Soarta oraşului minier din Bihor ridicat de sovietici în anii '50. Considerat edificator pentru arhitectura totalitară, primeşte un mare impuls turistic

Soarta oraşului minier din Bihor ridicat de sovietici în anii '50. Considerat edificator pentru arhitectura totalitară, primeşte un mare impuls turistic

Piaţa centrală a oraşului Ştei inclusă în reţeaua Atrium: Fostul Palat Administrativ, Casa de Cultură şi Baza de Cercetări Medicale Foto: Alex Tudose

Ştei, un orăşel bihorean de la poalele Parcului Natural Apuseni, a fost inclus din acest an în Ruta Culturală ATRIUM, a oraşelor europene cu arhitectură de tip totalitarist. Oraşul a fost amenajat de regimul sovietic în perioada 1952-1956 şi a fost denumit Dr. Petru Groza în perioada comunistă.

Ştiri pe aceeaşi temă

Deşi atestat încă din 1600, sub numele de Schei, actuala înfăţişare datează din prima decadă a regimului stalinist-comunist, atunci când urbea a fost proiectată integral la Moscova şi ridicată sub supravegherea sovieticilor pentru a putea asigura case şi servicii publice celor peste 17.000 de oameni trimişi acolo să exploateze zăcămintele de uraniu din Munţii Apuseni, preluate în contul „reparaţiilor de război“.

Instrument de propagandă

Ridicat în mai puţin de patru ani, oraşul a avut dotări separate pentru români şi pentru sovietici. În anii ’60, de pildă, existau patru cinematografe pentru români şi unul pentru sovietici. Funcţionau câte o şcoală şi o bază sportivă pentru copii români, iar altele pentru cei sovietici. Magazinele erau organizate la fel, în cele ale ruşilor marfa fiind de o calitate mult mai bună, accesibilă românilor doar pe bază de cartelă.


Foto: Alex Tudose

Potrivit arhitectei orădene Ramona Novicov, cea care a întocmit documentaţia de aderare a oraşului Ştei la reţeaua ATRIUM, oraşul era un instrument de propagandă. Strada principală, de pildă, intitulată V.I.Lenin, era flancată de strada 23 August 1944 şi de strada Fruntaşilor. Alte străzi se numeau Tineretului, Sportului sau M.Eminescu. 
 


Piaţa centrală era „inima oraşului“, cu o fântână cu lei şi jocuri de apă, înconjurată de Palatul Administrativ, sediul militarizat al societăţii Sovrom-Kwarţit, Casa de Cultură concepută în stil neoclasic, şi de Baza de Cercetări Medicale, care avea în dotare singura caravană Röntgen din ţară. „Acest nucleu triadic a devenit expresia puterii militare şi politice instituţionalizate“, a mai explicat Novicov, care descrie Şteiul „un adevărat muzeu al comunismului în aer liber“.

   Foto: Alex Tudose

Demersul intrării în acest circuit turistic care include o mulţime de oraşe europene a fost început în vara anului 2018 de către primarul Iulian Balaj, care vrea să transforme handicapul urbanistic al localităţii în avantaj prin exploatarea turistică.

 

 
 

Foto: Ramona Novicov

Comunismul ca turism


„Dosarul l-am depus la sfârşitul anului trecut şi am primit de curând vestea că am fost acceptaţi pentru înscrierea în această asociaţie. Ba mai mult, am fost invitaţi să participăm la Adunarea Generală anuală a organizaţiei, care va avea loc în perioada 14-15 mai, în Croaţia“, a declarat, pentru „Adevărul“, Iulian Balaj.

Includerea în proiectul ATRIUM va însemna pentru micul oraş bihorean promovare ca destinaţie turistică, posibilitatea de a accesa fonduri europene pentru dezvoltarea infrastructurii, parteneriate cu alte oraşe din reţea, pentru schimburi de turişti. "Vor putea veni turişti din Forli, de pildă, să vadă cum arăta un oraş din Blocul Estic iar şteienii vor putea merge în Forli, să vadă oraşul lui Mussolini", a explicat edilul. 

De altfel, spune tot el, demersul a fost făcut ca parte a unui proiect de dezvoltare local care mai include înfiinţarea unui punct de informare turistică în sediul Primăriei, realizarea de piste de biciclete, spaţii pietonale şi piaţete în oraşul Ştei, şi obţinerea statutului de staţiune turistică.
 

Foto: Alex Tudose

Ruta ATRIUM

 
Iniţiată în oraşul italian Forli, locul de naştere al dictatorului fascist Benito Mussolini, aşa-numita rută ATRIUM (Arhitectura Regimurilor Totalitare în secolul al XX-lea în Managementul Urban), adică reţeaua culturală a oraşelor europene cu arhitectură de tip totalitarist, include mai multe oraşe europene, inclusiv Bucureşti, Iaşi şi Făgăraş. Proiectul ATRIUM, aflat sub patronajul Comisiei Europene, reuneşte unsprezece ţări din sud-estul Europei şi funcţionează din octombrie 2013, având ca obiectiv crearea unui traseu cultural european care să introducă în circuitul turistic obiective ridicate în perioada comunistă sau fascistă.
 

Foto: Ramona Novicov

La programul iniţiat în oraşul lui Mussolini au aderat ulterior şi Bertinoro and Fratta Terme, Carbonia, Castrocaro Terme e Terra del Sole,  Predappio, Cesenatico, Ferrara, Forlimpopoli, Merano, Tresigallo, Torviscosa (Italia), Sofia şi Dimitrovgrad (Bulgaria), oraşele Uble, Rasa, Labin (Croaţia), Tirana (Albania).

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

Imagini din aceeasi galerie
Distribuie imaginea
citeste totul despre: