Lista uriaşă a demnitarilor exterminaţi de comunişti în temniţa de la Sighet. De ce nu se cunoaşte data morţii lor

Lista uriaşă a demnitarilor exterminaţi de comunişti în temniţa de la Sighet. De ce nu se cunoaşte data morţii lor

Foşti demnitari, deţinuţi ai închisorii de la Sighet.

Peste 50 de personalităţi ale României interbelice au fost exterminate în primii ani ai regimului comunist în închisoarea Sighet. Trupurile lor au ajuns în cimitirul săracilor, iar în cele mai multe cazuri nu se cunoaşte data exactă a morţii foştilor demnitari.

Una dintre primele griji a regimului comunist instaurat în România anului 1945, cu sprijinul larg al sovieticilor, a fost suprimarea personalităţilor care i se opuneau. Închisoarea de la Sighet, înfiinţată la sfârşitul secolului al XIX-lea, a fost transformată de comunişti într-o temniţă destinată elitelor, unde au fost trimişi peste o sută de demnitari români: foşti miniştri, academicieni, economişti, militari, istorici, ziarişti, politicieni, dar şi zeci de episcopi şi preoţi greco-catolici şi romano-catolici.

„Deţinuţii erau ţinuţi în condiţii insalubre, hrăniţi mizerabil, opriţi de a se întinde ziua pe paturile din celulele neîncălzite. Nu aveau voie să privească pe fereastră (cei ce nu se supuneau erau pedepsiţi să stea la “neagra” şi “sura”, celule înguste de tip carceră, cu apă pe jos şi fără lumină). La geamuri au fost montate obloane, încât se putea vedea numai cerul. Umilinţa şi batjocura făceau parte din programul de exterminare”, informează Memorialul Sighet.

Printre personalităţile care au sfârşit în temniţa aproape inaccesibilă de la graniţa de nord a ţării s-au numărat Iuliu Maniu, Sebastian Bornemisa, Radu Portocală, Constantin Argetoianu, Constantin I.C. Brătianu, George Brătianu, Dimitrie Burilleanu (fost guvernator al Băncii Naţionale) şi Aurel Vlad. După moartea lor, între anii 1950 şi 1955, nu s-au întocmit acte de deces, iar familiile lor nu au fost înştiinţate.

Iată povestea tragică a câtorva dintre cele peste 50 de victime ale terorii de la Sighet:

Iuliu Maniu (1873 - 1953), unul dintre marii oameni politici din România secolului XX, a sfârşit în închisoarea de la Sighet, în 5 februarie 1953, la şase ani după ce autorităţile regimului comunist au decis întemniţarea lui, sub acuzaţia de înaltă trădare. Maniu a fost arestat în 19 iulie 1947, la câteva zile după ce mai mulţi fruntaşi ai Partidului Naţional Ţărănesc au fost capturaţi pe aerodromul de la Tămădău, aflat la circa 50 de kilometri de Bucureşti. Grupul din care făceau parte Ion Mihalache, vicepreşedinte PNŢ, cu soţia, Nicolae Penescu, secretar general PNŢ, cu soţia, Nicolae Carandino, directorul ziarului Dreptatea, cu soţia, Ilie Lazăr, doctorul Constantin Gafenco, inginerul Gheorghe Popescu, Dumitru si Eugen Borcea ar fi urmat să fugă din ţară cu două avioane IAR 39. Iuliu Maniu refuzase să participe la planul colegilor săi de partid, care s-a dovedit însă o capcană a Poliţiei secrete comandată de Teohari Georgescu. La scurt timp PNŢ a fost scos în afara legii, iar liderii săi au fost arestaţi. Câteva luni mai târziu, Iuliu Maniu a fost condamnat la închisoare pe viaţă, iar întreaga avere i-a fost confiscată. A fost încarcerat la Sighet, iar după moartea sa, la vârsta de 81 de ani, trupul i-a fost aruncat într-o groapă a cimitirului săracilor.

Constantin (Dinu) Brătianu (1866 - 1950), lider al Partidului Naţional Liberal, a fost arestat în 1950, la vârsta de 84 de ani. Alături de el, în noaptea de 5 spre 6 mai 1950, când autorităţile comuniste au declanşat operaţiunea numită „Noaptea demnitarilor”, au fost ridicaţi şi trimişi la închisoarea Sighet peste 70 de oameni, printre care Constantin C. Brătianu, Gheorghe Brătianu, Daniel Ciugureanu, Gheorghe Tătărescu, Constantin Argetoianu, Ion Gigurtu, Constantin C. Giurescu. În 20 august 1950, la trei luni de la arestarea sa, fostul demnitar a murit în celula nr. 12 a temniţei. A fost îngropat în Cimitirul Săracilor de la marginea oraşului Sighet, într-un mormânt fără cruce şi fără nume.

Radu Portocală (1988 - 1952), de profesie avocat şi specialist în finanţe, a fost ministru şi om politic liberal. Aflat pe lista neagră a noului regim controlat de sovietici, demnitarul a fost arestat prima dată în 1948, sub acuzaţia de sabotaj. După aproape un an de închisoare, a fost eliberat, fiind grav bolnav, însă a fost din nou arestat în noaptea de 6 Mai 1950, şi transportat împreună cu „lotul foştilor demnitari" în închisoarea de la Sighet. Potrivit unor mărturii, a fost torturat până la moartea sa, în 1952 sau 1953.

Lista românilor morţi în închisoare de la Sighet între anii 1950 şi 1955 îi mai cuprinde pe:

Constantin Argetorianu, diplomat român şi fost preşedinte al Consiliului de Miniştri
Sebastian Bornemisa, filozof, ziarist, primar al Clujului, ministru sub-secretar de stat
Gheorghe I. Brătianu, doctor în filosofie, profesor universitar, fost ministru.
Dumitru Burilleanu, fost guvernator al Băncii Naţionale.
Ion Cămărăşescu, licenţiat în drept (la Paris), fost ministru şi deputat.
Tit-Liviu Chinezu, episcop greco-catolic, profesor de filosofie.
Ion Şerban Christu, doctor în drept, fost ministru.
Henri Cihoski, general de Corp de Armată, fost senator de drept.
Daniel Ciugureanu, fruntaş basarabean, unul dintre promotorii Unirii Basarabiei cu România
Tancred Constantinescu, inginer, fost ministru.
Grigore Dumitrescu, profesor de drept roman, fost guvernator al Băncii Naţionale.
Anton Durcovici, episcop catolic de Iaşi.
Traian Valeriu Frenţiu, episcop greco-catolic de Lugoj şi Oradea, mitropolit supleant de Blaj.
Grigore Georgescu, amiral.
Stan Ghiţescu, fost deputat, senator şi ministru, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.
Alexandru Glatz, general de divizie, fost secretar de stat.
Ion Gruia, licenţiat în drept, professor, fost ministru.
Ioan Ilcuş, general, şef de Stat Major, fost ministru.
Alexandru Lapedatu, fost preşedinte al Academiei Române, fost ministru.
Ion I. Lapedatu, fost ministru şi guvernator al Băncii Naţionale a României
Ion Macovei, inginer, director general al Căilor Ferate, fost ministru.
Augustin Maghiar, canonic greco-catolic, vicar general al Episcopiei de Oradea.
Mihail Manoilescu, fost ministru şi guvernator al Băncii Naţionale.
Ion Manolescu-Strunga, fost ministru.
Nicolae Mareş, inginer, fost ministru.
Mihail Măgureanu, fost subsecretar de stat.
Tiberiu Moşoiu, fost guvernator al Băncii Naţionale.
Dumitru Munteanu-Râmnic,fost deputat. senator şi subsecretar de stat.
Nicolae Păiş, şef de Stat Major la Marină
Ion Pelivan, teolog, fost ministru, fost deputat.
Doru Popovici, fost ministru secretar de stat.
Albert Popovici-Taşcă, doctor în drept, fost deputat, fost subsecretar de stat.
Virgil Potârcă, fost deputat, senator, subsecretar de stat şi ministru.
Mihail I. Racoviţă, general de Corp de Armată, fost ministru.
Ion Răşcanu, fost primar al Bucureştiului.
Radu Roşculeţ, fost prefect, deputat, ministru.
Nicolae Samsonovici, fost şef de Statului Major General şi fost ministru.
Ion Sandu, subsecretar de stat.
Constantin Simian, fost vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.
Ioan Suciu, episcop greco-catolic de Oradea
Gheorghe Taşcă, fost deputat şi ministru.
Constantin Tătăranu, fost  guvernator al Băncii Naţionale a României.
Gheorghe Vasiliu, general de aviaţie, fost ministru subsecretar de stat.
Aurel Vlad, fost deputat şi ministru.


Vă recomandăm şi:

Mărturii terifiante despre opresiunea din comunism: pastorul închis doi ani în morga închisorii, chiaburul mort în temniţă după ce a înjurat partidul

Filmul crimelor comise de Armata Roşie în România după 23 august: femei împuşcate în cap sau călcate cu camionul de sovietici, execuţii mafiote, violuri

Bancul interzis de comunişti pentru care românii erau trimişi în închisoare

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: