Pelerinii lui Arsenie Boca lasă în urma lor munţi de gunoaie şi râuri de bani. „Unii nu respectă regulile bunului simţ decât în faţa mormântului părintelui“

Pelerinii lui Arsenie Boca lasă în urma lor munţi de gunoaie şi râuri de bani. „Unii nu respectă regulile bunului simţ decât în faţa mormântului părintelui“

Pelerinii sunt rugaţi să nu mai arunce bani în izvorul mănăstirii.

Un adevărat haos domneşte în împrejurimile Mănăstirii Prislop din Ţara Haţegului, unde locul de veci al părintelui Arsenie Boca este vizitat săptămânal de aproape 100.000 de oameni. Pelerinii lasă în urmă o mizerie de nedescris. Luni, angajaţii unei firme de salubrizare au strâns tone de gunoaie de pe urma vizitatorilor, dar spun că deşeurile vor împânzi din nou locul în cel mai scurt timp.

Zecile de mii de pelerini care ajung săptămânal la Mănăstirea Prislop, unde se află locul de veci al părintelui Arsenie Boca, lasă în apropierea acesteia o mizerie sufocantă. Pădurile şi dealurile care înconjoară aşezarea sunt împânzite de gunoaie, iar reprezentanţii firmei de salubritate care se ocupă, mai mult voluntar, de strângerea lor, pentru că multe sunt aruncate pe terenuri private, susţin că fac faţă cu greu fenomenului.

„Numai astăzi am strâns din zona Mănăstirii Prislop circa 50 – 60 de metri cubi de gunoaie, care sunt transportate cu mai multe maşini la groapa de gunoi. Multe sunt aruncate de vizitatori pe marginea drumului dintre Silvaşul de Sus şi mănăstire, pe dealuri şi în pădure, dar şi în zona unde se află tarabele comercianţilor. Pelerinii şi comercianţii care generează acest gunoi nu prea ţin cont de munca noastră, iar în scurt timp după ce plecăm, apar din nou probleme”, a afirmat Eugen Mariş, administratorul societăţii de salubrizare Bucura Prest.

Pe lângă lipsa de civilizaţie manifestată de mulţi dintre pelerinii care vin să se roage la mormântul părintelui Arsenie Boca şi apoi scapă de gunoaiele menajere în zona mănăstirii, cei de la firma de salubrizare care deserveşte şi Haţegul dau vina pe comercianţii cu tarabe. Aceştia din urmă au, în cel mai bun caz, contracte de ridicare a gunoiului pentru cantiitatea ce poate fi strânsă într-un tomberon.

Gunoiul care depăşeşte această cantitate şi cel provenit de la tarabagii care nu au tomberoane este arunca de multe ori în pădure sau pe un deal din vecinătatea mănăstirii, în spatele tarabelor. Aici s-au strâns sute de saci de mizerie care emană mirosuri respingătoare. Rampa de gunoi improvizată la câteva sute de metri de locul de veci al părintelui Arsenie Boca a devenit o atracţie pentru maidanezi şi pentru animalele sălbatice, însă nimeni nu ţine cont de ea.

Mănăstirea, locul unde se aruncă banii
Dacă în afara mănăstirii, gunoaiele împânzesc un peisaj din ce în ce mai pestriţ, în mănăstire se petrece un alt fenomen ciudat. Pârâul care traversează curtea, ochiul de apă din vecinătatea bisericii, copacii din jurul mormântului părintelui Arsenie Boca, râpa pe marginea căreia pelerinii ajung la peşterea Sfântului Ioan de la Prislop, schitul călugărului şi zidul de piatră al biserici, cu toate au devenit locuri în care pelerinii aşează sau aruncă monede şi bancote, punându-şi dorinţe sau cerând ajutorul divin.

Cel puţin zece plăcuţe au fost amplasate de cei de la mănăstire în zona bisericii şi a pârâului, prin care pelerinii sunt rugaţi să nu mai arunce cu bani în apă şi să nu mai depună monede în zidurile bisericii şi ale peşterii. „Nu este creştineşte”, sunt îndrumaţi credincioşii potrivit indicatoarelor, însă mulţi dintre ei nu renunţă la acest obicei. Luni, lacul din curtea mănăstirii Prislop a fost secat, pentru a fi curăţat, iar pe fundul lui puteau fi văzute câteva zeci de kilograme de monede. „Unii dintre cei care vin la mănăstire nu respectă regulile bunului simţ decât în faţa mormântului părintelui Arsenie Boca. În rest, pot fi văzuţi cum se îmbulzesc pentru a ajunge cât mai repede la mormânt, urlând la cei din jur, certându-se cu noi, deşi alţi oameni necăjiţi aşteaptă răbdători ore bune să se poate ruga”, spune un agent de pază angajat la mănăstire.

Haosul tarabelor improvizate
Cele mai mari probleme se petrec însă în „zona comercială” din apropierea mănăstirii, populată de zeci de tarabe, printre care cu greu, pe drumul judeţean îngust şi plin de gropi, se mai pot setrecura maşinile. Într-o atmosferă sufocantă din acuza aglomeraţiei de la sfârşit de săptămână, zeci de oameni vând flori, icoane, picturi religioase, plăcinte, suveniruri, băuturi sau alimente, şi fac din micile lor afaceri un comerţ profitabil.

Zona comercială se dezvoltă haotic, cu tarabe de carton şi lemn pe marginea drumului, cu corturi aşezate în locurile nivelate după excavarea dealurilor. Reprezentanţii unor fundaţii şi asociaţii creştine, ai unor mănăstiri, familii de romi şi târgoveţi au închiriat pământ de la composesoratul satului Silvaşul de Sus pentru a-şi înfiinţa tarabele. Mulţi nu au autorizaţii de la Primăria Haţeg şi funcţionează într-o stare de semi-legalitate. Nu dau bonuri fiscale pentru marfa vândută, deşi înregistrează venituri zilnice de zeci de zeci de mii de lei.

„Plătesc composesoratului chirie, adică oamenilor din sat care au pământuri în zonă, iar pentru noi e bine, pentru că pentru cei câţiva metri care revine unui localnici din composesorat în zona mănăstirii, acesta primeşte cel puţin 500 de lei lunar. Dacă unii au avut mai mult teren, le revin mai mulţi bani”, explică Nicu, un localnic din Silvaş. Alţi săteni sunt însă nemulţumiţi de haosul din jurul mănăstirii. „Dealurile au devenit o groapă de gunoi, ziua nu mai poţi ieşi din casă din cauza miilor de maşini ce trec pe drumul din sat, turiştii îşi aruncă mizeria pe geam în faţa curţilor noastre, totul pare să devină un haos, iar noi dacă ieşim cu câteva flori sau cu dulceaţă la poartă, că în uona mănăstirii nu mai putem din cauza celor care au ocupat-o, suntem amendaţi”, spune Maria, o săteancă din Silvaşul de Sus.

Mănăstirea Prislop, devenită celebră datorită faptlui că aici a slujit şi a fost înmormântat părintele Arsenie Boca, se află la aproximativ 10 kilometri de oraşul Haţeg şi la 20 de kilometri de Hunedoara, aparţinând de satul Silvaşul de Sus (Haţeg). Fost ctitor al aşezării în anii 1950, Arsenie Boca e considerat una dintre marile personalităţi ale ortodoxiei româneşti. A fost părinte ieromonah, teolog şi pictor de biserici, stareţ la Mănăstirea Brâncoveanu din Sâmbăta de Sus şi apoi la Mănăstirea Prislop. Odată cu instaurarea regimului comunist în anul 1945, Arsenie Boca a intrat în atenţia Securităţii ca opozant al regimului. În anii 1950, în vremea în care era stareţ şi apoi duhovnic la Prislop, a trecut prin calvarul anchetelor şi al arestărilor. Oamenii vin şi se roagă la mormântul acestuia, mulţi cu credinţa că pelerinajul le va aduce bunăstare sau vindecarea unor afecţiuni.


Vă recomandăm şi:

VIDEO „Sfântul mi-a poruncit să-l dezgrop.“ Mărturia bărbatului care a profanat mormântul părintelui Arsenie Boca

Scene ciudate s-au petrecut sâmbătă dimineaţă la mormântul părintelui Arsenie Boca, de la Mănăstirea Prislop. Ioan, un bărbat venit din Maramureş, a încercat să scoată la suprafaţă trupul duhovnicului, însă a fost oprit în timp ce săpa mormântul. Bărbatul se pretinde un apostol al părintelui Arsenie Boca şi a declarat că a vrut să îl deshumeze, urmând o poruncă divină.

VIDEO Mormântul lui Arsenie Boca, profanat. Un bărbat a fost prins de călugăriţele de la Prislop în timp ce săpa o groapă la mormântul părintelui

Călugăriţele de la Mănăstirea Prislop din Hunedoara au descoperit noaptea trecută un bărbat care săpase o groapă de mari dimensiuni la mormântul părintelui Arsenie Boca. Poliţiştii au deschis un dosar penal pentru profanare de morminte şi au un suspect.

Cum să fabrici un brand religios de România cu o „icoană care a plâns de trei ori” într-un restaurant. Călugării au făcut minuni cu Sf. Varvara, la Straja

Icoana despre care angajaţii unui restaurant din Lupeni susţin că a lăcrimat de trei ori în ziua de 1 iunie a fost pusă la loc de cinste în schitul din staţiunea turistică Straja, iar preoţii au avut grijă ca, printr-un afiş, să ateste „minunea”. Icoana plângătoare a Sfintei Varvara nu este singura atracţie religioasă mai puţin obişnuită a zonei: legenda becului ars, pe al cărui filament a apărut o cruce, stă la baza ridicării schitului.

Fotografii unice de la înmormântarea părintelui Arsenie Boca au fost publicate în premieră după 25 de ani

Două fotografii rare care înfăţişează înmormântarea părintelui Arsenie Boca la Mănăstirea Prislop (Hunedoara) au fost publicate în premieră, la 25 de ani de moartea duhovnicului.

Zece învăţături ale părintelui Arsenie Boca despre ispită: "Avem sămânţa ei în noi din cauza poftei trupeşti în care am fost zămisliţi"

Au trecut mai bine de 25 de ani de la moartea părintelui Arsenie Boca, iar între timp duhovnicul a devenit un adevărat fenomen al ortodoxiei. Pelerinaje impresionante au loc în fiecare sfârşit de săptămână la mănăstirea Prislop, unde se află locul său de veci, iar învăţăturile sale au ajuns la fel cunoscute ca personalitatea sa. Unele dintre ele au menirea să îi ajute pe oameni să nu cadă pradă ispitelor.

Zece profeţii ale părintelui Arsenie Boca: moartea Ceauşeştilor, vărsarea de sânge de la Revoluţie, cutremure şi năpaste

Arsenie Boca, duhovnicul intrat în rândul marilor personalităţi ale ortodoxiei româneşti, ar fi prevestit că preşedintele comunist Nicolae Ceauşescu va muri în ziua de Crăciun a anului 1989. Profeţiile părintelui sunt susţinute de foştii săi apropiaţi şi de cei care l-au cunoscut, iar li se adaugă alte prorociri despre sfârşitul comunismului, războaie şi viitorul României.

Părintele Arsenie Boca şi cele zece mari învăţături despre taina rugăciunii. Care era cea mai cunoscută rugăciune pe care o rostea dimineaţa Sfântul Ardealului

Părintele Arsenie Boca a lăsat posterităţii o moştenire spirituală impresionantă, iar vorbele sale despre credinţă, rugăciune şi milostenie sunt preţuite de milioane de români, dovadă fiind mulţimile de pelerini care vin să să se roage la mormântul său de la Mănăstirea Prislop. Cea mai cunoscută rugăciune a părintelui este cea pe care acesta obişnuia să o rostească dimineaţa.

 

Imagini din aceeasi galerie
  • Împrejurimile mănăstirii Prislop. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.
  • Pârâul cu bani. Prislop. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.
  • Împrejurimile mănăstirii Prislop. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.
  • Împrejurimile mănăstirii Prislop. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL. 
  • Prislop. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.
  • Parcarea  mănăstirii Prislop. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.
  • Pelerinaj. Prislop. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.
  • Împrejurimile mănăstirii Prislop. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL. 1
  • Mormântul părintelui Arsenie Boca. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările