Judecătorul care a deschis proces pentru a merge la Biserică, umilit de colegii magistraţi. De ce i-a fost respinsă cererea

Judecătorul ar fi vrut să meargă la Biserică şi pentru asta a dat în judecată MAI

Curtea de Apel Iaşi a respins marti, 14 aprilie, de la primul termen de judecată, acţiunea judiciară deschisă de judecătorul Ioan Petrescu, de la Curtea de Apel Bacău. Acesta a dat în judecată Ministerul Afacerilor Interne (MAI), pentru a fi anulată interdicţia credincioşilor de a merge la Biserică.

Judecătorii ieşeni nu au analizat fondul cauzei, deoarece au considerat că magistratul de la Bacău a dat în judecată pe cine nu trebuie. 

„Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Ministrului Afacerilor Interne şi respinge acţiunea ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă”, e sentinţa judecătorilor ieşeni. 
 

Aceştia au stabilit că omologul lor de la Bacău poate intenta recurs în termen de 15 zile de la comunicarea soluţiei. 
 

Ce a susţinut judecătorul 

În cererea de chemare în judecată a judecătorului Petrescu se solicită anularea parţială a articolului 2 din Ordonanţa Militară nr. 1/2020. Mai exact, Petrescu a cerut ca din articolul 2 al ordonanţei să fie anulat termenul „religioase”, sintagma “fără accesul publicului” şi expresia „la care nu pot participa maximum opt persoane”. Prin aceste modificări, judecătorul român vrea ca evenimentele religioase, cum ar fi slujba de Înviere, să poată fi organizate.  

În cererea sa, judecătorul arată că ordonanţa încalcă drepturile şi libertăţile cetăţenilor. El invocă articolul 29 din Constituţie care prevede că „libertatea credinţelor religioase nu poate fi îngrădită sub nicio formă”.

„Libertatea de credinţă religioasă are atât o componentă interioară, intimă, sentimentul religios, convingerea intimă în existenţa lui Dumnezeu, dar şi o componentă exterioară constând în manifestarea publică a credinţei prin participarea la slujbele (în principal Sfânta Liturghie) de adorare a Divinităţii, de mulţumire şi de cerere, slube oficiate de preoţi/episcopi şi slujitori bisericeşti în lăcaşul de cult, care este biserica. Cum prin interzicerea accesului publicului – în speţă a credincioşilor – la serviciu religios care are loc în biserică fără ca Decretul de instituire a stării de asediu să prevadă măcar o restrângere a libertăţii conştiinţei, dispoziţiile atacate au fost emise cu exces de putere deoarece, pe de o parte, pârâtul a încălcat limita componentei proprii în punerea în aplicare a respectivului Decret, dar şi libertatea fundamentală a conştiinţei cetăţenilor români credincioşi ortodocşi”, arată Petrescu, în cererea adresată Curţii de Apel Iaşi.