Copiii de care România vrea să scape. Ce face Statul pentru micuţii cu nevoi speciale: doar cifre şi un limbaj de lemn

Copiii de care România vrea să scape. Ce face Statul pentru micuţii cu nevoi speciale: doar cifre şi un limbaj de lemn

FOTO: agora.md

În România sunt peste 75.000 de elevi cu cerinţe educaţionale speciale (CES), din care circa 55.000 în învăţământul de masă. Pentru aceştia, sunt doar 1.234 de norme pentru profesori de sprijin, iar de cele mai multe ori, un astfel de profesor nu lucrează doar cu copiii cu autism şi nici măcar nu lucrează într-o singură şcoală.

Ştiri pe aceeaşi temă

Deficienţele din şcolile din România de care vorbesc specialiştii alungă copiii din ţară, cu tot cu părinţi. Este cazul lui Alex, un copil din Iaşi care a întâmpinat primele probleme de mentalitate din partea celorlalţi la grădiniţă. Acolo, deşi copilul venea deja dintr-un colectiv din care a făcut parte la creşă şi nu a avut probleme de integrare până în acel moment, Alex a fost încet-încet alungat, spun părinţii. 
 
„Educatoarele au întors părinţii celorlalţi copii împotriva lui Alex. Au spus că bate copiii, plânge, nu mănâncă, ba chiar în una din zile a fost atât de violent încât a rupt rochia educatoarei! A urmat o şedinţă cu părinţii în care, pur şi simplu, nu am putut decât să ascultăm cum alţi părinţi spuneau că din cauza lui Alex copiii lor au înregistrat regres educaţional, că au fost loviţi de Alex, că au coşmaruri noaptea. Ştiam că mint, trebuia să şi dovedim, ceea ce era greu, având în vedere că eram doi părinţi împotriva altor 20, plus educatoarele şi directoarea. Menţionez că Alex mergea cu însoţitor la grădiniţă, plătit de noi, care la momentul respectiv lucra cu el şi acasă“, a povestit Marinela, mama lui Alex, pentru „Adevărul“. 
 
Alex merge acum la o şcoală specială, în clasa a doua, unde sunt cinci copii în grupă şi trei educatori, care îşi desfăşoară activitatea prin rotaţie. La şcoală face înot, a fost înscris şi la o grupă de înot părinte-copil, unde a mers cu tatăl lui, iar apoi a început singur la nivelul următor.
 
La trei ani de la plecarea în Danemarca, Marinela şi Florin spun că sunt siguri că au luat decizia corectă. „Putem spune că Alex este un copil fericit aici. Cu toate că uneori menţionează România, cred că o face doar pentru că îi este dor. România a însemnat cândva acasă, însă cred că i-ar fi foarte greu să renunţe la tot ce are aici, acum“, mărturisesc părinţii săi. 
 

Ce face Statul pentru copiii cu nevoi speciale

 
În ciuda faptului că anul trecut au fost introduse locuri speciale la liceu pentru elevii cu cerinţe educaţionale speciale, subiectele examenelor pe care le dau la sfârşitul clasei a VIII-a nu sunt adaptate, deşi aceşti copii au o curriculă diferită, spun cei din domeniu. 
 
„Este adevărat că modul în care examenul se desfăşoară este adaptat, în sensul că pot avea un timp mai mare de rezolvare a subiectelor şi un terapeut care să le fie alături în timpul examenului, dar materia pe care trebuie să o pregătească este aceeaşi cu cea pentru copiii tipici“, a declarat, pentru „Weekend Adevărul“, Carmen Ghercă, de la Asociaţia Naţională pentru Copii şi Adulţi cu Autism din România, Filiala Iaşi. 
 
În ciuda acestor declaraţii care vin din partea specialiştilor, Statul ne oferă cifre şi un limbaj de lemn, prin care vrea să ne transmită optimism şi, mai mult decât atât, reprezentanţii inspectoratelor şcolare par a fi mulţumiţi cu ceea ce se întâmplă în şcolile din România în legătură cu integrarea copiilor cu cerinţe educaţionale speciale. 
 
„Orientarea şcolară şi profesională se realizează cu prioritate către educaţia incluzivă, respectiv în unităţi de învăţământ de masă, în acord cu tratatele internaţionale la care România este parte, respectând opinia familiei copilului cu cerinţe educaţionale speciale pentru forma de învăţământ solicitată”, se arată într-un răspuns trimis de către Inspectoratul Şcolar Judeţean Iaşi, la solicitarea „Weekend Adevărul“. 
 

Părinţii, însoţitori la ore

 
Conform legislaţiei în vigoare, pentru elevii identificaţi cu cerinţe educaţionale speciale se emite un certificat de orientare şcolară şi profesională cu valabilitate pentru minimum un an şcolar sau până la finalizarea nivelului de învăţământ pentru care a fost orientat. În certificatul de orientare şcolară şi profesională sunt prevăzute serviciile de sprijin educaţional necesare care ar trebui să faciliteze adaptarea şi integrarea şcolară a elevului cu CES – profesor de sprijin şi curriculum adaptat, strategii didactice diferenţiate, terapie logopedică, consiliere psihopedagogică etc. 
 
„Educatorii, învăţătorii sau profesorii nu beneficiază de formare în autism şi este foarte dificil pentru aceştia să lucreze la clasă cu un copil cu autism, mai ales dacă nu are ajutorul unui profesor de sprijin. Mulţi dintre părinţi sunt cei care însoţesc copilul la ore, pentru ca acesta să facă faţă cerinţelor. Mai mult, clasele au un efectiv foarte mare de elevi, nu au spaţii adaptate pentru copiii cu CES, iar aceste deficienţe pot afecta procesul de integrare a copilului cu autism”, a mai declarat Carmen Ghercă.
 

Cum se face evaluarea în România

 
Evaluarea copiilor cu cerinţe educaţionale speciale se face conform Ordinul MECTS nr. 6.552 din 13 decembrie 2011, pentru aprobarea Metodologiei privind evaluarea, asistenţa psihoeducaţională, orientarea şcolară şi orientarea profesională a copiilor, elevilor şi a tinerilor cu cerinţe educaţionale speciale, spune ISJ Iaşi.
 
Scopul evaluării este de a stabili dacă un copil are sau nu cerinţe educaţionale speciale în vederea orientării şcolare a acestuia, precum şi identificarea nevoilor speciale ale copiilor cu CES şi asigurarea condţiilor optime de integrare şcolară. 
 
„Finalitatea evaluării este de a propune programe ameliorativ-formative pe anumite paliere de dezvoltare, de a stabili serviciile educaţionale optime, în funcţie de nevoile specifice ale copilului cu CES. Evaluarea trebuie să fie subordonată interesului superior al copilului, în vederea creşterii nivelului de implicare activă în planul vieţii individuale şi sociale a acestuia. De asemenea, evaluarea trebuie axată pe potenţialul real de dezvoltare al copilului“, se mai arată în documentul transmis de ISJ Iaşi. 
 
Integrarea şcolară individuală a copiilor cu CES în grupe sau clase obişnuite de învăţământ se realizează planificat şi gradual, având asigurate servicii de sprijin şi asistenţă educaţională psihopedagogică corespunzătoare, spune inspectoratul, care adaugă faptul că elevii integraţi în învăţământul de masă beneficiază de suport educaţional prin cadre didactice de sprijin.
 
Conform unei statistici transmise de către Inspectoratul Şcolar Judeţean Iaşi, la nivelul judeţului se găsesc 124 de elevi cu tulburări de spectru autist integraţi în şcolile de masă, în 49 de unităţi de învăţământ, dintre care 31 la nivel de învăţământ preşcolar, 56 primar, 26 gimnazial, 2 la o şcoală profesională şi 9 la liceu. Tot la nivelul judeţului Iaşi sunt 31 de profesori de sprijin, 19 profesori logopezi în 32 de unităţi şcolare şi în 31 preşcolare, 79 de profesori consilieri şcolari care desfăşoară activităţi de consiliere psihopedagogică şi 4 profesori consilieri şcolari care asigură evaluarea şi asistenţa psihoeducaţională. Un număr de 124 de elevi cu tulburări de spectru autist integraţi în şcolile de masă sunt în judeţul Iaşi.
 
 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările