Piramida holografică, straniul fenomen din Ceahlău. Ce surpriză au avut turiştii astăzi, în zori, pe Vârful Toaca FOTO
0
În fiecare an, în ziua Schimbării la Faţă (6 august), turiştii iau cu asalt Ceahlăul pentru a vedea piramida holografică, un straniu fenomen, dar astăzi au avut parte de o surpriză
După un început mai timid în prima lună a verii şi apoi ceva timp din iulie, din cauza ploilor care n-au mai contenit, sezonul turistic este acum la cote maxime în zona masivului Ceahlău, fie că vorbim de „Marea dintre munţi“, aşa cum i se mai spune lacului de acumulare de la Bicaz, staţiunea de la poale, Durău, Munţii Stânişoarei, cu mănăstirile ascunse-n codri - Agapia, Văratec, Neamţ, Secu, Sihăstria, Sihla sau traseele alpine ce duc spre crestele Olimpului românilor.
Referindu-ne strict la masivul ce străjuie ţinutul Neamţului, unuia căruia i s-a mai zis „Coroană de ametist aşezată pe fruntea Moldovei“, „Domn al munţilor Moldovei“, „Un uriaş cu fruntea-n soare“ sau „Kogaionul“, montaniarzii sunt aşteptaţi să-i descopere sau redescopere frumuseţile. Şi are Ceahlăul pitorescul lui aparte, atrăgând, de zeci şi zeci de ani, împătimiţii de ascensiuni prin păduri seculare,
jnepenişuri, pajişti alpine, abrupturi stâncoase sau hornuri. Şi ar mai fi flora, fauna şi multă linişte.
„De 'nalt ce era muntele acela, s-ar fi zis că a lui creastă aurită atinge bolta cerului şi că toţi ceilalţi se umilesc înaintea lui: era bătrânul Ceahlău, stăpânul furtunilor, care de mii de ani vede în toate serile cel din urmă asfinţitul soarelui“, îl descria scriitorul Nicolae Gane, în „Duduca Bălaşa“. Iar pe trasee te întâmpină formaţiuni stâncoase impunătoare, pe seama cărora s-au născut legende Piatra Lăcrămată, Cuşma Dorobanţului, Clăile lui Miron, Dochia, Coloana Dorică, Detunatele, Santinela şi Pavilionul.
Ciudatul fenomen creat de umbrele Ceahlăului
Pe 6 august, Ceahlăul este destinaţia multor turişti, care sunt atraşi de straniul şi unicul fenomen optic care se produce la intensitate maximă doar în această zi, la răsăritul soarelui: piramida spaţială sau holografică - o fantastică imagine tridimensională, care se vede de pe Vârful Toaca (1.904 metri),
doar dacă este senin. El are o explicaţie ştiinţifică. Unul dintre cei care, de peste 15 ani, studiază fenomenul de pe Ceahlău este Mihai Marin, din Piatra Neamţ, pasionat nu doar de munte şi mistere, ci şi de fotografie.
Piramida holografică poate fi văzută la intensitate maximă doar pe 6 august, la răsărit FOTO Mihai Marin
„E o compunere de patru umbre. Vârful Toaca are formă de piramidă regulată cu baza un pătrat, iar sub acţiunea razelor solare dinspre est, are o umbră în formă de triunghi isoscel. Stânca Piatra Ciobanului, fiind mai mică şi mai joasă, face altă umbră. La fel, Piatra Vulcanului şi Panaghia. Peste toate se suprapune lumina ce trece prin şaua muntelui. Pe 6 august, datorită poziţiei soarelui, umbrele se unesc la vârf şi se creează o imagine magnifică tridimensională, ca holograma unei piramide“, explică acesta.
Numai că, în acest an, cele câteva sute de turiştii veniţi în masiv au avut parte de o surpriză. Vremea nu a ţinut cu ei, încă din seara zilei de 5 august zona fiind măturată de ploi, care au fost însoţite de puternice intersificări ale vântului. Furtuna s-a potolit după miezul nopţii, iar în zori, la răsăritul soarelui, era plafon de nori.
„Pe munte cred că sunt în jur de cinci-şase sute de turişti, fără a-i pune la socoteală pe pelerinii veniţi la schit cu prilejul Schimbării la Faţă. Planurile celor care doreau să vadă piramida holografică au fost date peste cap de vreme. A fost furtună în masiv, ploaia încetând pe la ora două, iar dimineaţă era plafon de nori“, a declarat Raul Papalicef, şeful Salvamont Neamţ.
De Schimbarea la Faţă, pelerinaj la schit
Celălalt motiv pentru care pe Ceahlău este o mare afluenţă de oameni pe 6 august este unul de natură religioasă. În această zi creştinii ortodocşi sărbătoresc Schimbarea la Faţă, iar cu acest prilej are loc un mare pelerinaj la Schitul Binecredinciosul Voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt, fiind hramul aşezământului de la cota 1.750 metri.
Schitul dedicat voievodului Ştefan este construit la cota 1.700 FOTO Doxologia.ro
În fruntea celor care urcă muntele este IPS Teofan, mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, care continuă, an de an, tradiţia instituită de actualul Patriarh al României, Daniel. Pelerinajul face parte din manifestările dedicate sărbătoririi Zilelor sfinţilor nemţeni. Sunt omagiaţi Sfântul Ioan Iacob (Hozevitul) de la Mănăstirea Neamţ, 5 august şi Sfânta Cuvioasă Teodora de la Sihla, 7 august.
Majoritatea credincioşilor urcă pe Traseul 7, pe la Stănile pentru că până la baza lui se poate ajunge cu maşina. Iar urcuşul până la schit durează doar o oră, maxim una şi jumătate. De altfel, aceasta este cea mai scurtă potecă ce duce spre înălţimile masivului. Schitul Binecredinciosul Voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt a fost ridicat din iniţiativa Mitropolitului Moldovei, Daniel. Pe cheltuiala prinţului Dimitrie Sturdza şi a Armatei, care a transportat materiale cu elicoptere, biserica a prins repede contur şi a fost terminată în august 1993.
Pisania scrisă în marmură, aflată în pridvor, consemnează: „Cu voia Tatălui, cu ajutorul Fiului şi cu lucrarea Sfântului Duh s-a ridicat această sfântă biserică mănăstire cu hramul Schimbarea la Faţă, în memoria sihaştrilor călugări şi călugăriţe care s-au nevoit în aceste părţi de-a lungul vremurilor,
coborând prin rugăciune cerul pe pământul Moldovei şi înălţând sufletele oamenilor în împărăţia lui Dumnezeu“.
Cabana Dochia, un pic de istorie
Pentru cei care pleacă în ascensiune pe Ceahlău, cabana Dochia se identifică practic cu muntele, fiind loc de popas şi odihnă, preţ de o oră-două sau de câteva zile pentru zecile de mii de turişti, punctul final sau de start al tuturor potecilor. Istoria refugiului de la cota 1.750 începe acum mai bine de 100 de ani.
Primul adăpost a fost construit în 1908. La începutul secolului XX, masivul era străbătut de doar 20-30 de familii de drumeţi pe an. Motivele: drumul anevoios şi lipsa adăposturilor. În 1907, Societatea de
Gimnastică, Sport şi Muzică din Iaşi, împreună cu filiala Turiştilor din România, lansează un apel de strângere de fonduri pentru construirea unei cabane.
Cabana Dochia şi Vârful Ocolaşul Mare FOTO Facebook Masivul Ceahlau - Olivian Urdă
„Ne-am hotărât să încercăm a remedia în parte răul, ridicând pe cel mai frumos munte din Moldova, pe
vârful Ceahlăului, chiar în această vară, un adăpost permanent în zid, care să poată adăposti comod 25 de persoane, unde să se poată găsi un păzitor, o cameră de bucătărie, un pahar de vin sau de coniac, o bucată de brânză ori de şuncă, ouă, în condiţiile cele mai avantajoase“ - aşa se preciza în apelul celor două societăţi.
Inaugurarea are loc pe 30 iunie, în prezenţa a vreo 300 de turişti, Clădirea avea două încăperi, de aproximativ 6/4 metri, ziduri de piatră şi o înălţime de circa 4 metri. Se spune că putea găzdui în jur de 20 de persoane. Construcţia a stat în picioare numai 20 de zile, din cauza mortarului rău făcut şi a lipsei unei fundaţii de zid, fiind culcată la pământ în timpul unei furtuni.
În ani, au apărut alte planuri pentru un adăpost pe culmea Ceahlăului, cabana a trecut cu bine de Primul Război Mondial, deşi a fost destul de deteriorată, iar lucrările de reconstrucţie au durat până în 1922. În al Doilea Război Mondial, cabana a fost folosită de armata germană ca punct de observaţie, iar după retragerea acestora a fost locuită, pentru o scurtă perioadă, de soldaţi sovietici.
Refugiul a fost reparat în 1945-1946, amenajări au fost în 1958, dar tot făcea faţă afluxului de drumeţi, iar viitoare extinderi se vor realiza abia din 1982. Peste un an cabana este racordată la izvoarele de
sub platoul alpin, iar în 1984, la reţeaua electrică din Durău.
Vă mai recomandăm să citiţi:
Poliţişti decoraţi pentru acte de bravură. Printre ei, luptători SAS care au supravieţuit unei explozii premeditate
Oraşul în care se vede noaptea ca ziua. Milioane de euro pentru iluminat stradal inteligent FOTO
Se încarcă comentariile...
