Părintele Cleopa, Patriarhul Daniel şi Securitatea. Cum a urcat Preafericitul Dan Ilie Ciobotea 3 trepte ale vieţii monahale în 10 zile, ajutat de Teoctist

Părintele Cleopa, Patriarhul Daniel şi Securitatea. Cum a urcat Preafericitul Dan Ilie Ciobotea 3 trepte ale vieţii monahale în 10 zile, ajutat de Teoctist

Dan Ilie Ciobotea la intrarea în viaţa monahală, alături de naşul său de călugarie, părintele arhimandrit Ilie Cleopa FOTO ganduridinierusalim.com

Duhovnicul mănăstirii Sihăstria este cel care l-a tuns în monahism pe actualul Patriarh, dându-i numele Daniel. Prigoana comunistă asupra părintelui arhimandrit Ilie Cleopa este de notorietate, în timp ce ascensiunea ierarhică a PF Daniel a alimentat speculaţiile privind colaborarea sa cu fosta Securitate.

Ştiri pe aceeaşi temă

Trecutul Preafericitului Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, este marcat  de momente-cheie care i-au influenţat decisiv destinul. Unul dintre acestea a avut loc în urmă cu 28 de ani, atunci când Dan Ilie Ciobotea a decis să intre în viaţa monahală, după o perioadă în care şi-a făcut studiile şi a predat în străinătate.
 
 
1976-1978 – studiază la Facultatea de Teologie Protestantă a Universităţii de Ştiinţe Umane din Strasbourg (Franţa);
 
1978-1980 – studiază la Facultatea de Teologie Catolică a Universităţii „Albert Ludwig” din Freiburg im Breisgau (Germania);
 
15 iunie 1979 - susţine teza de doctorat la Universitatea din Strasbourg, intitulată: Réflexion et vie chrétiennes aujourd'hui. Essai sur le rapport entre la théologie et la spiritualité (424 p).
 
31 octombrie 1980 - o versiune extinsă a acestei teze, pregătită sub îndrumarea mentorului său, pr. prof. dr. Dumitru Stăniloae, este susţinută la Institutul Teologic Universitar Ortodox din Bucureşti, cu titlul: Teologie şi spiritualitate creştină. Raportul dintre ele şi situaţia actuală;
 
1980-1988 – lector la Institutul Ecumenic de la Bossey, Elveţia;
 
Din aula universitară, în chilie la Sihăstria 
 
Surprinzător pentru mulţi, la vârsta de 36 de ani, Dan Ilie Ciobotea se hotărăşte să întrerupă drumurile în străinătate, să abandoneze studiul şi cariera universitară ce se profila, şi să intre în viaţa monahală. Pe 6 august 1987, la mănăstirea Sihăstria, din judeţul Neamţ, Dan Ilie Ciobotea devenea călugăr în urma unui ritual oficiat de stareţul Victorin Oanele. 
 
Părintele Cleopa (stânga), stareţul Victorin Oanele (mijloc) şi Paisie Olaru FOTO: ziarullumina.ro
 
Timotei Aioanei, fost exarh cultural al Arhiepiscopiei Iaşilor spunea într-un interviu acordat portalului crestinortodox.ro în 2007 că trecerea la viaţa monahală a lui Daniel a fost un pas făcut la insistenţele PF Patriarh Teoctist.
 
„A devenit monah la îndemnul stăruitor al PF Părinte Patriarh Teoctist, care era şi Locţiitor de Mitropolit al Moldovei şi Sucevei. Într-o discuţie de taină, de inimă, pe care cei doi au avut-o în reşedinţa mitropolitană din Iaşi, PF Teoctist l-a indemnat pe profesorul de teologie Dan Ilie Ciobotea să facă această trecere în rândul monahilor în Moldova, şi nu în altă parte. A fost aleasă Mănăstirea Sihăstria, pentru că acesta era locul în care, încă din vremea pe cand era student teolog, venea mai ales în vacanţele de vară. Rânduiala călugăriei a fost hotărâtă de PF Teoctist, care, cu 52 de ani înainte, mai precis în 1935, la aceeaşi sărbătoare a Schimbării la Faţă, devenise şi el monah în obştea Mănăstirii Bistriţa", spunea Timotei Aioanei. 
 
Naşul de călugărie al lui Dan-Ilie Ciobotea a fost părintele Ilie Cleopa, duhovnicul mănăstirii, de atunci actualul patriarh fiind cunoscut cu numele Daniel.    
„Dorinţa şi sfatul PF Sale a fost ca, călugăria profesorului Dan Ilie Ciobotea să aibă loc în aceeaşi zi în care a fost şi călugăria sa. Ca martor, vă pot spune ca a fost o atmosferă de rugăciune, o atmosferă duhovnicească, părintele Cleopa fiind cel care l-a purtat pe sub mantia sa pe profesorul Dan Ilie Ciobotea, care şi-a tuns părul capului de către stareţul mănastirii, arhim. Victorin, devenind din acea seară monahul Daniel", conform mărturiei părintelui Timotei Aioanei. 
Monah-ierodiacon-ieromonah în zece zile
 
La  Sihăstria, Daniel a parcurs extrem de rapid trei trepte ale vieţii monahale. La numai o săptămână după ce a fost tuns în monahism (6 august 1987), pe 14 august Daniel a fost hirotonit ierodiacon (călugăr cu funcţia de diacon). 
 
 
După zece zile de la intrarea în viaţa monahală, pe 15 august 1987 Daniel este numit ieromonah (călugăr care a primit slujirea preoţească pentru mănăstire).
 
„În ziua de 14 august, monahul Daniel a devenit ierodiaconul Daniel, iar in 15 august, de hramul Manastirii Putna, PF Teoctist l-a facut ieromonah", mai spunea Timotei Aioanei.
 
Ascensiunea sa spectaculoasă a continuat un an mai târziu, Daniel fiind hirotesit protosinghel, adică preot călugăr (practic adjunctul arhimandritului în structurile monahale).
 
Tot în 1988 monahul Daniel a fost numit consilier patriarhal, director al Sectorului „Teologie Contemporană şi Dialog Ecumenic” al Patriarhiei. În acelaşi an, a devenit conferenţiar la Catedra de Misiune Creştină a Institutului Teologic Universitar Ortodox din Bucureşti. Caracteristicile ambelor funcţii tind să confirme speculaţiile potrivit cărora Daniel devenise, de fapt, responsabilul cu Sectorul Relaţii Externe al Bisericii Ortodoxe Române.
 
Cei doi ani petrecuţi în viaţa monahală la mănăstirea Sihăstria au fost importanţi deoarece au pus bazele intrării şi apoi afirmării lui Daniel Ciobotea în structurile de conducere ale Bisericii Ortodoxe Române.   
 
La 7 iunie 1990, Daniel Ciobotea a fost ales Arhiepiscop al Iaşilor şi Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, iar peste câteva zile, la 1 iulie, a fost înscăunat.
 
Data de 2 septembrie 2007 este cea la care Daniel Ciobotea devine Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, după moartea, la 92 de ani, a lui Teoctist.
 
Ceremonia de întronizare a PF Daniel ca Patriarh (30 septembrie 2007) - FOTO patriarhia.ro
 
Ascensiunea ierarhică şi drumurile dese în străinătate, suspiciuni de colaborare cu Securitatea  
 
Speculaţiile privind colaborarea lui Daniel Ciobotea cu fosta Securitate au fost alimentate atât de parcurgerea în ritm fulgerător a treptelor vieţii monahale, cât şi de ieşirile frecvente peste hotare, într-o perioadă în care regimul totalitar din acele vremuri (anii ‘70-‘80) îngrădea libertatea de circulaţie a românilor.  
 
În 16 octombrie 2007, Patriarhul Daniel a primit decizie de necolaborare cu Securitatea ca poliţie politică din partea CNSAS. Într-un articol publicat de cotidianul „Ziua” imediat după decizia din 2007, oficialii CNSAS declară: 
 
„Din datele ajunse la CNSAS nu rezultă ce tip de dosar îi fusese deschis lui PF Daniel. Având în vedere faptul că acesta a călătorit în străinatate înainte de 1989 (la studii postuniversitare) este posibil să fi fost vorba de un dosar de urmărire”.
 
O legendă care circula la începutul anilor ’90 şi care nu a fost clarificată nici până astăzi spunea că lui Daniel Ciobotea i s-ar fi ars cu intenţie în timpul Revoluţiei, pe 23 decembrie 1989, dosarul de cadru la Securitate.
 
Părintele Cleopa, săltat de Siguranţă în timpul slujbei 
 
Părintele Arhimandrit Ilie Cleopa, unul din cei mai cunoscuţi duhovnici şi predicatori din Moldova s-a născut pe 10 aprilie 1912, în comuna Suliţa, din judeţul Botoşani, fiind botezat Constantin.  
 
A fost ucenic al părintelui Paisie Olaru şi în 1929, la vârsta de 17 ani, s-a alăturat obştii schitului Sihăstria, alături de fratele mai mare, Vasile. Constantin a fost tuns în monahism în august 1937, primind numele Cleopa. Mai târziu a ajuns egumenul schitului şi apoi a fost făcut arhimandrit când lăcaşul s-a ridicat la rang de mănăstire. 
 
Părintele Cleopa, cioban şi stareţ la mănăstirea Sihăstria FOTO: doxologia.ro 
 

 
În 1948, urmărit de Siguranţă, s-a retras pentru şase luni în pădurile din jurul Mănăstirii Sihăstria. S-a întâmplat chiar pe 21 mai, de sărbătoarea Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, atunci când părintele a slujit Sfânta Liturghie, iar la predica zilei a lăudat râvna marilor împăraţi.
 
„În ziua Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena ţineam predică şi am zis: Să dea Dumnezeu ca şi conducătorii noştri de acum să fie ca Sfinţii Împăraţi, ca să-i pomenească Biserica în veac! Atunci unul din popor m-a şi înregistrat şi nici n-am apucat să-mi scot veşmintele, că a venit o maşină şi mi-au zis să merg cu ei. M-au dus la Târgu Neamt şi acolo m-au pus într-un beci care nu avea decât un pat de ciment. Apoi m-au anchetat timp de cinci zile, ţinându-mă fără apă şi fără mâncare. Pe urmă mi-au dat drumul”, le povestea mai târziu Ilie Cleopa ucenicilor.
 
Stareţul s-a retras apoi în Munţii Sihăstriei, şi-a făcut un bordei din lemn în pământ şi s-a rugat neîncetat ziua şi noaptea. 
 
Anchetat împreună cu părintele Arsenie Papacioc
 
Pe 30 august 1949, părintele Cleopa a fost numit stareţ al Mănăstirii Slatina, din judeţul Suceava unde a întemeiat o obşte cu peste 80 de călugări. Nici aici nu a avut linişte decât până în 1952, atunci când Securitatea a declanşat o anchetă în obştea mănăstirii. Au fost reţinuţi atunci Părintele Cleopa, Ieromonahul Arsenie Papacioc şi fratele Constantin Dumitrescu pe care i-au dus la la Fălticeni pentru anchetă. 
 
„Dumneata sabotezi economia naţională şi spui că astăzi este Gheorghe, şi mâine Vasile şi este sărbătoare, iar oamenii pun ţapina jos, şi nu mai lucrează!”, îi reproşau securiştii părintelui Cleopa. 
 
Şapte ani de pribegie în munţii Neamţului 
 
Stareţul a fost ameninţat să nu mai facă propagandă religioasă, după care i-au dat drumul. Părintele Cleopa s-a spovedit apoi la duhovnicul său şi, cu sfatul lui, s-a retras împreună cu Ieromonahul Arsenie Papacioc în Munţii Stânişoarei timp de doi ani (1952-1954).
 
„Când eram prin pădure, pribeag, mă mai cercetau <prietenii> mei, care erau aceştia: Moş Martin şi vicleana vulpe. Cu <moşul> scăpam mai ieftin. Când îl auzeam mormăind, îi aruncam câte un cartof şi pleca; dar cu vulpea nu era tot aşa. Ea venea noaptea până la uşa bordeiului şi dacă, din întâmplare, uitam ceva de mâncare afară, bucuria ei. Avea ea grijă!”, povestea părintele Cleopa.
 
După doi ani de pribegie, a fost readus în mănăstirea Sihăstria, la ordinul patriarhului Iustinian, dar între anii 1959-1964 a urmat persecuţia bisericii, cea mai grea perioadă a monahismului românesc din secolul XX. 
 
Mai întâi au fost excluşi din monahism pentru toată viaţa stareţii şi duhovnicii la care veneau mulţi credincioşi. Apoi au fost excluşi din mănăstiri toţi călugării până la 55 de ani şi maicile până la vârsta de 50 de ani. Decretul a fost aplicat sub controlul Securităţii şi cu supravegherea organelor politice, iar până în primăvara anului 1960 au fost excluşi din mănăstiri peste 4.000 de monahi şi monahii.
 
În aceste condiţii, în primăvara anului 1959, Părintele Cleopa s-a retras pentru a treia oară în Munţii Neamţului, unde şi-a petrecut următorii cinci ani. S-a reîntors la Mănăstirea Sihăstria în toamna anului 1964, ca duhovnic al întregii obşti. 
 
„Mânca-v-ar Raiul!“, aşa îi binecuvânta părintele Cleopa pe toţi cei care îi cereau o vorbă pentru suflet. A plecat din această lume pe 2 decembrie 1998, fiind condus pe ultimul drum de mii de credincioşi. 

Vă mai recomandăm:

„Scheletele“ din dulapul Patriarhului Daniel: „diavol” pentru fratele său, rebel în Elveţia, bănuit de blat cu Securitatea, preafericitul milionarilor

Şefii Patriarhiei Române acuză un jurnalist Adevărul că este invidios şi „captiv unei mentalităţi retrograde”

Minunile Patriahului Daniel: fostul său şofer de la Iaşi a ajuns director la Trinitas TV

FOTO Patriarhul Daniel deschide o nouă cale: sfinţirea cu trafaletul

Radio Trinitas primeşte 80.000 de lei de la Ministerul de Externe pentru promovarea românilor din diaspora

FOTO Patriarhul Daniel colaborează cu un condamnat din „lotul Fenechiu”. Ioan Turbatu se ocupă de licitaţii şi achiziţii pentru Catedrala Mântuirii Neamului

Patriarhul Daniel şi crezul său oficial: „«Adevărul» continuă campania împotriva Bisericii după modelul ziarului «Scânteia»“

 

 

citeste totul despre: