Marea carieră de piatră a dacilor, ameninţată de tăierile de pădure. „Situl este călcat de utilaje“
0
Măgura Călanului a fost una marile cariere de piatră din Dacia, însă autorităţile nu au clasat aşezarea ca monument istoric. În schimb, susţin arheologii, exploatările forestiere din zonă pun în pericol integritatea sitului.
În vara anului 2019, arheologul Aurora Peţan a solicitat, prin Fundaţia Dacica, Direcţiei Judeţene de Cultură Hunedoara să facă demersuri pentru clasarea ca monument istoric a carierei de la Măgura Călanului, aflată pe valea Streiului, în vecinătatea oraşului Călan şi a satelor Sântamaria de Piatră, Petreni şi Măgura.
GALERIE FOTO CU MĂGURA CĂLANULUI
„Excepţionala carieră dacică de la Măgura Călanului este punctul zero al cetăţilor dacice din Munţii Şureanu, sursa de piatră pentru cele mai multe dintre construcţiile din aceste cetăţi. Fronturile de exploatare se află pe creasta dealului Măgura Călanului şi sunt dispuse pe două laturi cu lungimea de aproximativ 600, respectiv 400 de metri. În prezent, cariera este acoperită de pădure. Materialul exploatat este calcarul oolitic, un material moale, relativ uşor de prelucrat, spre deosebire de calcarul dur de la Piatra Roşie sau de micaşistul sfărâmicios din zona cetăţilor Sarmizegetusa Regia, Costeşti-Cetăţuie şi Blidaru”, informa arheologul Aurora Peţan, în solicitarea transmisă autorităţilor
Panorama de pe Măgura Călanului. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.
De aici provin blocurile de piatră din cetăţile dacice
În antichitate, cariera de piatră a fost locul unde dacii extrăgeau şi prelucrau materialele folosite la ridicarea cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei. Potrivit unor istorici, aproape 20.000 de metri cubi de piatră provenită de aici au fost folosiţi la construcţiile antice, un volum impresionant, ţinând cont că blocurile de calcar au fost transportate pe distanţe pe distanţe de 45 – 90 de kilometri. Pietrele tăiate şi şlefuite la Măgura Călanului compuneau zidurile puternice ale cetăţilor dacice Sarmizegetusa Regia, Blidaru şi Costeşti ori au fost folosite la înzestrarea aşezărilor cu terase, turnuri, trepte, drumuri pavate şi sanctuare. Cariera a fost abandonată până în prezent, iar solicitările de clasare a sitului pe lista monumenelor istorice, lucru care i-ar fi asigurat o protecţie adecvată prin lege, au fost ignorate de autorităţi.
Exploatare forestieră din zona Măgura Călanului, dcembrie 2020. Foto: Aurora Peţan, dacica.ro
Drumul spre Măgura Călanului. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.
Drumul spre Măgura Călanului. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.
Şi acest lucru s-a întâmplat chiar dacă, potrivit arheologului Aurora Peţan, „în arealul carierei există urme încă dinainte de daci (cultura Coţofeni), iar în interiorul zonei exploatate există o fortificaţie necercetată. Sunt vizibile de asemenea alte amenajări, terase antropice (pe care se aflau probabil cartierele de pietrari), foarte multe urme de prelucrare, însemne antice pe fronturile de exploatare. Pe scurt, un sit care ar trebui să se afle în topul monumentelor de epocă antică din ţara noastră”, arată acesta.
Taf-urile din jurul carierei
La un an şi jumătate de la solicitarea Fundaţiei Dacica, cariera dacică se află în faţa unui alt pericol, susţine arheologul. Este înconjurată de o pădure vastă unde au fost înfiinţate exploatări forestiere, care se suprapun sitului lăsat fără protecţie.
„După un an şi jumătate de la demersurile de mai sus, cariera dacică de la Măgura Călanului încă nu a dobândit statutul de monument istoric. Între timp a început să se taie pădurea, iar situl este călcat de TAF-uri (utilaje forestiere - n.r.). Situl a fost afectat de tăieri de copaci efectuate în intervalul dintre lunile aprilie şi iulie 2020. Zona se află în spatele fronturilor de exploatare antice, într-un areal în care probabil se afla aşezarea pietrarilor, aşa cum o sugerează existenţa unor terase artificiale. Solicităm autorităţilor să intervină pentru stoparea tăierilor şi întocmirea de urgenţă a dosarului pentru includerea carierei dacice de la Măgura Călanului în Lista Monumentelor Istorice din România. Cariera este înscrisă în Repertoriul Arheologic Naţional (cod RAN 87433.03), însă este necesară clasarea sa ca monument istoric de interes naţional (categoria A) şi instituirea unor măsuri de protecţie a sitului”, a precizat arheologul Aurora Peţan, pe dacica.ro.
Un loc de picnic la Măgura Călanului. FOTO: Aurora Peţan, dacica.ro
Măgura Călanului, în aprilie 2020 Foto D.G.
Urmele exploatării forestiere se văd din satelit Sursa Google earth
Vă recomandăm să citiţi şi:
„Cuibul de vulturi“ al dacilor. Ce secrete ascunde cetatea Băniţa, situl UNESCO inaccesibil iarna
Enigmele vestigiilor antice dispărute din Sarmizegetusa Regia: baia romană şi turnul circular
Se încarcă comentariile...
