a înlesnit ajungerea în stare de insolvenţă, cu intenţie sau din culpă gravă”, mai spune Cristina Leţu.

În funcţie de situaţia personală, debitorul poate accesa trei tipuri de proceduri de insolvenţă: procedura simplificată, prin cerere depusă la comisia de insolvenţă; procedura de insolvenţă pe bază de plan de rambursare a datoriilor, prin cerere introdusă tot la comisia de insolvenţă; procedura judiciară de insolvenţă prin lichidare de active în cazul în care debitorul consideră că situaţia sa financiară este iremediabil compromisă şi un plan de rambursare a datoriilor nu poate fi elaborat şi pus în executare.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: