Dragobete la Castelul Corvinilor. Turiştii au avut parte de surprize la sărbătoarea dragostei

Dragobete la Castelul Corvinilor. Turiştii au avut parte de surprize la sărbătoarea dragostei

Dragobete la castel. Foto: Muzeul Castelului Corvinilor.

Cuplurile care au vizitat Castelul Corvinilor au avut parte de o surpriză , de Dragobete, din partea angajaţilor muzeului din Hunedoara.

Ştiri pe aceeaşi temă

Castelul Corvinilor şi-a întâmpinat oaspeţii într-un decor care marcheză Sărbătoarea Dragobetelui. Podul monumentului medieval a fost împodobit cu baloane, iar cuplurile care au vizitat monumentul istoric au avut parte de un tratament special. Au fost invitate să se fotografieze în faţa Castelului Corvinilor, înconjuraţi de cavalerii şi domniţele „de la curtea” Huniazilor.

Acoperiş nou la Castelul Corvinilor. Cum s-a lucrat la Galeria suspendată, ridicată în secolul al XV-lea

Castelul Corvinilor, la început de an. Câţi oameni au vizitat cetatea medievală din Hunedoara

Secretele celor mai întunecate cotloane din Castelul Corvinilor. Soarta locurilor interzise, după marea restaurare

„Astăzi ar fi trebuit ca primarul municipiului Hunedoara să oficieze căsătorii de-o zi, în capela Castelului Corvinilor. Dar, cum pandemia a schimbat regulile, am fost nevoiţi să marcăm sărbătoarea Dragobetelui doar printr-un decor specific. Anunţăm, pe această cale, cuplurile care îşi doresc o fotografie drăguţă cu Legenda vie a Transilvaniei, că o pot obţine venind astăzi la Castelul Corvinilor. De Dragobete, iubeşte Româneşte!”, a fost mesajul Muzeului Castelului Corvinilor, către oaspeţii săi.


Foto: Muzeul Castelului Corvinilor.

Dragobete este considerat zeul Dragostei în mitologia românească.

„Zeu al dragostei în Panteonul românesc, identificat cu Cupidon, zeul dragostei în mitologia romană, şi cu Eros, zeul iubirii în mitologia greacă, sinonim cu Năvalnic, Dragobete este considerat a fi Cap de primăvară, Cap de vară, fiu al Babei Dochia. Asemuit cu un flăcău frumos şi iubăreţ, acesta umblă prin pădure şi sărută fetele (Dolj). La Dragobete, păsările nemigratoare se strâng în stoluri, ciripesc, se zburătoresc, se împerechează şi încep construirea cuiburilor în care îşi vor creşte puii. Cele neîmperecheate rămân stinghere până în ziua de Dragobete a anului viitor. Asemănător păsărilor, fetele şi băieţii trebuiau să se întâlnească, să facă DragobeteIe, pentru a fi îndrăgostiţi pe parcursul întregului an. În satele unde se păstrează obiceiul se poate auzi şi astăzi zicala: Dragobetele sărută fetele! Considerând că sărutul în ziua de Dragobete este de bun augur, fetele se lăsau şi chiar doreau să fie sărutate de băieţi”, informează profesorul Ion Ghinoiu, în „Mitologie Română. Dicţionar” (Univers Enciclopedic Gold - 2013).


Foto: Muzeul Castelului Corvinilor

Dacă timpul era favorabil, fetele şi flăcăii se adunau în cete, schimbau cuvinte de dragoste, ieşeau la pădure hăulind şi chiuind pentru a culege primele flori ale primăverii.



„Ziua este aşteptată cu nerăbdare şi de femeile tinere, în special de femeile văduve care, credeau că dacă atingeau cu mâna un bărbat străin, deveneau drăgăstoase şi dorite peste an. Din zăpada netopită până la Dragobete fetele şi nevestele tinere îşi făceau rezerve de apă cu care se spălau în anumite zile ale anului, pentru păstrarea frumusetii (Muntenia, Oltenia, Dobrogea, Transilvania)”, scria Etnologul Ion Ghinoiu.

Vă recomandăm să citiţi şi:

Mărturia rară a unui explorator englez despre primul popas în Ardeal: „Românii sunt extrem de arătoşi, dar frumuseţea femeilor e tulburată de muncile grele”

Marile cetăţi ale lui Iancu de Hunedoara. Poveştile celor mai fastuoase monumente medievale ctitorite de voievod

Povestea neştiută a Castelului Corvinilor. Oamenii care l-au transformat din ruină într-o perlă a Imperiului Austro-Ungar

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările